Va ști România să fructifice Pactul Verde european fără să lase pe nimeni în urmă? - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Va ști România să fructifice Pactul Verde european fără să lase pe nimeni în urmă?

10 February 2020 - 01:19 PM Politici & Economie

178-30_lrAșa cum arată acum, Pactul Verde European este cel mai generos set de strategii gândit vreodată. Este vorba despre calitatea vieţii noastre, a mediului în care trăim, despre scăderea emisiilor cu efect de seră până la cote insignifiante, despre hrană mai bună și sănătoasă pentru toţi, transport modern și accesibil, despre facturi mai mici. Despre biodiversitate. Despre solidaritate și echitate. Este despre cam tot ce ne putem dori, inclusiv bani. Iar România are o șansă nesperată. Va ști oare s-o fructifice?
Irina Tomșa

Pactul Verde sau Pactul ecologic european este noua politică de bază a Comisiei Europene care are ca scop tranziția către neutralitate climatică până în 2050, cu alte cuvinte să ajungem să producem o cantitate de gaze cu efect de seră mai mică decât cea pe care mediul natural o poate absorbi.

În documentul de lansare prezentat pe 11 decembrie 2019 inițiatorii spun că neutralitatea climatică a Europei și protejarea mediului vor avea efecte benefice pentru oameni, pentru planetă și pentru economie, iar în cadrul noului set de măsuri „nimeni nu va fi lăsat în urmă“, vor fi create locuri de muncă și vom avea cu toții un trai mai bun.

Complementar, Comisia va propune în martie 2020 o Lege europeană a climatului care „va transforma angajamentul politic în obligație legală și în catalizator al investițiilor“, iar îndeplinirea obiectivului presupune măsuri concrete în aproape toate sectoarele de activitate.

178-31

Noua politică prevede schimbări strategice într-o lungă listă de domenii: energie, transporturi, construcții, industrie, agrozootehnie și alimentație, calitatea și protecția mediului, economie și multe altele. Pactul Verde a fost lansat împreună cu o anexă, o „foaie de parcurs“ în care sunt enumerate strategiile și programele care vor veni în completare și termenul până la care urmează să fie elaborate de Comisia Europeană.

Energie

În domeniul energetic obiectivul central este decarbonizarea întregului sector, deoarece producția și consumul de energie pe bază de combustibili fosili degajă peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Vor fi încurajate sursele regenerabile, între care producția eoliană din largul mărilor va avea un rol major și se va baza pe cooperarea regională între statele membre, iar Comisia va stimula digitalizarea și interconectarea în toată piața energetică.

Construcții

În prezent construcțiile consumă 40% din energie, iar Pactul Verde prevede reabilitarea clădirilor pentru a-i ajuta pe cetățeni să-și scadă consumul energetic și implicit cheltuielile. Proiectele de eficientizare a consumului energetic vor fi sprijinite nu doar la nivel casnic, ci în toate domeniile și sectoarele.

Industrie

Vor fi sprijinite inovațiile industriale astfel încât companiile europene să devină lideri mondiali în economia verde, în condițiile în care acum industria europeană utilizează doar 12% materiale reciclate. Până în 2030, toate ambalajele din spațiul comunitar trebuie să fie refolosibile sau reciclabile, iar în martie 2020 Comisia va adopta o Strategie Industrială a UE care să vizeze provocările de mediu și ale digitalizării. În paralel cu viitoarea Strategie Industrială va fi elaborat un nou plan de acțiune pentru Economia Circulară, ambele fiind menite să modernizeze economia europeană astfel încât să valorifice cât mai mult avantajele modelului circular atât pe plan local, cât și la nivel global. De asemenea, Pactul ecologic prevede stimularea dezvoltării piețelor europene și mondiale pentru produsele neutre și circulare.

178-32

Transporturi

Pactul Verde urmărește utilizarea unor mijloace de transport public și privat mai verzi, mai sănătoase și mai ieftine. Ținta pentru 2050 este una foarte ambițioasă, de reducere cu 90% a emisiilor din sectorul transporturilor. Noile prevederi stabilesc că transportul multimodal va fi finanțat strategic, vor fi eliminate subvențiile pentru transportul maritim și aviatic pe bază de combustibili fosili, iar Comisia va propune noi standarde de mediu pentru autovehicule.
Concomitent, va fi impulsionată dezvoltarea combustibililor sustenabili alternativi. De asemenea, se estimează că până în 2025 va fi nevoie de aproximativ un milion de stații de alimentare pentru cele 13 milioane de vehicule cu emisii zero sau scăzute care vor circula pe drumurile europene.

Comisia va revizui Directiva pentru infrastructura de combustibili alternativi și reglementările privind TEN-T (Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru a accelera dezvoltarea de vehicule și nave cu emisii zero sau scăzute. Nu în ultimul rând, sistemul UE de tranzacționare a certificatelor verzi prin care sunt taxate industriile poluante va fi reformat astfel încât să includă noi sectoare cum ar fi cele de transport auto, maritim, aviatic și de construcții.

Mediu

În vara acestui an Comisia Europeană va prezenta un plan de reducere cu 50-55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990. Vor fi prevăzute taxe mai mari pentru importurile de bunuri din țări non-UE care nu respectă obiective de mediu la fel de ambițioase ca acelea de pe teritoriul comunitar.

Banca Europeană de Investiții va stopa până la sfârșitul anului 2021 orice finanțare a proiectelor pe bază de combustibili fosili. Până în 2025 instituția va aloca jumătate din investiții pentru proiecte climatice.

Tot în legătură cu mediul, Pactul Verde anunță măsuri referitoare la calitatea aerului, apei și solului, reglementări pentru substanțele periculoase și diferite categorii de poluanți, politici privind ecosistemele și biodiversitatea și multe alte acțiuni de îmbunătățire a calității vieții oamenilor și mediului înconjurător.

Sectorul alimentar

În primăvara anului 2020 Comisia va prezenta strategia „De la fermă în farfurie“ (From Farm to Fork) și va organiza dezbateri cu toți factorii implicați.

rintre principalele obiective se numără combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului și conservarea biodiversității, care vor fi urmărite concomitent cu asigurarea unui trai decent pentru fermieri, pescari și familiile lor.

Sectorul alimentar va trebui să contribuie mai mult la economia circulară. Industriile procesatoare și de retail trebuie să-și reducă impactul asupra mediului și să ia măsuri privind transportul, stocarea și ambalarea produselor, precum și risipa de alimente. Noile politici vor stimula consumul de hrană sustenabilă și vor promova o alimentație sănătoasă și accesibilă pentru toți cetățenii, iar consumatorii vor avea la îndemână noi moduri de informare despre valorile nutriționale, proveniența, amprenta de mediu și alte detalii astfel încât să își aleagă produsele în cunoștință de cauză.

Cu privire la agrozootehnie, un nou plan strategic va reglementa reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, fertilizatorilor și antibioticelor.

Primele reacții de opoziție

Polonia, Ungaria și Cehia s-au opus Pactului Verde declarând din start că economiile lor nu se pot angaja la atingerea neutralității climatice până în 2050 în lipsa unui ajutor financiar substanțial.

178-33

Polonia a fost cea mai vehementă adversară a țintelor de decarbonizare, lucru lesne de înțeles din moment ce își obține 80% din electricitate din centrale pe cărbune. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat că țara sa „va atinge neutralitatea climatică în ritmul ei“ și a indicat chiar anul 2070, împingând la limită răbdarea audienței. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că cerințele Poloniei sunt legitime și situația necesită solidaritatea UE, dar dacă Varșovia nu se angajează la neutralitate climatică până în 2050 mecanismele de solidaritate „nu se mai aplică“.

Cehia s-a zbătut pentru recunoașterea centralelor atomoelectrice drept surse curate, stârnind alte controverse. Într-un final, atât Cehia cât și Ungaria au renunțat la obiecții când li s-a explicat că Fondul de tranziție va fi suficient de generos.

Și alte state ar fi vrut încă de la lansarea Pactului promisiuni concrete de „bani noi“, adică neincluși în alte programe de finanțare. Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că „se propune spre discuție un obiectiv foarte ambițios: neutralitatea climatică până în 2050, asta însemnând să reducem emisiile foarte, foarte mult. Pentru economiile din partea estică este un obiectiv foarte complicat, care poate fi obținut, însă numai cu o cheltuială foarte mare. O parte din cheltuieli sperăm să fie suportate din fonduri europene, însă discuția nu va fi simplă deloc“.

În Parlamentul European au fost însă și altfel de critici. Unele considerau că țintele nu sunt suficient de ambițioase. Altele au spus că deși o versiune anterioară a Pactului Verde prevedea scăderea cu 50% a pesticidelor, documentul final menționează vag „reduceri semnificative“.

Dar în acel moment Europa începea deja să simtă aromele Crăciunului, iar spiritul Sărbătorilor s-a așternut peste controverse.

Mizele banilor verzi

Pe 14 ianuarie 2020 Comisia Europeană a prezentat planurile de investiții pentru susținerea noilor sale politici. De la înalta tribună s-a vorbit din nou despre politici care au în centru oamenii, despre faptul că „nimeni nu va fi lăsat în urmă“ și de transformarea necesităților în oportunități, dar ceea ce a reținut toată lumea și a apărut în toată presa suna mai bine: „peste 1.000 miliarde de euro“.

Ursula von der Leyen a declarat: „Oamenii sunt cei în jurul cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne așteaptă o transformare fără precedent, care va funcționa dacă va fi echitabilă și fiabilă pentru noi toți. Vom sprijini oamenii și regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari în realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică necesități ridicate de investiții pe care le vom transforma în oportunități de investiții. Planul pe care îl prezentăm astăzi, de a mobiliza cel puțin o mie de miliarde de euro, va arăta drumul și va debloca un val de investiții verzi“.

178-34

Comisia a avansat două documente: Planul de investiții și Mecanismul pentru tranziție justă. Planul de investiții are trei componente: finanțare, facilitare și sprijin practic. Finanțarea prevede pentru următorii 10 ani minimum 1.000 miliarde euro în investiții durabile, iar banii UE vor atrage și fonduri private mai ales prin implicarea Băncii Europene de Investiții. Facilitarea presupune oferirea de stimulente pentru dezvoltarea investițiilor publice și private. Prin componenta de sprijin practic Comisia Europeană va ajuta inițiatorii și autoritățile publice la conceperea și execuția de proiecte sustenabile.
Mecanismul pentru tranziție justă este instrumentul prin care se va asigura o trecere echitabilă către neutralitatea climatică și prevede pentru cele mai afectate regiuni fonduri de cel puțin 100 miliarde euro în perioada 2021-2027 astfel încât să atenueze impactul socioeconomic al procesului.

România primește a treia cea mai mare oportunitate. Va ști să o valorifice?

După Polonia și Germania, țara noastră va primi a treia cea mai mare finanțare europeană pentru susținerea tranziției zonelor monoindustriale afectate de tranziția către economia neutră climatic.

Concret, România poate primi fonduri nerambursabile de 757 milioane euro eșalonate în 7 ani. Dar numai dacă va veni cu proiecte bine gândite. Comisia condusă de Ursula van der Leyen a prevăzut mecanisme de sprijin la elaborarea proiectelor și este foarte dispusă să ne ajute, dar nu ne va băga banii în traistă.

Va trebui să ne gândim prioritățile, să ne înțelegem vulnerabilitățile și să găsim soluții pentru industriile poluante. Dar și pentru fiecare lucrător, fiecare familie, fiecare comunitate aflată sub jugul exploatațiilor și al centralelor pe combustibili fosili.

178-35

Proiectele trebuie adaptate oamenilor și comunităților. Nu invers

Guvernul Orban a lansat recent un apel de două milioane euro fonduri europene (bani „vechi“) pentru Valea Jiului. Vicepremierul Raluca Turcan a scris pe Facebook că proiectul va „permite eradicarea în totalitate a șomajului din Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lupeni și Uricani“.

Ne-am dori să fie așa și oamenii să fie îndrumați spre meserii care să li se potrivească și care să le folosească nu doar lor, ci și comunităților din care fac parte. Să fie profesii suficient de diverse, adaptate cererii locale. Altfel, am văzut destui bani irosiți pe instruirea unor pleiade de stiliști și manichiuriste în localități defavorizate, de salvamari în cătune de munte și altele asemenea.

Ar trebui gândite programe sociale integrate, care să țină cont de dinamica și specificul localității și comunității până la nivel de familie, nu doar de individ. Ce tip de afaceri ar ridica nivelul socioeconomic al zonei? La ce specializări se potrivesc oamenii și cum ar putea îmbina noile activități cu viața lor de familie?

Dacă șomerii ar pleca mâine dimineață la lucru, cu cine ar lăsa copiii? Nu cumva este nevoie de noi creșe, grădinițe, cantine pentru copii, afterschool etc.? Multe programe de reconversie profesională, poate bine gândite în sine, au eșuat din cauză că nu au luat în calcul viața oamenilor de zi cu zi.

Complexele, foarte complexele probleme

Lanțul cărbunelui înseamnă mai mult decât zona exploatărilor miniere: este tot angrenajul din jurul unor giganți fosili - la propriu și la figurat - cum sunt complexele energetice Oltenia și Hunedoara, cu lucrătorii lor, furnizorii, furnizorii furnizorilor, cu beneficiarii și beneficiarii beneficiarilor lor. O mulțime de oameni și-ar pierde locurile de muncă și numeroase familii ar rămâne fără mijloace de trai. Că pentru beneficiarii beneficiarilor și furnizorii furnizorilor politici ori de cumetrie și alte căpușe n-avem de ce să ne îngrijorăm.

Potrivit ziare.com, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a anunțat un program de finanțare pentru eficientizarea energetică a caselor similar cu cel de reabilitare a blocurilor. Vestea este foarte bună. Să sperăm că va avea buget suficient și lucrările vor decurge așa cum trebuie pentru a asigura confortul necesar și cheltuieli mai mici cât mai multor familii.

Se vor găsi oare soluții și pentru pierderile de energie de la RADET? Pentru toată infrastructura veche care crapă sub străzi, pentru centralele de cartier depășite de situație și atâtea, of, atâtea altele?

Să îndrăznim să investim energie în speranța pentru proiecte viabile în România, care să aibă în centru cetățeanul și să nu lase pe nimeni în urmă? 



Alte articole in rubrica Politici & Economie