Din luna ianuarie 2019, România va avea un soft de trasabilitate a deşeurilor - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Din luna ianuarie 2019, România va avea un soft de trasabilitate a deşeurilor

10 July 2018 - 02:14 PM Politici & Economie

Administrația Fondului pentru Mediu are în vedere finanțarea unor proiecte de reducere a emisiilor de carbon, de dotare a gospodăriilor izolate cu energie regenerabilă și de sprijinire a industriei de reciclare. Despre aceste subiecte, dar și despre modificările legislative care sunt așteptate în viitorul apropiat am adresat câteva întrebări preşedintelui AFM, Cornel Brezuică.
ecologic

ecologic: Guvernul a desemnat Administrația Fondului pentru Mediu ca gestionar al proiectelor finanțate din fondurile obținute în urma tranzacționării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Ce semnificație are acest lucru, de câți bani e vorba și ce proiecte vor fi finanțate din aceste fonduri?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru MediuCornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Este pentru prima dată când a fost creat un mecanism prin care AFM să poată finanța astfel de proiecte. Până în acest moment Ordonanța nr. 115/2010 nu prevedea un mecanism prin care Administrația Fondului pentru Mediu să gestioneze, să analizeze, să aprobe și să monitorizeze aceste proiecte, dar acum prin modificările aduse acestui act normativ a fost creat un cadru legal pentru finanțarea investițiilor din respectiva sursă de finanțare.

Nu știu cu exactitate la cât se ridică suma; cred că este de aproximativ 350 milioane de euro. Noi ne dorim să finanțăm cu acești bani exact ceea ce spune directiva europeană cu privire la constituirea acestui fond, și anume reducerea emisiilor de carbon. Avem mai multe proiecte pentru finanțarea achiziţionării de mijloace de transport în comun care sunt în conformitate cu ultimele norme de poluare, autobuze și troleibuze electrice, dar și pe gaz natural comprimat - un combustibil alternativ recunoscut și de directiva europeană.

Finanțările noastre vin în completarea investițiilor realizate prin Programul Operațional Regional. Noi încercăm să ajutăm autoritățile acolo unde este cea mai mare nevoie, în special în localitățile unde a fost declarată procedura de infringement pe calitatea aerului.

Totodată dorim să relansăm Programul „Casa Verde“. Vrem să continuăm programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, dar dorim să diversificăm acest program. Vă amintesc că la începutul lunii iunie 2018, în Camera Deputaților, în Comisia de Industrii a fost modificată Legea nr. 220 cu privire la energia regenerabilă și acum persoanele fizice pot fi producători casnici de energie electrică, fiindcă de acum excedentul de energie electrică pe care îl pot produce în anumite situații îl pot livra în rețeaua națională. Noi ne dorim acum să finanțăm și astfel de investiții.

ecologic: La un moment dat aveați în vedere un proiect de asigurare cu energie electrică a gospodăriilor izolate. Problema era pe atunci sursa de finanțare. Mai este acum de actualitate acest proiect?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Da, ne dorim să facem un proiect cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la înființarea statului român, să aducem lumină și în gospodăriile izolate din România. În prezent analizăm ce implică acest proiect, pentru a vedea cum îl putem face în așa fel încât să fie simplu, eficient și rezistent.

Vestea bună este că am inventariat deja gospodăriile care se pot încadra într-un astfel de program, care au fost definite ca fiind cele aflate la o distanță mai mare de doi kilometri de rețeaua de electricitate, pentru că nu credem că va face cineva efortul de a racorda o casă aflată la o asemenea distanță de rețeaua națională. Vorbim de aproximativ 10.000 de locuințe izolate, cărora dorim să le montăm o instalație de producere a energiei din resurse regenerabile și stocare în baterii de un kilowatt.

În prezent analizăm din punct de vedere tehnic tot ce include un astfel de sistem de producere a energiei electrice. Încă nu știm dacă el va fi fotovoltaic, eolian sau mixt. De asemenea, aici trebuie avută în vedere și infrastructura din casă, prizele și sistemele de siguranță, fiindcă vorbim despre un sistem complex. Din păcate, AFM nu are persoane specializate în acest domeniu și de aceea am fost nevoiți să apelăm la cei care au experiență în sistemele de energie regenerabilă.

ecologic: Veți avea în vedere doar locuințele permanente sau și casele de vacanță?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Nu știu încă. În opinia mea, ar trebui pusă o condiție, și anume ca aceste imobile să fie construite înainte de 1989. Pentru că cel care în prezent și-a făcut o casă de vacanță ar fi trebuit să ia în considerare faptul că niciodată nu va ajunge la casa lui rețeaua de electricitate. În schimb, cel care acolo s-a născut acum mai bine de 50 de ani nu a avut de ales și el este cel care trebuie ajutat. Dar, repet, este doar opinia mea...

ecologic: Fiindcă vorbim de electricitate, cum a decurs vânzarea mașinilor electrice în cadrul programului Rabla?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Ce să vă spun, în Programul „Rabla“ rămânem fără bani. Programul „Rabla Clasic“ pe motoarele termice a fost epuizat după numai o lună de zile, iar pentru Programul „Rabla Plus“ avem încă cerere. Am observat că anul acesta producătorii care vând în România autovehicule electrice și hibride plug-in sunt mult mai bine organizați decât până acum, pentru că au început să răspundă mai bine comenzilor. Acest lucru ne bucură. Anul trecut am aprobat aproximativ o mie de astfel de unități, dar din cauză că producătorii nu au avut o cotă acordată pentru România de astfel de mașini, nu s-au comercializat atâtea câte am aprobat. Anul acesta însă sunt mai multe solicitări, iar vânzările sunt în creștere.

Poluareecologic: Ce ne puteți spune despre rețelele de încărcare a vehiculelor electrice? Cum credeți că va putea o persoană care își va cumpăra o astfel de mașină să meargă cu ea de la București la Constanța?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Vom finanța aceste rețele de încărcare tot din banii primiți pentru certificatele de emisii de carbon. De asemenea, vom demara și un program pentru autoritățile publice, pentru orașele reședință de județ, pentru a le sprijini în dezvoltarea infrastructurii de instalații de reîncărcare pentru mașinile electrice.

Aici AFM va finanța instalații de peste 50 de kilowați, deci instalații de reîncărcare rapidă, astfel încât cetățeanul să nu piardă mult timp așteptând la reîncărcare. Ne dorim instalații noi și moderne pentru autoritățile publice locale, tocmai pentru a putea dezvolta și zona aceasta de infrastructură care are un impact foarte mare în ceea ce privește vânzarea de mașini. Dacă nu sunt prize, cetățenii nu au unde să reîncarce mașinile electrice și de aceea nici nu vor cumpăra astfel de autovehicule.

Proprietarul unei astfel de mașini poate să meargă până la Constanța oricând; autonomia unei mașini electrice normale îi permite să ajungă din București până pe litoral. Asta și pentru că în momentul în care o oprești, mașina electrică nu consumă energie decât pentru aerul condiționat. Iar dacă noi vom finanța în prima fază infrastructura în orașele municipiu de județ, este clar că se va putea ajunge cu o mașină electrică și din Giurgiu până la Maramureș.

ecologic: Ce schimbări legislative sunt de așteptat în gestionarea deșeurilor?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Așteptăm să iasă modificările pentru Legile nr. 211/2011 și nr. 249/2015. Nu știu sigur dacă vor exista schimbări majore. Cred însă că legea trebuie să reglementeze activitatea OTR-urilor, sistemul de garanție, relația cu autoritatea publică locală și relația salubrist-cetățean, pentru că cetățeanul este un beneficiar al unui serviciu public de salubrizare pe care îl plătește. Ca beneficiar, cetățeanul are și drepturi, dar și obligații în cadrul contractului, la fel și salubristul, care este prestatorul de servicii. Aici cred că ar trebui să se mai lucreze, dar și la realizarea infrastructurii de colectare, pentru că totul pleacă din acest punct. Orice nereușită pleacă de la colectare: pe de-o parte pentru că deșeurile nu sunt colectate separat, pe de altă parte pentru că nu există infrastructură de colectare sau pentru că salubristul nu vine să le ridice separat. Există motive diferite, dar în opinia mea la fiecare gospodărie ori asociație de proprietari sau locatari trebuie realizată o infrastructură de colectare, cu identificarea recipientelor de colectare și cu sancțiuni dacă nu se colectează separat, cu tarife diferențiate și cu marcarea pubelelor, iar dacă se fură din ele, vinovatul trebuie găsit și sancționat. Este clar că se pot face multe lucruri, dar totul ține de autoritățile locale și de crearea unui cadru legislativ care să le determine să facă acest lucru.

ecologic: Administrația Fondului pentru Mediu avea în vedere realizarea unui soft privind trasabilitatea deșeurilor. În ce stadiu se află acest soft?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Acum, în luna iunie, vom recepționa aplicația informatică. Ne-am întâlnit cu operatorii din zona de colectare și reciclare și cu cei din zona de OTR. După părerea mea, softul va funcționa începând cu luna ianuarie 2019, deoarece mai trebuie modificate câteva acte normative și mai trebuie foarte bine rulat înainte. Noi trebuie să ne convingem că el va funcționa perfect înainte de a-l implementa, fiindcă în momentul acela se va crea obligativitatea de a se lucra permanent în soft, iar dacă nu funcționează softul, nici deșeurile nu mai vor putea fi transportate.

Zonă protejată

Softul are ca rol identificarea unică a tranzacțiilor cu deșeuri de la colectori până la reciclatori, chiar și zona de export al deșeurilor din afara teritoriului național. De asemenea, un alt lucru foarte important pe care îl avem în vedere odată cu implementarea softului este faptul că toate tranzacțiile din sistemul informatic, inclusiv documentele de însoțire a deșeurilor, avizul de însoțire a mărfii, formularul de încărcare și descărcare și documentul de export al deșeurilor, toate vor fi întocmite în format electronic. Acestea vor fi semnate cu o semnătură calificată în sistemul informatic. Nu va mai fi obligatoriu formatul pe hârtie. Toate datele vor rămâne în cadrul aplicației, iar aceia care le vor gestiona vor putea să și le emită din aplicație în cazul unui eventual control. Astfel nu va mai exista acest flux de documente pe hârtie care pe de-o parte este necontrolabil, iar pe de altă parte îngreunează activitatea tuturor. Va exista un control și inclusiv ANAF va putea să verifice această aplicație.

ecologic: Cum a fost primită aplicația de producători, de colectori, de reciclatori?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Noi le-am prezentat situația reală, iar toți au apreciat pozitiv aplicația. Sincer, m-am bucurat, fiindcă acesta a fost unul dintre obiectivele mele, eu venind din zona de management al deșeurilor unde am lucrat timp de câțiva ani și unde am constat că este nevoie de un sistem informatic pentru controlul tranzitului de deșeuri. OTR-urile au fost bucuroase, mai ales sub aspectul faptului că nu mai fac aceea documentație și totul este într-un format electronic. Și reciclatorii au fost foarte bucuroși și au spus că instituțiile de mediu sunt singurele care nu au depășit până acum pragul acesta al hârtiei. La noi nu poți să ții o documentație în format electronic, trebuie să ai registre înseriate, legate, numerotate, de parcă am fi în anii 1970. Părerea mea este că trebuie să depășim momentul: există semnătură calificată, bază de date, flux informațional, toate pot fi foarte ușor gestionate, toate sunt securizate, mai ales că site-urile noastre sunt ținute de Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Staţie de încărcareecologic: Ați trecut prin Parlament legea de modificare a funcționării AFM. Ce aduce nou această lege?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Cred că cel mai important lucru este faptul că am remediat o chestiune care putea să conducă la falimentul depozitelor conforme de deșeuri, ceea ce nu era de dorit. Proprietarul sau administratorul depozitului avea până acum obligația să plătească lunar taxa de depozitare. Numai că acesta nu-și încasa banii lunar de la salubritate sau de la autoritatea publică locală, așa că am stabilit ca termenul de declarare și de plată să fie trimestrial.

Totodată am modificat și normele de aplicare prin care acest impact financiar se răsfrânge asupra celui care nu desfășoară o colectare separată corectă, adică asupra cetățeanului care nu pune deșeul separat sau asupra autorității publice locale care își asumă obligațiile de plată ale cetățeanului. În situația aceasta, ei vor fi cei care vor plăti.

Am reușit - cred eu - să deblocăm un sistem care nu funcționa și care a condus la obligații de plată ale salubristului mai mari decât veniturile încasate. De exemplu, salubristul care încasa un tarif de 2 lei pentru deșeuri avea de plată pentru depozitarea acestora 1,50 lei plus 0,80 lei taxa.

Tot prin noua lege care a modificat legislația Fondului pentru Mediu am mai făcut un lucru destul de important în domeniul echipamentelor electrice și electronice, inclusiv al bateriilor. Operatorii economici care produc sau importă echipamente electrice și electronice sau baterii au obligația să declare corect la Administrația Fondului pentru Mediu și la Organizația de Transfer de Responsabilitate cu care lucrează cantitatea de astfel de echipamente introduse pe piață. Dacă aceștia se sustrag, fie cunosc și nu vor să declare, fie nu cunosc, ei vor trebui să plătească. Astfel ei vor înregistra obligații de plată la AFM tocmai pentru a-i determina să finanțeze sistemul de colectare a DEEE.

Faptul că ei introduc pe piață astfel de echipamente fără să asigure resursa financiară de colectare pentru momentul când acestea devin deșeuri este împotriva legislației europene.

ecologic: Va finanța AFM infrastructura pentru colectarea selectivă a deșeurilor? Dar pentru reciclare?

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Noi avem un program care se numește gestionarea deșeurilor. În Parlament actele normative pot suporta niște modificări și într-adevăr au fost inițiative legislative cu privire la detalierea acestor capitole de cheltuieli, dar noi deja avem în Fondul pentru Mediu un capitol de cheltuieli la Articolul nr. 13, care se numește „Gestiunea Deșeurilor“, iar aici intră orice categorie de investiție din domeniu.

Acum avem în vedere finanțarea instalațiilor de tratare și reciclare a deșeurilor, lucrăm la o schemă de sprijin, dar încă nu este gata. Avem și bani în buget, nu sunt mulți, dar încercăm să dăm un imbold în piață și continuăm anul viitor. 



Alte articole in rubrica Politici & Economie