Pentru a nu pierde fondurile europene, România înființează un Comitet Național pentru Deșeuri - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Pentru a nu pierde fondurile europene, România înființează un Comitet Național pentru Deșeuri

10 October 2018 - 05:23 PM Politici & Economie

Atenţionată de Comisia Europeană cu privire la posibilitatea suspendării fondurilor europene pentru nerealizarea obligaţiilor ce îi revin în domeniul deşeurilor, România înfiinţează o autoritate unică ce va fi responsabilă de gestionarea deşeurilor. Fondurile europene care pot fi suspendate de decizia CE se ridică la aproximativ 376 milioane de euro.
Matei Dumitru

În ședința din data de 5 septembrie 2018 Guvernul a adoptat Memorandumul cu tema „Măsuri pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 6.2 privind sectorul deșeurilor și evitarea suspendării plăților intermediare aferente sectorului deșeuri din Programul Operațional Infrastructură Mare“.

Documentul, redactat de Ministerul Fondurilor Europene, a intrat în discuția Guvernului după ce Comisia Europeană a trimis oficialilor de la București pe 25 aprilie 2018 o scrisoare prin care „notifică posibila necesitate a aplicării Articolului 142, alineatul 1, litera e din Regulamentul UE nr. 1303/2013 și suspendarea astfel a cofinanțărilor asigurate prin Fondul de Coeziune pentru investițiile realizate în cadrul Axei Prioritare 3, Obiectivul specific 3.1 - Reducerea numărului de depozite de deșeuri neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclarea deșeurilor, Prioritatea de investiții 6.1 - Investiții în sectorul deșeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate care depășesc aceste cerințe“.

Cum stăm cu cerinţele europene

Potrivit Articolului 19 din Regulamentul UE nr. 1303/2013 condiționalitățile ex-ante aveau ca termen de realizare 31 decembrie 2016, după această dată Comisia Europeană putând decide suspendarea plăților intermediare pentru acele priorități de finanțare la care nu au fost îndeplinite condiționalitățile.

Suma pe care o va pierde astfel România în domeniul gestionării deșeurilor se ridică la 376 milioane de euro, fonduri care ar fi trebuit să finanțeze pe lângă proiectele fazate și obiectivele noi din sectorul deșeurilor.

De ce pierdem fondurile europene

Singura cauză a pierderii celor 376 milioane de euro este nepăsarea de care au dat dovadă autoritățile statului de-a lungul timpului față de problematica deșeurilor. Și nu e vorba despre ce s-a făcut sau nu s-a făcut în ultimii doi ani, ci de ultimii zece ani. Iar instituția care se face vinovată în cel mai înalt grad nu este Ministerul Mediului, ci Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAP) care nu a fost deloc interesat până recent de acest subiect.

Gestionarea deşeurilorAmintim faptul că gestionarea deșeurilor municipale la nivel local, salubritatea localităților este reglementată și controlată de către Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC), instituție subordonată MDRAP. Ministerul Mediului nu a avut până acum nicio pârghie pentru a influența în vreun fel realizarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor. Totul a rămas la nivel de recomandări, de atenționări şi de rugăminți.

Ceea ce Comisia Europeană reproșează autorităților române este neîndeplinirea condiționalităților ex-ante 6.2 - „Promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul deșeurilor, în special în elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/ 98/CE privind deșeurile“.

Primele trei criterii ale condiționalităților au fost îndeplinite, respectiv transmiterea către Comisie a unui raport de implementare cu privire la progresele înregistrate în atingerea țintelor stabilite în directive, existența unui plan naţional de gestionare a deșeurilor și a unui program de prevenire a deșeurilor.

În ceea ce privește Criteriul 4 - „Adoptarea măsurilor necesare pentru a se atinge până în anul 2020 obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare“, acesta urma să fie îndeplinit în conformitate cu planul de acțiune asumat în luna iulie 2017 de Guvernul României din memorandumul „Aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante 6.2“, memorandum ce prevedea o serie de măsuri asumate într-un plan de acțiune. Aceste măsuri sunt: îmbunătățirea eficienței taxei de depozitare a deșeurilor, politica tarifară de incinerare pentru încurajarea reciclării/reutilizării, introducerea treptată a unui sistem „Pay-as-you-throw“ (Plătești-pentru-cât-arunci) sau a unui sistem echivalent la nivel local pentru toată populația, scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor, strategii și politici sau reglementări pentru stimularea autorităților responsabile pentru managementul deșeurilor și introducerea unei eco-taxe pentru pungile de plastic.

Prima măsură, poate și cea mai importantă, este „îmbunătățirea eficienței taxei de depozitare a deșeurilor și interzicerea depozitării deșeurilor reciclabile“.

Introducerea unei taxe de depozitare, care ar trebui percepută de autoritățile locale din România nu ca o penalitate, ci ca un instrument economic esențial pentru încurajarea comunităților în implementarea colectării selective la sursă a deșeurilor a fost cerută României încă din 2013 de reprezentanții Comisiei Europene, dar de fiecare dată s-a lovit de împotrivirea autorităților locale.

Taxa de depozitare a fost introdusă pentru prima dată prin Legea nr. 384 din 2013 care stabilea taxarea progresivă a depozitării: începând cu 50 lei/tonă din 2014, apoi 80 lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă din 2016. Legea a fost amânată de Parlament în decembrie 2013 pentru anul 2015, apoi reintrodusă de la 1 ianuarie 2017 prin OUG nr. 39/2016 pentru modificarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu cu valoarea de 80 lei per tona de deșeuri depozitată la gropile de gunoi de la 1 ianuarie 2017, urmând ca suma să crească la 120 lei/tonă (aproximativ 27 euro/tonă) în 2018.

Printr-o nouă modificare a OUG nr. 196/2005 se prevede aplicarea taxei de depozitare pentru deșeurile inerte și nepericuloase (deșeurile municipale colectate de la populație) la 80 lei/ tonă din 2019, respectiv la 120 lei/tonă abia din 2020. Această amânare a fost se pare punctul de cotitură al politicii Comisiei Europene față de România în problematica deșeurilor. Cum era de așteptat, Comisia a depășit faza recomandărilor și a trecut la măsuri extreme: suspendarea fondurilor europene din domeniul deșeurilor.

Comitete și planuri de acțiune

Ca urmare a ultimatumului dat de Comisia Europeană, în ședința de Guvern din 17 iulie 2018 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, ordonanță care conține setul de măsuri ce vizează sistemul „Pay-as-you-throw“ și responsabilitatea extinsă a producătorilor. Prevederile acestei ordonanțe nu se pot aplica însă în lipsa unor acte subsecvente, a unor ordine de ministru și unor norme de aplicare care întârzie să apară.

Cum stăm?

Reprezentanții Comisiei Europene au avut în perioada 11-12 iulie 2018 întâlniri cu oficiali de la ministerele Mediului, Dezvoltării și Fondurilor Europene în vederea stabilirii acțiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor în gestionarea deșeurilor. Prima măsură a fost crearea unui comitet național pentru gestionarea deșeurilor care să fie condus de ministrul Mediului. Comitetul ar trebui să elaboreze și să își asume un plan de acțiune care să stabilească responsabilități instituționale în scopul eliminării blocajelor administrative, juridice, tehnice și politice.

În ziua de 5 septembrie 2018 a fost aprobat în ședință de guvern Memorandumul „Măsuri pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 6.2 privind sectorul deșeurilor și evitarea suspendării plăților intermediare aferente sectorului deșeuri din Programul Operațional Infrastructură Mare“. Conform acestui act se înființează Comitetul Național pentru Deșeuri, care va fi format din reprezentanții la nivel de demnitar și la nivel tehnic ai principalelor instituții responsabile și ai celor implicate, se desemnează ministrul Mediului drept coordonator al Comitetului Național și se desemnează un reprezentant la nivel de demnitar al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Locale pentru punerea în aplicare a măsurilor prioritare de guvernanță din PNGD pentru gestionarea deșeurilor municipale.

Până la data de 14 septembrie Comitetul urma să elaboreze prima versiune a Planului de acțiune pentru realizarea reformelor necesare în sectorul deșeurilor, iar până pe 28 septembrie 2018 Ministerul Mediului trebuia să lanseze prima versiune a unui program de asistență tehnică prin care să se susțină măsurile de reformă și de guvernanță din sector la nivelul tuturor instituțiilor responsabile, în conformitate cu angajamentele asumate în PNGD.

Toată agitația pe care a creat-o la București scrisoarea Comisiei Europene este inutilă dacă primăriile, autoritățile publice locale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Locale nu vor realiza riscurile pe care le presupune neimplicarea lor în rezolvarea problemei gestionării deșeurilor, fiindcă pe lângă pierderea celor 376 milioane de euro ni se va cere și returnarea fondurilor pe care România le-a accesat pentru realizarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor, investiții pe care nu a reușit să le pună în funcțiune decât în mică parte. 

Şedinţă a Guvernului



Alte articole in rubrica Politici & Economie