Ministerul Mediului declanșează cea mai mare reformă a infrastructurii verzi din România - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Ministerul Mediului declanșează cea mai mare reformă a infrastructurii verzi din România

08 March 2020 - 03:53 PM Politici & Economie

Administrația Fondului pentru Mediu va derula și în acest an o serie de programe pentru îmbunătățirea calității mediului, adresate nu doar cetățenilor ci și autorităților publice locale. Despre aceste programe am vorbit cu Mihail-Dan Dojană, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
ecologic

ecologic: Ce proiecte se află pe lista de priorități a Administrației Fondului pentru Mediu în acest an?

Mihail-Dan Dojană, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Principala preocupare a instituției pe care o coordonez este finanțarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului în vederea atingerii obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice, care să contribuie atât la îmbunătățirea infrastructurii de mediu, cât și la reducerea decalajului față de alte state membre.

Acum lucrăm la elaborarea proiectului de buget prin care dorim să găsim cele mai bune variante de finanțare pentru anul 2020, în limita disponibilităților. În acest context, vreau să adresez îndemnul către autoritățile publice locale de a fi în continuare receptive la noile sesiuni de finanțare pe care le va desfășura Administrația Fondului pentru Mediu pentru a identifica posibilitățile de dezvoltare ale administrațiilor locale și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de mediu din comunitățile respective.

ecologic: Cum vor decurge programele Rabla și Rabla Plus în acest an? Se vor adresa și autorităților publice locale?

Mihail-Dan Dojană: Una dintre prioritățile instituției noastre este diminuarea poluării aerului din marile aglomerări urbane, pentru care urmărim scoaterea din uz a autoturismelor care nu respectă standardele naționale și europene în domeniu, prin implementarea Programului de stimulare a înnoirii parcului auto național (Rabla Clasic) și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic (Rabla Plus). Și da, programul se adresează și autorităților publice locale.

Pentru Programul Rabla punem la dispoziția cetățenilor anul acesta un buget mai mare ca anul trecut, care va fi de aproximativ 405 milioane lei. Urmează să fie aprobat în curând ghidul de finanțare. Această sumă ne va permite să creștem la 60.000 numărul mașinilor uzate pe care le vom scoate din trafic. Românii care vor să fie pe lista celor 60.000 de beneficiari trebuie să știe că valoarea primei de casare rămâne la 6500 lei, adică 1350 euro. Această primă poate să crească cu încă 1000 lei dacă autovehiculul nou cumpărat se înscrie în pragul de emisii de 96 grame de CO2.

179-10

Am introdus un eco-bonus nou în Rabla Clasic de anul acesta. Valoarea lui este tot de 1000 lei adăugați la prima de casare. Eco-bonusul se poate cumula cu prima de casare în cazul în care mașina nou cumpărată este prevăzută cu sistem GPL. Totodată, am decis inclusiv creșterea eco-bonusului pentru mașinile hibride convenționale (cele care nu se încarcă la priză) de la 1700 lei la 2500 lei. Suma maximă care poate fi decontată din costul unei mașini noi prin programul Rabla Clasic poate atinge 2000 euro în cazul în care mașina nouă respectă regulile a două eco-bonusuri.

De exemplu, dacă cineva va alege să cumpere o mașină hibrid convențională, cu un prag de emisii de 96 grame CO2, i se va deconta din costul total al mașinii suma de 2000 euro. Cu alte cuvinte, eco-bonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare, exact cum am explicat anterior.

Rabla Clasic mai vine cu o noutate: posibilitatea de a achiziționa prin acest program și motociclete. Desigur că și în acest caz trebuie casată o mașină mai veche de 8 ani. Prima de casare pentru cumpărarea unei motociclete noi este de 3500 lei, pentru că am vrut să fie echitate între cumpărătorii de mașini și cei de motociclete. Dacă la mașini decontăm aproximativ 10% din valoarea autovehiculului nou, am vrut să păstrăm aceeași proporție și la motociclete, acestea fiind ceva mai ieftine decât autovehiculele.

179-11Pentru Rabla Plus - programul prin care stimulăm transportul cu emisii zero sau aproape de zero, anul acesta am alocat cel mai mare buget de când există programul: 140 milioane lei, ceea ce înseamnă o creștere de 45% față de anul 2019.

Vrem să vedem cât mai multe mașini electrice pe șoselele din România, în condițiile în care deocamdată mașinile electrice din trafic sunt sub 1% față de cele convenționale. De aceea păstrăm neschimbată cea mai mare primă din Europa pentru mașinile electrice: 10.000 euro pentru full electric și circa 4500 euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Cu bugetul de anul acesta, 2500 de români își pot cumpăra o mașină full electric și alţi 400 pot achiziționa mașini hibride plug-in.

Practic, ne propunem un obiectiv ambițios: să introducem într-un an la fel de multe mașini electrice și hibride plug-in câte au fost cumpărate prin Rabla Plus în toți cei 4 ani de când există programul. Completat cu programul Rabla Plus și cu programul de stații de reîncărcare, consider că anul acesta Programul Rabla va contribui semnificativ la reducerea poluării produse de emisiile autovehiculelor și astfel România se va înscrie și ea în trendul european pentru transport cu „zero e- misii“.

ecologic: Ce proiecte aveți pentru a încuraja transportul public nepoluant, în special în marile aglomerări urbane?

Mihail-Dan Dojană: Acesta este un subiect important pentru noi. Eu cred că dacă fiecare primărie din țara noastră ar ținti spre un transport în comun electrificat, s-ar rezolva multe din problemele pe care le avem cu poluarea aerului. De aceea AFM continuă să finanțeze achiziționarea de autobuze și troleibuze electrice pentru orașele din România.

179-13M-aș bucura ca acele 13 orașe care au fost chemate de curând la discuțiile de la minister pentru a găsi soluții pentru a ţine poluanții din aer sub control să se intereseze de acest program imediat ce îl lansăm.

Administrația Fondului pentru Mediu vrea să investească în transportul în comun din România 480 milioane lei, cu aproape 30 milioane mai mult decât s-a cheltuit anul trecut. Din acest buget pot fi puse în circulație până la 400 de autobuze sau troleibuze electrice și pe bază de gaz natural (CNG). Totul depinde însă de cât de repede vor face documentația primăriile.

ecologic: Care este acum situația infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice?

Mihail-Dan Dojană: Având în vedere Pactul Ecologic European, care stabilește măsuri ce vor transforma Europa într-un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, Administrația Fondului pentru Mediu va susține finanțarea programelor care să sprijine dezvoltarea infrastructurii de alimentare a autovehiculelor cu energie electrică și dezvoltarea transportului urban verde, cu scopul de a face tranziția de la autovehiculele cu combustie internă la cele cu propulsie electrică și combustibili alternativi și de a sprijini diminuarea poluării în marile aglomerări urbane.

 

Sesiunea de depunere a dosarelor de finanțare este în desfășurare, pentru a permite cât mai multor primării de municipii să se înscrie în programul pentru instalarea de stații de reîncărcare a mașinilor electrice.

În opinia mea, situaţia transportului cu mașini electrice depinde 100% de infrastructură. Problema punctelor de încărcare care sunt foarte puține acum în țară face ca transportul electric din România să se dezvolte mult prea încet. Avem anul acesta alocat un buget de 19 milioane euro pentru infrastructura verde din localitățile din România. Dacă primăriile vor depune proiecte, cu acești bani putem instala până la 1200 de puncte de încărcare numai în 2020.

Venim în plus cu un program în premieră în România: stații de încărcare pe autostrăzi și drumuri naționale. Am primit deja acordul Comisiei Europene pentru acest program. Investim pe aceste drumuri aproape 20 milioane euro, în mod special pe coridorul european TEN-T. Prin acest program vom putea finanța alte 1200 de puncte de încărcare, fiindcă România trebuie să poată fi traversată cu o mașină electrică de la un capăt la altul. Cred că abia atunci vom putea convinge cu adevărat populația să cumpere mașini cu zero emisii.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vrea să declanșeze în 2020 cea mai mare reformă a infrastructurii verzi din România. Depindem însă de primării și de ritmul lor de implicare.

Suma maximă finanțată pentru instalarea unei stații de reîncărcare este de 190.000 lei, reprezentând 90% din totalul cheltuielilor eligibile. Sesiunea de depunere a dosarelor a început pe 18 octombrie 2018. Până în prezent au fost depuse 33 de cereri de finanțare, din care 12 au fost admise și alte 17 sunt în curs de analizare. Până acum au fost aprobate 79 de stații de reîncărcare, cu finanțare totală de 13.994.579 lei.

ecologic: În contextul în care este nevoie de accelerarea implementării sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor, ce programe aveți în vedere?

Mihail-Dan Dojană: Anul trecut am avut sesiune deschisă pentru programul care vizează educația și conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor. Tocmai acesta este scopul programului: conștientizarea publicului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje, deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), deșeurilor voluminoase, deșeurilor provenite din construcții și demolări, informarea cu privire la drepturile și obligațiile ce revin persoanelor fizice în circuitul gestionării deșeurilor, precum și cu privire la posibilitățile de colectare existente la nivel local.

179-12

Ne-am propus să lansăm tot anul acesta cea mai amplă campanie națională de informare și conștientizare a cetățenilor în ceea ce privește colectarea separată și reciclarea deșeurilor. Am prevăzut pentru această campanie un buget total de 25 milioane lei.

Vorbim într-adevăr de un sector în care, din păcate, suntem codașii Europei. Iar până când fiecare român nu va înțelege importanța colectării separate și a reciclării, până când cetățenii nu vor impune prin atitudinea lor schimbarea, nu vom reuși să evoluăm cu adevărat în gestionarea deșeurilor municipale.
Tot în domeniului deșeurilor acum dăm startul și unui program prin care să stimulăm investiții în instalații de reciclare și tratare a deșeurilor. Bugetul prevăzut pentru acest obiectiv este de 159 milioane lei. Aceste sume pot fi folosite și de primării, atât pentru infrastructura de colectare, cât și pentru instalații de tratare și reciclare.

ecologic: Ce alte programe adresate autorităților locale aveți în vedere anul acesta?

Mihail-Dan Dojană: Avem un program care se numește „Iluminatul ecologic public stradal“. Este un program dedicat direct autorităților locale prin care noi vrem să înlocuim becurile vechi de pe străzi cu sisteme de iluminat tip led. Investim în acest program circa 384 milioane lei, ceea ce înseamnă aproape 80 milioane euro. Eu cred că dacă înlocuim pe străzile din România sursele de iluminat clasice cu altele ecologice, vom avea cu toții numai de câștigat: și în facturi, și în emisii și în economisirea de resurse.

Lansăm în premieră și programul „Casa eficientă energetic“, un program prin care încercăm să eficientizăm energetic cât mai multe case din România. Prin acest program finanțăm sisteme de încălzire, iluminat ecologic și sisteme de izolație. Asta înseamnă că oamenii își vor putea cumpăra cu fonduri de la AFM centrale pe peleți, ferestre izolante, leduri sau panouri solare.

Este un program prin care putem asigura o finanțare de până la 15.000 euro pentru o locuință. Avem un buget total de 429 milioane lei și ne-am programat să avem între 6000 și 8000 de beneficiari. Românii care îl vor accesa vor putea să își eficientizeze energetic locuințele, fie cumpărând doar o categorie de sisteme sau toate tipurile de tehnologii pe care le cuprindem în finanțare. Programul se va adapta la ceea ce îi lipsește fiecăruia.

Acest program va putea fi accesat și de instituții publice. Pentru acestea bugetul este separat, de 384 milioane lei. Bugetul total alocat de AFM în 2020 programului este aproape dublu față de anul trecut: 2,8 miliarde lei față de 1,5 miliarde lei.

179-14

ecologic: AFM are și un program de asigurare a accesului la energie electrică a locuințelor izolate. Vă rugăm să ne spuneți cum decurge acest program și dacă vă gândiți să îl continuați în viitor.

Mihail-Dan Dojană: Da, programul se numeşte Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate. Obiectivele acestui program sunt creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin producerea de energie electrică din surse regenerabile în gospodăriile situate la distanțe mai mari de doi kilometri față de rețeaua națională de distribuție a energiei electrice. Perioada de depunere a dosarelor a fost între 10 aprilie 2019 și 31 ianuarie 2020, iar lista solicitanților eligibili, numărul de gospodării și sumele alocate a fost publicată pe site-ul AFM.

Suma alocată sesiunii de finanțare este de 230 milioane lei. Finanțarea nerambursabilă acordată de Administraţia Fondului pentru Mediu acoperă 100% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru fiecare sistem fotovoltaic care deservește o gospodărie. Sumele se acordă eșalonat pe perioada de valabilitate a contractului de finanțare și pe măsură ce se implementează proiectul. Fiindcă este un program la care noi ținem foarte mult, ne gândim să îl continuăm și în anii viitori. 



Alte articole in rubrica Politici & Economie