China nu mai vrea să importe „gunoi străin“ în 2018 - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

China nu mai vrea să importe „gunoi străin“ în 2018

13 February 2018 - 04:37 PM Politici & Economie

Un munte de deşeuriÎn luna iulie 2017, China, care este de departe cel mai mare importator și reciclator de deșeuri de metale, plastic și hârtie, a anunțat Organizația Mondială a Comerțului că intenționează să interzică până la sfârșitul anului importurile pentru 24 de tipuri de deșeuri pe care ministrul mediului le-a numit „gunoi străin“, iar această decizie obligă țările industrializate să recicleze mai mult din deșeurile proprii.
 Ramona Buciu

China a trimis valuri de șoc prin intermediul pieței mondiale de reciclare când a anunțat că nu va mai accepta transporturi necorespunzătoare sau murdare de deșeuri reciclabile de la exportatorii străini. Imediat, organizații precum Institutul pentru Industria Reciclării Deșeurilor din Statele Unite ale Americii și Biroul de Reciclare Internațională au avertizat că acțiunea Chinei ar duce la pierderi de locuri de muncă, va închide multe instalații de reciclare din SUA și va trimite mai multe gunoaie la depozitele de deșeuri, potrivit The Conversation.

Aceste îngrijorări nu sunt nefondate. Piețele globale de reciclare sunt ușor predispuse la perturbări, iar țările dezvoltate au investit insuficient în infrastructura de reciclare timp de ani de zile. Din păcate, Beijingul a întârziat punerea în aplicare cu câteva luni și a relaxat limita stringentă a noii contaminări, iar acțiunea Chinei ar putea reconstitui un segment critic al economiei globale și anume fluxurile transfrontaliere de deșeuri care stau la baza piețelor de reciclare la nivel mondial.

Reciclatorul lumii

O cantitate imensă de deșeuri ajunge în Asia, iar China este cel mai mare importator și reciclator al deșeurilor de metale, plastic și hârtie din lume. Exporturile de deșeuri în China au început în anii 2000, ca urmare a ridicării restricțiilor comerciale mai largi. În 2012, China a primit aproximativ jumătate din toate deșeurile din plastic pe care americanii le-au trimis în străinătate pentru reciclare și aproximativ o treime din exporturile de deșeuri din plastic din Uniunea Europeană. Potrivit unui studiu efectuat în 2014, China a primit 56% din masa exporturilor de resturi din plastic la nivel mondial.

Acest comerț are sens din punct de vedere economic: transportul maritim este ieftin, navele de marfă transportă produse din China către țările occidentale și aduc înapoi deșeuri. Industriile aflate în plină expansiune ale Chinei sunt situate în apropierea porturilor importante și au mare nevoie de materialele plastice pe care nu le produc încă acasă, așa că plătesc de bunăvoie pentru deșeurile din import de calitate bună pentru reutilizare. Pentru colectorii de deșeuri din SUA, vânzarea deșeurilor către un broker care urmează să le expedieze în China este mai avantajoasă decât trimiterea la uzinele de reciclare.

China - punctul terminus

Deșeurile din plastic sunt deosebit de problematice: au o valoare economică scăzută și sunt greu de reciclat. De asemenea, se descompun foarte încet în mediul înconjurător, după cum reiese din acumularea de resturi din plastic din oceanele lumii.

Informațiile despre soarta deșeurilor din plastic odată ce ajung în China sunt superficiale și statisticile disponibile sunt incoerente. Rata de reciclare a plasticului din China în anul 2013 a fost de aproximativ 22%, mult mai mare decât în Statele Unite, care are o rată medie de 9% anual. Este important să menționăm că această rată, care reprezintă aproximativ 13,6 milioane de tone, include atât deșeurile din piața externă, cât și cele interne.

Astfel, înseamnă că o mare parte din resturile din plastic transportate în China nu este reciclată sau este, dar în condiții periculoase.

China dorește controlul calității

Pentru a fi reciclate, baloturile de deșeuri ar trebui să fie curate, fără contaminanți și sortate. Beijingul a cedat deja de două ori în privinţa resturilor din plastic și din hârtie contaminată.
Într-o inițiativă din 2013 numită Operațiunea „Green Fence“, China a intensificat brusc inspecțiile baloturilor importate, a trimis înapoi deșeurile neconforme pe cheltuiala exportatorilor și i-a obligat să acorde mai multă atenție calității. Aproape imediat, expeditorii au început să proceseze deșeurile în alte porturi pentru a le curăța sau probabil pentru a le elimina. În luna martie 2017, China a lansat operațiunea „National Sword“, sporind în continuare inspecțiile transporturilor primite.

Liderii chinezi sunt extrem de preocupați de criza ecologică a țării lor și imaginea acesteia la nivel global ca „depozit mondial“.

Beijingul lucrează la înlocuirea sectorului informal de reciclare al Chinei cu „parcuri ecoindustriale“ mai curate și mai performante. Totuși, autoritățile locale din jurul porturilor de intrare s-au opus ferm Operațiunii „Green Fence“, care a redus considerabil veniturile întreprinderilor locale.

Unii observatori consideră că restricțiile privind deșeurile ar putea să se întoarcă împotriva Chinei. În opinia lor, prin ratele ridicate de reciclare ale Chinei, cu până la 70% pentru hârtia uzată, se evită defrișările, extracția minieră și utilizarea combustibililor fosili. Reziduurile produse intern sunt în general de o calitate mult mai scăzută decât „gunoiul străin“ pe care China îl importă și este posibil să fie mult mai poluant.

Începând cu luna iulie 2017, Beijingul a întârziat data de începere a aplicării restricțiilor privind deșeurile până în luna martie 2018 și a ridicat nivelul maxim de contaminare pentru materialele plastice și alte deșeuri de la 0,3% la 0,5%, nivel care este încă mult sub standardele comerciale globale. În cadrul Operațiunii „Green Fence“, autoritățile au permis contaminarea cu până la 1,5%.

Încă un transport

Acțiunile Chinei determină națiunile industrializate să-și regândească dependența de eliminarea deșeurilor peste mări. Societatea Americană a Inginerilor Civili a criticat industria deșeurilor solide din SUA pentru că nu a reușit să îmbunătățească ratele de reciclare. Din păcate, Statele Unite ale Americii nu au construit o instalație nouă de reciclare a materialelor plastice de înaltă calitate, iar foarte puține dintre fabricile existente pot procesa din punct de vedere al costurilor reciclarea deșeurilor, adesea acestea fiind murdare după consum. Europa reciclează 30% dintre materialele sale plastice, în comparație cu 9% în Statele Unite, dar majoritatea deșeurilor din plastic ajung în depozitele de deșeuri și în oceane.

În cele din urmă, reciclarea nu funcționează din cauza tehnologiei, a valorilor sau a intențiilor; este nevoie de piețe puternice și stabile pentru deșeurile și bunurile reciclate. Dacă China își închide piața, națiunile vor trimite deșeuri în alte jurisdicții care sunt chiar mai puțin pregătite să le recicleze și să le utilizeze, ceea ce va însemna mai multe materiale plastice la depozitele de deșeuri.

Este clar că intenția Chinei de a fi extrem de selectivă cu importurile de deșeuri occidentale ar trebui să tragă un semnal de alarmă la nivel global și să determine statele industrializate să își asume mult mai multă responsabilitate pentru deșeurile pe care le generează, deoarece fiecare țară trebuie să aibă în vedere atât dezvoltarea economică, dar și calitatea mediului înconjurător în care trăiesc cetățenii. 



Alte articole in rubrica Politici & Economie