Graţiela Gavrilescu: „Implicarea autorităților locale în rezolvarea problematicii deșeurilor este esențială“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Graţiela Gavrilescu: „Implicarea autorităților locale în rezolvarea problematicii deșeurilor este esențială“

12 March 2018 - 11:09 AM Politici & Economie

2018 este un an extrem de complicat pentru Ministerul Mediului din cauza faptului că acum se decontează toate nerealizările anilor trecuți, din toate domeniile gestionate de instituție. De departe cele mai mari probleme sunt în zona gestionării deșeurilor municipale, unde România înregistrează întârzieri majore atât în alinierea legislației de mediu, dar și în definitivarea investițiilor de mediu din bani europeni și în închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Vă prezentăm în continuare un interviu cu viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu pe tema problemelor de mediu cu care se confruntă România la ora actuală.  ecologic

ecologic: Ministerul Mediului a supus dezbaterii publice proiectul de modificare a unor legi care reglementează modul de gestionare a deșeurilor de ambalaje. Ce se urmărește prin aceste modificări?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: Da, Ministerul Mediului a supus spre dezbatere publică începând din data de 1 februarie 2018 proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. În primul rând vreau să vă spun că îmi doresc foarte mult o legislație care să crească viteza în gestionarea deșeurilor în toată România, care să pună în funcțiune instrumentul economic „plătești pentru cât arunci“, iar sistemul de garanție-returnare să devină cât mai repede obligatoriu. Piața și managementul deșeurilor din țara noastră au nevoie acum mai mult ca niciodată de un impuls puternic, de o legislație fermă și clară care să vină țintit, cu instrumente obligatorii prin lege care să ne transforme dintr-o societate a risipei într-una a reciclării.

„Plătești pentru cât arunci“ înseamnă că vom plăti numai pentru deșeurile nereciclabile, ceea ce va duce la costuri mai reduse pentru salubrizare, la reintrarea în circuitul economic a materialelor reutilizabile conform principiilor economiei circulare și nu în ultimul rând, la scăderea consistentă a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi. În ceea ce privește garanția-returnarea, acesta este sistemul practicat în multe țări europene prin care cumpărătorii vor putea returna ambalajele produselor cumpărate primind în schimb suma stabilită prin lege drept garanție.

Colectare selectivăPrin modificările propuse încercăm să aducem clarificări în ceea ce privește definițiile pentru o serie de termeni sau sintagme cum ar fi biodeșeuri, pregătire pentru reutilizare, producător de deșeuri, producător inițial de deșeuri, reciclare, deșeuri menajere, deșeuri similare, deșeuri municipale, deșeuri reziduale și altele.

În plus, am dorit implementarea unui sistem de tarife distincte pentru gestionarea prin serviciul de salubrizare a deșeurilor reciclabile și a deșeurilor reziduale și introducerea în caietul de sarcini și în contractele de delegare de către unitățile administrativ-teritoriale a unor indicatori minimi de performanță pentru anumite activități ale serviciului de salubrizare.

Nu în ultimul rând, s-au introdus o serie de prevederi prin care se clarifică responsabilitatea financiară a operatorilor economici din domeniul ambalajelor, deșeurilor de ambalaje și deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

În proiect se prevede ca pentru colectare separată, pentru transport, sortare și pentru alte operațiuni de tratare a deșeurilor de ambalaje, de colectare separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor, costurile nete să fie suportate de către operatorii economici supuși regimului de răspundere extinsă a producătorului prin societățile autorizate pentru operarea sistemelor colective. Toată activitatea acestora va fi supravegheată de o comisie specială care va funcționa în cadrul ministerului. Având în vedere faptul că proiectul este încă în dezbatere publică, nu aș vrea să detaliem acum subiectul.

ecologic: Cât de importantă credeți că este implicarea autorităților publice locale în rezolvarea problemelor pe care le are România în gestionarea deșeurilor municipale?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: Implicarea autorităților locale în rezolvarea problematicii deșeurilor este esențială! După atâția ani de amânări, avem în sfârșit Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, un plan pe care vreau să îl punem în aplicare în cel mai scurt timp. Pentru aceasta vom revizui metodologia de elaborare a planurilor județene și vom demara sesiunile de diseminare și informare cu privire la măsurile și obiectivele cuprinse în PNGD. În prezent, în minister se elaborează acte normative pentru implementarea principiului „plătești pentru cât arunci“ și pentru implementarea sistemului „Clearing-House“ pentru fluxul de deșeuri electrice și electronice, precum și norme metodologice pentru aplicarea „tarifului diferențiat la populație“.

Nu vă ascund faptul că intenționăm să modificăm în scurt timp Legea salubrizării, Legea nr. 101/2006, prin includerea pentru unitățile administrativ-teritoriale a unor criterii de performanță raportate la cantitatea de deșeuri municipale colectată selectiv din totalul cantităților de deșeuri generate, cu obligativitatea ca în termen de șase luni fiecare UAT să modifice contractele de salubrizare prin includerea obligativității colectării separate a deșeurilor și a măsurilor de control și sancțiune pentru nerealizarea acestor obligații.

În paralel, urmărim cu mare atenție închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Pentru închiderea depozitelor de deșeuri aflate în insolvență am solicitat MDRAP să demareze procedurile astfel încât Administrația Fondului pentru Mediu să devină eligibilă pentru accesarea fondurilor necesare.

ecologic: Considerați că este necesară o revizuire a autorizațiilor agenților economici care se ocupă de colectarea și valorificarea deșeurilor în România?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: Da, este necesară o revizuire a autorizațiilor de colectare a deșeurilor, în sensul îndeplinirii unor cerințe minime de calitate. În momentul actual deșeurile livrate instalațiilor de sortare și reciclare nu sunt la un nivel corespunzător pentru a permite o reciclare de înaltă calitate. De asemenea, e important și aspectul privind dotările minime și condițiile de amplasament în care poate funcționa un centru de colectare astfel încât să nu creeze disconfort vecinătăților și să nu prezinte pericol pentru mediu și mai ales pentru sănătatea oamenilor.

Depozit neconform

ecologic: Câte proceduri de infringement avem în domeniul mediului?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: În primul rând vreau să vă spun câte au fost clasate. Ca urmare a răspunsurilor transmise de noi, în perioada aprilie 2017 - ianuarie 2018 au fost clasate patru proceduri de infringement.

Prima se referea la netranspunerea Directivei 2015/1127 de modificare a anexei II la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile. A doua procedură venea ca urmare a aplicării necorespunzătoare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului și a Directivei 1992/43/ CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică în cazul extinderii unei cariere existente - Cariera Meri, județul Gorj. A treia procedură era pentru necomunicarea măsurilor de transpunere a Directivei privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici și a patra pentru aplicarea incorectă a prevederilor Directivelor privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori.

În prezent sunt în derulare zece proceduri de infringement în faza pre-contencioasă. Prima se referă la netranspunerea conformă și nepunerea în aplicare a prevederilor Directivei 2008/98/CE cu privire la deșeuri. Prin aprobarea și publicarea în Monitorul Oficial al României nr. 377/ 19.05.2017 a Ordinului viceprim-ministrului, ministrului Mediului nr. 739/2017 referitoare la aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, au fost create premisele clasării acestei cauze.

Altă procedură este pentru netranspunerea Directivei pentru recuperarea vaporilor de benzină în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină. Prin adoptarea Legii nr. 264/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 1024/27.12.2017 și notificarea Comisiei Europene au fost create premisele clasării și acestei cauze.

La Senat avem în prezent în dezbatere o propunere legislativă referitoare la netranspunerea Directivei 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport de plastic subțire.

Staţie de sortare (foto Agerpres)

Totodată mai avem şi o serie de proceduri cărora trebuie să le găsim o rezolvare: netranspunerea Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE cu privire la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, netranspunerea Directivei 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere și aplicarea necorespunzătoare a Directivei 2001/80/CE cu privire la limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți proveniţi de la instalații de ardere de dimensiuni mari.

O altă procedură a fost declanșată pentru încălcarea sistematică a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Articolului 4(3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și a Directivei 92/43/ CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România.

Incorecta aplicare a prevederilor Directivelor 2008/50/CE referitoare la calitatea aerului înconjurător și respectiv 2004/107/CE cu privire la arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, precum și a Deciziei de punere în aplicare 2011/850/UE a Comisiei de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE în ceea ce privește schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător, care precizează conținutul și formatul datelor care trebuie raportate Comisiei, constituie o altă procedură aflată în fază pre-contencioasă.

Aplicarea incorectă a Directivei 2002/ 49/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental și depășirea valorilor limită pentru PM10 în mai multe zone și aglomerări sunt alte două subiecte ale unor proceduri de infringement aflate în fază pre-contencioasă.

Avem în derulare trei proceduri de infringement în fază contencioasă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Prima se referă la neîndeplinirea obligațiilor și la greșita aplicare a prevederilor Directivei 2008/ 98/CE cu privire la planurile și programele de gestionare a deșeurilor. Prin adoptarea Hotărârii Guvernului de aprobare a Planului Național de Gestiune a Deșeurilor publicată în Monitorul Oficial din 05.01.2018 au fost create premisele de suspendare și clasare a cauzei.

A doua este pentru închiderea depozitelor neconforme, pentru aplicarea necorespunzătoare a dispozițiilor privind depozitele de deșeuri. Am reușit ca din cele 68 de depozite care fac obiectul cauzei să închidem 14, dintre care 13 depozite de deșeuri municipale și un depozit de deșeuri industriale în perioada aprilie - decembrie 2017.

Neadoptarea măsurilor adecvate pentru a preveni ridicarea prafului de pe suprafața extinderii iazului Boșneag este subiectul celei de-a treia proceduri aflată în etapă contencioasă. În acest caz, responsabil pentru adoptarea măsurilor necesare conformării este Ministerul Economiei.

ecologic: Ce priorități are în prezent Ministerul Mediului?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului (foto Agerpres)Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: Unele dintre principalele noastre preocupări sunt legate de monitorizarea și păstrarea calității aerului. S-a semnat cel de-al treilea contract subsecvent la Acordul cadru nr. 999/ 2015 prin care se vor angaja servicii de revizie generală, reparații, întreținere preventivă, precum și furnizarea de produse. Prin acest contract vom asigura funcționarea la parametri optimi a tuturor echipamentelor care compun cele peste 140 de stații de monitorizare a calității aerului.

Cât de curând vor apărea prevederi legislative privitoare la reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici și la evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental.

O altă prioritate o constituie ariile protejate. Reevaluăm în prezent limitele, suprafețele, conținutul și distribuția elementelor de biodiversitate pentru care au fost desemnate ariile protejate. În prezent, Ministerul Mediului elaborează trei proiecte în vederea depunerii lor în cadrul programului POIM pentru raportarea de țară din anul 2019, conform articolului 12 al Directivei Păsări și în conformitate cu articolul 17 al Directivei Habitate și specii invazive. Derulăm în continuare dezbateri publice în teritoriu cu participarea tuturor factorilor interesați, care vor fi urmate de aprobarea Hotărârii de Guvern ce reglementează armonizarea limitelor ariilor naturale protejate în conformitate cu Directiva INSPIRE. Ministerul Mediului elaborează un proiect cu finanțare POIM care cuprinde activități din planurile de management și acțiune pentru speciile urs și lup în vederea prevenirii conflictelor dintre animale și oameni și pentru diminuarea pagubelor materiale.

ecologic: De ce este nevoie de o revizuirea a limitelor ariilor protejate?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: Trebuie spus ceva. Înainte de anul 2007 au fost declarate prea ușor și cred eu în grabă anumite arii protejate. Între timp au fost identificate erori mari în ceea ce privește suprafețele desemnate și prin urmare considerăm că trebuie efectuate revizii ale suprafețelor siturilor NATURA 2000 și ale intravilanului unor unități administrativ-teritoriale, cu scoaterea unor suprafețe care nu au un plus de specii sau habitate și desemnarea altora ca măsură compensatorie acolo unde este posibil.

În acest sens s-a implementat proiectul „Realizarea de seturi de date spațiale în conformitate cu specificațiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităților de administrare a acestora“. Proiectul a avut ca obiectiv clarificarea situației, creșterea preciziei limitelor rețelei de arii protejate la nivel național, în special localizarea, suprafața și obiectivele pentru care au fost declarate (specii, habitate, valori pentru care a fost instituit regimul de protecție sau conservare), precum și conformarea cu Directiva INSPIRE care solicită seturi de date spațiale comune la nivel Uniunii Europene.

În ariile protejate de interes național sunt incluse rezervațiile, parcurile naturale, monumente ale naturii, rezervații speologice etc. Ariile protejate de interes local stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau ale altor instituții sunt o categorie aparte, iar delimitarea lor este acum destul de dificilă întrucât unele hotărâri ale consiliilor locale și alte acte sunt foarte greu de găsit.

În ceea ce privește rețeaua europeană Natura 2000, situația ariilor de protecție specială și a siturilor de importanță comunitară este relativ mai bună întrucât au fost declarate și instituite cu puțin timp înainte de intrarea în UE și au avut la bază legislația europeană. Natura 2000 are cea mai mare suprafață la nivel național, cu un total de 1750 de arii protejate.

Doresc să facem o clarificare a situației. În primul rând se cere revizuirea unor acte normative precum Legea nr. 5/2000 unde au fost sesizate grave erori, cum ar fi necorelarea suprafețelor ariilor protejate din corpul legii cu situația din teren. De exemplu, avem acum arii protejate care au câteva hectare în lege și sute de hectare în realitate, dar există numeroase cazuri în care situația este inversă.

Dorim revizuirea unor Hotărâri de Guvern pentru declararea parcurilor naționale prin revizuirea limitelor și a suprafețelor în conformitate cu realitatea din teren.

ecologic: Care vor fi programele prioritare pentru Administrația Fondului pentru Mediu?

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului: Avem un program pentru instalarea infrastructurii de alimentare a autovehiculelor electrice. Sunt în derulare o serie de demersuri pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat care să permită dezvoltarea unei infrastructuri la nivel național prin care să poată fi conectate principalele orașe din România și să fie realizată corespondența cu rețelele europene de genul TEN-T prinse în Strategia Națională pentru combustibili alternativi. Intenționăm finanțarea a cel puțin 150 de stații de alimentare pentru susținerea acestui program în paralel cu Programul Rabla Plus, astfel încât să fie încurajată tranziția către transportul „verde“, tendință care a înregistrat un real succes în anul 2017.

Continuăm programul Rabla Plus, iar Administrația Fondului pentru Mediu intenționează să revizuiască ghidul de finanțare pentru îmbunătățirea absorbției finanțării, în baza consultării factorilor interesați și a solicitărilor primite. Au fost introduse în acest program și cvadriciclurile.

Și anul acesta programul Rabla Clasic merge mai departe. AFM încearcă să identifice resursele financiare. În același timp, ne-am propus să îmbunătățim ghidul de finanțare astfel încât să fie înlăturate problemele semnalate pe parcursul anului 2017.

Vom stimula trecerea transportului de marfă dinspre transportul rutier către calea ferată prin Programul Ro-La, în scopul reducerii emisiilor de CO2 de la autovehiculele de transport. Având în vedere aprobarea prelungirii schemei de ajutor de stat până în 2020, ne-am propus să lansăm o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare și să îmbunătățim ghidul de finanțare în baza eventualelor solicitări.

Zonă protejată (foto Agerpres)

Programele de finanțare ale AFM referitoare la protecția resurselor de apă, sistemele integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare, derulate cu UAT, precum și Programul de împădurire a terenurilor degradate vor continua și în acest an.

De asemenea, dorim să modificăm OUG nr. 115/2011 privind licitarea certificatelor de gaze cu efect de seră în vederea creării unui cadru eficient de utilizare a fondurilor obținute în urma licitării certificatelor de GES în domeniile stabilite prin Directiva europeană.

În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, ne dorim să finalizăm demersurile începute în anul 2017 prin aprobarea unei scheme de ajutor de stat și prin lansarea unei sesiuni de depunere a cererilor pentru finanțarea instalațiilor de tratare și reciclare a deșeurilor și crearea cadrului legal pentru preluarea de către AFM a depozitelor de deșeuri industriale aflate în procedura falimentului, în vederea derulării operațiunilor de închidere ale acestora, cu atragerea finanțării necesare prin POIM. 



Alte articole in rubrica Politici & Economie