Pachetul privind Economia Circulară include noi obiective în domeniul ambalajelor - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Pachetul privind Economia Circulară include noi obiective în domeniul ambalajelor

11 July 2018 - 10:59 AM Politici & Economie

Deşeuri de ambalajeÎn data de 14 iunie 2018 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene noul pachet de directive privind Economia Circulară, prin care se stabilesc noi obiective și termene obligatorii din punct de vedere juridic pentru reciclarea deșeurilor și pentru reducerea depozitelor de deșeuri. Noile acte normative schimbă modelul de dezvoltare al țărilor Uniunii Europene de la cel bazat pe consum la unul bazat pe reutilizare. Îndemnul „cumpără, consumă și aruncă“ este înlocuit acum cu „cumpără, reutilizează, repară, reciclează“.

Sorin Cristian Popescu, senior editor P&PW

 

 

 

 

Sorin Cristian Popescu,
senior editor P&PW

Economia Circulară: principii, termeni și definiții

Economia Circulară se bazează pe o serie de principii esențiale. În primul rând, deșeurile sunt considerate materii prime. De aceea, toate produsele puse pe piață sunt gândite în așa fel încât să poată fi dezasamblate și folosite pentru obținerea altor produse. Alte principii sunt diversitatea și gradul mare de adaptare al produselor, energia obținută din surse regenerabile și gândirea sistemică a producătorilor care trebuie să înțeleagă cum se influențează materiile prime una pe cealaltă.

Gestionarea deșeurilor într-o manieră mai eficientă este primul pas spre o economie circulară, în care cât mai multe produse și materiale să fie reciclate sau reutilizate din nou și din nou.
Noua Directivă Europeană prezintă o nouă definire a „deșeurilor de ambalaje“. Acestea desemnează orice ambalaj sau material de ambalaj care se încadrează în definiția deșeurilor stabilită la articolul 3 din Directiva 2008/ 98/CE privind deșeurile, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția reziduurilor din producție.

Se introduc următoarele semnificații ale unor termeni, respectiv: „ambalaj reutilizabil“, ce desemnează un ambalaj care a fost conceput, proiectat și introdus pe piață pentru a realiza în cadrul ciclului său de viață mai multe cicluri sau rotații, fiind reumplut sau reutilizat în același scop pentru care a fost conceput, precum și „ambalaj compozit“, care înseamnă un ambalaj confecționat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, formând o singură unitate constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare.

Economia circularăConform Directivei 2018/851/UE care modifică și completează Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, semnificația termenului „deșeuri municipale“ este: deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, deșeurile biologice, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile voluminoase, inclusiv saltele și mobile, deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse, în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile menajere.

Deșeurile municipale nu includ deșeurile provenite din producție, agricultură, silvicultură, pescuit, fose septice și rețeaua de canalizare și tratare, nămolul de epurare, vehiculele scoase din uz sau deșeurile provenite din activități de construcții și demolări.

Prin „gestionarea deșeurilor“ se înțelege colectarea, transportul, valorificarea (inclusiv trierea) și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse în calitate de comerciant sau broker.

„Valorificare materială“ înseamnă orice operațiune de valorificare, alta decât valorificarea energetică, și reprelucrarea în materiale care urmează să fie folosite drept combustibil sau alte modalități de producere a energiei. Aceasta cuprinde printre altele pregătirea pentru reutilizare, reciclarea și rambleierea.

Răspunderea producătorului

Pentru prima dată este definită „răspunderea extinsă a producătorilor“ (EPR), care pentru ambalaje reprezintă o abordare politică ce extinde responsabilitatea producătorului pentru un produs dincolo de domeniul de aplicare. Politicile EPR transferă în general costul gestionării deșeurilor sau colectarea fizică, parțial sau integral, de la administrațiile locale la producători. Politicile pot implica și stimulente pentru ca producătorii să țină cont de considerentele de mediu atunci când își proiectează produsele.

Prin „schema de răspundere extinsă a producătorilor“ se înțelege un set de măsuri luate de statele membre pentru a se asigura că producătorii au responsabilitatea financiară sau financiară și organizatorică pentru gestionarea stadiului de deșeu din ciclul de viață al unui produs.

Prevenirea

Prevenirea generării deșeurilor este cea mai eficace modalitate de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului. Prin urmare, este important ca statele membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a încuraja creșterea cotei de ambalaje reutilizabile introduse pe piață și reutilizarea ambalajelor. Aceste măsuri pot include folosirea unor sisteme de restituire a garanției și a altor stimulente, cum ar fi stabilirea unor obiective cantitative, luând în considerare reutilizarea pentru atingerea obiectivelor de reciclare, precum și contribuții financiare diferențiate pentru ambalajele reutilizabile în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a stimula folosirea ambalajelor reutilizabile și pentru a reduce consumul de ambalaje care nu sunt reciclabile și al ambalajelor excesive.

Statele membre garantează că vor implementa și alte măsuri suplimentare în scopul de a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și de a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului.

Economia circulară

Astfel de alte măsuri de prevenire pot consta în programe naționale, în stimulente oferite prin scheme de răspundere extinsă a producătorilor pentru reducerea la minimum a impactului ambalajelor asupra mediului sau în acțiuni similare adoptate prin consultare cu agenții economici, cu organizațiile de mediu și cu organizațiile de consumatori și care vizează reunirea și valorificarea multiplelor inițiative adoptate în statele membre pentru prevenirea generării deșeurilor de ambalaje.

Reutilizarea

Deoarece reutilizarea implică evitarea introducerii pe piață a unor ambalaje noi și evitarea creșterii volumului de deșeuri de ambalaje generate, ambalajele de vânzare reutilizabile care sunt introduse pe piață pentru prima dată și ambalajele din lemn care sunt reparate în vederea reutilizării sunt luate în considerare în scopul atingerii obiectivelor privind reciclarea ambalajelor.
În conformitate cu ierarhia deșeurilor, statele membre adoptă măsuri pentru a încuraja creșterea cotei de ambalaje reutilizabile introduse pe piață și a sistemelor de reutilizare a ambalajelor într-un mod ecologic și în conformitate cu dispozițiile tratatului, fără a compromite igiena alimentară sau siguranța consumatorilor. Aceste măsuri pot include, printre altele: utilizarea sistemelor de returnare a garanției, stabilirea de obiective cantitative sau calitative, utilizarea de stimulente economice și stabilirea unui procent minim de ambalaje reutilizabile introduse anual pe piață pentru fiecare flux de ambalaje.

Statele membre pot decide să atingă un nivel ajustat al obiectivelor menționate la articolul 6, alineatul 1 din Directiva 2018/ 852/UE pentru un anumit an, luând în considerare cota medie din ultimii trei ani a ambalajelor reutilizabile introduse pe piață pentru prima dată și reutilizate ca parte a unui sistem de reutilizare a ambalajelor. La calcularea niveluluițintă ajustat se ia în considerare maximum 5% din cota respectivă.

Statele membre pot lua în considerare cantitatea de ambalaje de lemn care este reparată în vederea reutilizării în calcularea obiectivelor stabilite la articolul 6, alineatul 1 din Directiva 2018/ 852/UE.

Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a alineatelor 2 și 3 de la articolul 5 din Directiva 2018/852/UE de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, Comisia va adopta până la 31 martie 2019 acte de punere în aplicare prin care va stabili norme pentru calculul, verificarea și raportarea datelor, precum și pentru calcularea obiectivelor în conformitate cu alineatul 3 de la articolul 5 al noii directive.

Până la data de 31 decembrie 2024, Comisia va examina datele privind ambalajele reutilizabile furnizate de statele membre în conformitate cu articolul 12 și anexa III din Directiva 2018/852/UE, cu scopul de a analiza fezabilitatea stabilirii de obiective cantitative privind reutilizarea ambalajelor, inclusiv norme de calcul, precum și orice măsuri suplimentare pentru a promova reutilizarea ambalajelor.

În acest scop, Comisia va transmite un raport Parlamentului European și Consiliului.

Reciclarea

Prezenta directivă stabilește obiective pe termen lung pentru politica Uniunii de gestionare a deșeurilor și dă agenților economici și statelor membre o orientare clară în ceea ce privește investițiile necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor. În elaborarea planurilor naționale de gestionare a deșeurilor și în planificarea investițiilor în infrastructura de gestionare a deșeurilor, statele membre ar trebui să utilizeze judicios investițiile, inclusiv prin fondurile Uniunii, dând prioritate prevenirii generării deșeurilor, apoi reutilizării și reciclării, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

Obiective

Ar trebui stabilite obiective separate pentru reciclarea metalelor feroase și a aluminiului, pentru a obține importante beneficii economice și de mediu. Prin urmare, obiectivul existent privind reciclarea ambalajelor din metal ar trebui împărțit în obiective separate pentru cele două tipuri de deșeuri.

Obiectivele pentru 2030 în materie de reciclare a ambalajelor ar trebui examinate în vederea menținerii sau creșterii, după caz. În cursul acestei examinări ar trebui să se acorde atenție fluxurilor specifice de deșeuri de ambalaje cum ar fi deșeurile provenite din gospodării, deșeurile de ambalaje comerciale și industriale, precum și deșeurilor de ambalaje compozite.

Fără a aduce atingere acestor obiective, un stat membru poate amâna termenele de îndeplinire cu până la cinci ani, dar numai în anumite condiții.

Calcularea îndeplinirii obiectivelor

Calcularea obiectivelor în materie de reciclare ar trebui să se bazeze pe greutatea deșeurilor de ambalaje care intră în operațiunea de reciclare. Ca regulă generală, măsurarea efectivă a greutății deșeurilor de ambalaje considerate ca reciclate ar trebui să se desfășoare în locul unde deșeurile de ambalaje intră în operațiunea de reciclare. Cu toate acestea, pentru a limita sarcinile administrative, ar trebui să se permită statelor membre - în condiții stricte și prin derogare de la regula generală - să stabilească greutatea deșeurilor de ambalaje reciclate pe baza măsurării materialului rezultat din orice operațiune de sortare.

#PassOnPlastic

Pierderile de materiale care au loc înainte ca deșeurile să intre în operațiunea de reciclare, de exemplu din cauza sortării sau a altor operațiuni preliminare, nu ar trebui să fie incluse în cantitatea de deșeuri raportate ca fiind reciclate. Aceste pierderi pot fi stabilite pe baza registrelor electronice, specificațiilor tehnice, normelor detaliate privind calcularea ratelor medii ale pierderilor pentru diferitele fluxuri de deșeuri sau altor măsuri echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze cu privire la măsurătorile respective în rapoartele privind verificarea calității care însoțesc datele pe care le trimit Comisiei privind reciclarea deșeurilor. Ratele medii ale pierderilor ar trebui, de preferință, să fie stabilite la nivelul fiecărei instalații de sortare și ar trebui să fie legate de diferite tipuri principale de deșeuri, diferite surse, precum cele provenite din gospodării sau comerciale, diferite scheme de colectare și diferite tipuri de procese de sortare.

ReciclareÎn cazul în care materialele din deșeurile de ambalaje încetează să mai fie deșeuri ca rezultat al unei operațiuni pregătitoare înainte de a fi reprelucrate efectiv, aceste materiale pot fi contabilizate ca reciclate, cu condiția să fie destinate reprelucrării ulterioare în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Materialele al căror statut de deșeu a încetat și care urmează să fie utilizate drept combustibil sau alt mijloc de generare a energiei, care sunt utilizate pentru rambleiere sau care sunt eliminate, ori care urmează să fie utilizate în orice operațiune care are același scop ca valorificarea deșeurilor, alta decât reciclarea, nu ar trebui să fie luate în calcul în vederea îndeplinirii obiectivelor privind reciclarea.

În cazul în care calculul ratei de reciclare se aplică tratării aerobe sau anaerobe a deșeurilor de ambalaje biodegradabile, cantitățile de deșeuri care intră în tratare aerobă sau anaerobă pot fi considerate drept reciclate, cu condiția ca o astfel de tratare să genereze materiale care urmează a fi utilizate ca produse, materii sau substanțe reciclate. 

UE



Alte articole in rubrica Politici & Economie