România nu este pregătită pentru trecerea la economia circulară - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

România nu este pregătită pentru trecerea la economia circulară

07 September 2018 - 01:29 PM Politici & Economie

România nu este pregătităEste România pregătită pentru economia circulară? Într-un fel, răspunsul este simplu: nu este. Nu poți vorbi de o economie circulară fără a lua în considerare modul în care o țară înțelege să își gestioneze deșeurile. Iar în privința managementului deșeurilor, situația este foarte îngrijorătoare, în condițiile în care ani de zile nu s-a făcut nimic. În consecință acum șansele ca țara noastră să își poată îndeplini obiectivele din pachetul legislativ european sunt nu mici, ci aproape inexistente.
Sorin Cristian Popescu,
senior editor P&PW

În România, chiar dacă rata totală de eliminare a deșeurilor prin depozitare se situează în jurul valorii de 52%, „performanță“ care mai spală rușinea celor 84% deșeuri municipale eliminate prin depozitare finală datorită contribuției industriei, distanța până la obiectivul european de 10% depozitare este uriașă, având în vedere că domeniul unde gestionarea trebuie fundamental îmbunătățită este cel al deșeurilor municipale.

Este demn de remarcat că la noi există încă fluxuri importante de deșeuri de tip municipal și deșeuri din agricultură și biomasă care nu sunt cuantificate cu o precizie acceptabilă, astfel încât unele date oficiale prezintă partea optimistă a realității.

Procentul de reciclare a deșeurilor municipale din România a crescut cu 12% în perioada 2004 - 2014, potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Mediu (AEM). Cu toate acestea, rata de reciclare de 13% este foarte scăzută.

Astfel, nu este de mirare să descoperim că în statisticile Eurostat economia României se numără printre cele trei economii (alături de Malta și Estonia) unde nu s-a realizat decuplarea creșterii economice de la presiunea asupra mediului și a resurselor naturale, iar șansele ca acest lucru să se producă sunt minime.

Așadar este clar că economia României este prinsă pe picior greșit de acest pachet legislativ de politică economică și merge într-o altă direcție decât majoritatea economiilor Uniunii Europene. De aceea, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem acum este nu dacă ne va costa acest decalaj, ci cât ne va costa, în lipsa unor acțiuni ferme din partea statului român obligat acum să recupereze tot timpul pierdut.

Între povară şi oportunitate

Executivul comunitar afirmă că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015 am înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din Uniunea Europeană, mai exact 72%, mult peste media UE de 25,6%.

Tranziția economiilor de la o structură liniară la una circulară oferă oportunitatea de a le reinventa și de a le face mai durabile și mai competitive. Astfel s-ar stimula investițiile și s-ar aduce beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru economie, mediu și cetățeni.

Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată. În 2015 „productivitatea resurselor“ de la noi a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 euro/kg, față de media Uniunii de 2 euro/kg.

Deocamdată cel puțin țara noastră încă nu a adoptat un program de politici naționale pentru o economie circulară, cu toate că are câteva inițiative care vin în sprijinul tranziției în această direcție.

România produce 5,8 milioane tone deșeuri pe an, cu o medie de 272 de kilograme pe an per locuitor și o rată de colectare de doar 82,3%, arată studiul Waste Atlas publicat de organizația D-Waste.

Din păcate, în țara noastră deșeurile sunt încă privite ca o povară, în loc să fie considerate o oportunitate.

Obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale este stabilit de Comisia Europeană la 65% până în anul 2035. De asemenea, vorbim despre o țintă de 75% în cazul reciclării deșeurilor de ambalaje, precum și de o reducere la maximum 10% a deșeurilor depozitate tot până în anul 2035.

Priorităţi pentru România

La groapa de gunoiDelegația Comisiei Europene a constatat că în România deși au fost făcute foarte multe lucruri bune, au rămas în continuare multe provocări. Prioritățile pentru România sunt: colectarea separată a deșeurilor la nivel național, închiderea depozitelor neconforme și utilizarea instrumentelor economice, respectiv taxa de depozitare și sistemul „Plătești pentru cât arunci“.

Niciuna dintre aceste măsuri cerute de Comisia Europeană nu a fost aplicată la nivel național, cu toate că ele ar contribui esențial la „închiderea cercului“ în ciclurile de viață ale produselor, prin intensificarea reciclării și a reutilizării.

Ele ar fi benefice atât pentru mediu, cât și pentru economie. În plus, planurile ar valorifica și utiliza la maximum toate materiile prime, toate produsele și toate deșeurile, favorizând economisirea energiei și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Propunerile CE acoperă întregul ciclu de viață al produselor: de la producție și consum la gestionarea deșeurilor și piața materiilor prime secundare. Tranziția ar putea fi susținută financiar prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) de 5,5 miliarde euro pentru gestionarea deșeurilor prin programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, care va aloca 650 milioane euro și prin investiții naționale în economia circulară. Rămâne de văzut dacă România va aplica măsurile cerute și dacă va accesa o parte din aceste fonduri europene.

Transpunerea Directivei (UE) 2018/851 din 30 mai 2018 este primul pas pe care România, ca și celelalte state membre, ar trebui să îl facă. Din păcate mult așteptata Ordonanță de Urgență nr. 74/2018 nu a transpus patru domenii esențiale în acest sens: ierarhia deșeurilor, încetarea statutului de deșeu, prevenirea generării deșeurilor și programe de prevenire a generării deșeurilor.

Ierarhia deşeurilor

Pentru a gestiona corect deșeurile pe care le produce, conform Directivei (UE) 2018/851 din 30 mai 2018, un stat membru ar trebui să utilizeze instrumente economice și alte măsuri în scopul de a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, taxe de eliminare a deșeurilor prin depozitare și taxe de incinerare, scheme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată, scheme de răspundere extinsă a producătorilor, facilitarea donațiilor de alimente, stimulente acordate autorităților locale sau alte instrumente și măsuri adecvate. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost luată până acum de țara noastră.

Încetarea statutului de deşeu

Pentru a le oferi operatorilor de pe piețele de materii prime secundare mai multă certitudine în ceea ce privește statutul de deșeu sau de material care nu mai este considerat deșeu, este important ca statele membre să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare sunt considerate ca încetând să mai fie deșeuri dacă respectă toate condițiile stabilite la articolul 6 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/851.

La groapa de gunoi

Astfel de măsuri pot include adoptarea de acte legislative care transpun respectivele obligații susținute de proceduri pentru punerea lor în aplicare, cum ar fi crearea unor criterii de încetare a statutului de deșeu specifice materialelor și aplicațiilor, documente de orientare, decizii de la caz la caz și alte proceduri pentru aplicarea ad-hoc a condițiilor armonizate stabilite la nivelul Uniunii Europene. Nici aici România nu a făcut nimic până acum.

Prevenirea generării deşeurilor

La votPrevenirea generării deșeurilor este cea mai eficace modalitate de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului. Prin urmare, este important ca fiecare stat să ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni generarea de deșeuri și pentru a monitoriza și a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a respectivelor măsuri.

Statele ar trebui să faciliteze modele de producție, modele de afaceri și tipare de consum inovatoare, care să reducă prezența substanțelor periculoase în materiale și produse, să favorizeze creșterea duratei de viață a produselor și să promoveze reutilizarea, inclusiv prin crearea și susținerea unor rețele de reutilizare și reparare precum cele gestionate de întreprinderile din economia socială, prin scheme de restituire a garanției și de returnare-reumplere, prin stimularea refabricării, recondiționării și, după caz, a reorientării produselor, precum și prin platforme de colaborare. În vederea asigurării unei măsurări uniforme a progreselor globale înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri, țara noastră ar trebui să instituie obiective și indicatori comuni și să ia măsuri menite să prevină toate formele de abandonare, aruncare sau gestionare necontrolată sau alte forme de aruncare de deșeuri, de curățare a gunoaielor prezente în mediu, indiferent de sursă sau mărime, indiferent dacă deșeurile au fost aruncate în mod intenționat sau din neglijență.

Măsurile de prevenire a generării și de reducere a gunoaielor provenite din produse, care reprezintă sursele principale ale aruncării de deșeuri în mediul natural ar putea consta, printre altele, în îmbunătățirea infrastructurii și practicilor de gestionare a deșeurilor, a instrumentelor economice și a campaniilor de sensibilizare.

Pentru a contribui la obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU și pentru a asigura un parcurs favorabil îndeplinirii sale, România și celelalte state membre ar trebui să încerce să atingă la nivelul Uniunii o țintă indicativă de reducere a deșeurilor alimentare de 30% până în 2025 și de 50% până în 2030.

Programe de prevenire a generării deşeurilor

Și la noi, ca și în celelate state europene, în lupta împotriva gunoaielor ar trebui să se implice autoritățile competente, producătorii și consumatorii. Aceștia din urmă ar trebui să fie stimulați pentru a-și modifica comportamentul, prin educație și prin campanii de sensibilizare, iar producătorii ar trebui să promoveze utilizarea sustenabilă a produselor lor și să contribuie la gestionarea sfârșitului ciclului de viață al acestora.

La staţia de sortareCa fiecare stat membru, România ar fi trebuit să aibă până acum programe specifice de prevenire a generării de deșeuri alimentare în cadrul programelor naționale de prevenire a generării deșeurilor.

Agenția Europeană de Mediu publică o dată la doi ani un raport care conține un bilanț al progreselor realizate în completarea și punerea în aplicare a programelor de prevenire a generării deșeurilor, inclusiv o evaluare a evoluției în domeniul prevenirii generării deșeurilor pentru fiecare stat membru și pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei și în ceea ce privește decuplarea generării deșeurilor de creșterea economică și tranziția la o economie circulară.

În condițiile în care va fi aproape imposibil ca noi să recuperăm anii în care nici Ministerul Mediului, nici Ministerul Dezvoltării, nici autoritățile publice locale nu au fost interesate deloc de gestionarea deșeurilor, viitorul raport al Agenției Europene de Mediu nu se anunță a fi unul favorabil pentru țara noastră. 

 



Alte articole in rubrica Politici & Economie