Pădurile României, în vizorul mafiei retrocedărilor - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Pădurile României, în vizorul mafiei retrocedărilor

26 April 2010 - 09:08 PM Politici & Economie

Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA este de ceva timp ţinta unor grupuri de interese care urmăresc reducerea la minimum a suprafeţelor de pădure deţinute de statul român. Traficul de documente, traficul de influenţă, falsurile în înscrisuri, mita, coruperea unor magistraţi, presiunile şi şantajele unor mari grupuri media, toate aceste arme fac parte din arsenalul unor indivizi extrem de bogaţi şi de influenţi ai României de azi, care rămân însă de cele mai multe ori anonimi. Un anonimat care le convine de minune, într-un război care se duce în instanţe, între cei „ai casei“, casele de avocatură şi ROMSILVA, ca reprezentant al statului. Un reprezentant căruia unele instanţe nu îi recunosc nici măcar calitatea procesuală şi care mai este nevoit să şi pună în aplicare hotărârile judecătoreşti de-a dreptul aberante.
Nu de puţine ori suntem tentaţi să îi bănuim de defrişarea pădurilor pe năpăstuiţii sorţii, pe cei care taie copacii pentru a câştiga un ban de supravieţuire sau pentru a-şi încălzi copiii. Nu, în spatele defrişărilor masive şi a urmărilor acestora, alunecări de teren şi viituri dezastruoase, stau indivizi fără scrupule, o haită a cărei lăcomie se pa-re că nu poate fi ostoită nicicum. Sunt parveniţi ai acestei perioade negre şi amărâte prin care trece România, indivizi care, asemenea lăcustelor, nu vor lăsa nimic în urma lor în afara dezastrului şi a nenorocirilor. Aroganţi, impertinenţi, ameninţători şi extrem de influenţi.
Statul este total dezavantajat în acest război, în condiţiile în care legile sunt făcute în aşa fel încât să poată fi oricând fie ocolite, fie speculate în interesul grupurilor mafiote din România. Ce face ROMSILVA în aceste condiţii am încercat să aflăm de la Valerian Solovăstru, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor.

afpm-046_lr

ecologic: Care sunt problemele cu care se confruntă Statul în ceea ce priveşte menţinerea suprafeţelor împădurite ale României?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA
: Noi încercăm să menţinem suprafeţele pe care statul român le-a avut înainte de 1948. În mod cert, suprafeţele ar trebui să fie la această dată mult mai mari, deoarece o serie de entităţi care au dispus de pădure au dispărut în timp din punct de vedere juridic. Desigur că avem mari probleme la această dată, mai ales în ceea ce priveşte retrocedarea unor importante suprafeţe de pădure. Sunt suprafeţe foarte mari la ora actuală care sunt revendicate în instanţă, prin metode care ocolesc legile speciale, care nu au putut fi validate în comisiile judeţene, în comisiile locale şi care acum fac obiectul unor lungi şi complicate procese juridice, aflate pe diferite paliere ale instanţelor judecătoreşti. Probabil că ştiţi, cel mai cunoscut este procesul pe care îl avem cu Fundaţia Fondului Bisericesc din Bucovina, care revendică circa 167.000 de hectare de pădure. Problema, am spus, este cunoscută. Punctul nostru de vedere este la fel de clar: atâta timp cât cel care revendică este o fundaţie de drept privat, constituită pe Legea ONG-urilor şi este formată din 22 de persoane, considerăm că nu poate fi continuatoarea acelei fundaţii cu caracter public, înfiinţate prin Decret Regal înainte de 1948. Sigur, dânşii au obţinut un succes în primă fază la Judecătoria Suceava, confirmată apoi de Curtea de Apel de la Timişoara, însă în acest moment noi am deschis recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Bineînţeles, legat de această revendicare, mai avem în jur de alte 14 procese, tot în derulare, fie pentru suspendarea executării silite, fie pentru solicitare de excepţie de neconstituţionalitate şi aşa mai departe. Alte probleme deosebite avem la Direcţia Silvică Buzău, unde deja există un caz foarte cunoscut, o suprafaţă de 67.000 de hectare revendicate de un urmaş al lui Preda Buzescu, care a câştigat 67.000 hectare la Judecătoria Pătârlagele, sigur, o suprafaţă care în acest moment, parte din ea este retrocedată către alţi doi proprietari, printre care şi Academia Română. Şi mai este constituită şi o obşte. Vă daţi seama ce dificultăţi sunt acolo de a aplica aceste hotărâri. Sigur, şi aici există un lucru pozitiv, nu este o hotărâre definitivă, ea va fi atacată în continuare.
Probleme deosebite avem la Direcţia Silvică Bacău, unde este o solicitare de 32.000 hectare după Elie Vlad Sturdza, o solicitare care în prima fază a fost soluţionată de instanţele judecătoreşti. Aici avem o cerere de revizuire în care principala noastră problemă, a Regiei Naţionale, este că, şi în acest caz, ca şi în mai multe cazuri, nu ni se recunoaşte calitatea procesuală, deoarece noi suntem administratori ai fondului forestier. De cele mai multe ori statul român, care ar trebui să fie reprezentat de Ministerul de Finanţe, nici măcar nu este citat sau nu are cunoştinţă de aceste procese şi atunci ele se judecă în lipsa reprezentanţilor statului, stat care nu are posibilitatea să depună în apărare documente şi probaţiuni în apărarea dreptului de proprietate şi atunci apar situaţii..., hai să zic... curioase, aşa cum sunt unele cazuri din Vrancea, sau din Timişoara, în care un singur membru al unei foste asociaţii revendică suprafaţa întregii asociaţii, şi culmea mai e că mai şi câştigă, cel puţin în prima fază.
Deci, ca să sintetizez, avem la această dată astfel de procese pentru o suprafaţă de 450.000 de hectare, din care cea mai mare este la Suceava, dar avem procese şi la Bacău, la Buzău, la Mureş, la Timişoara, aproape în fiecare judeţ al ţării. În unele sunt suprafeţe mai mici, dar în altele suprafeţele cu fond forestier sunt mari şi foarte mari.
ecologic: Se aseamănă între ele aceste cereri de revendicare?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Da, ca o trăsătură principală a acestor revendicări, apare o chestiune foarte interesantă. Majoritatea sunt suprafeţe care nu au fost revendicate iniţial prin comisiile locale şi comisiile judeţene. Eu bănuiesc că s-a lucrat la identificarea acestor proprietăţi, ştiu eu, prin arhive, prin alte locuri, după aceea case de avocatură, destul de renumite - şi avem exemple în acest sens, după ce au identificat aceste proprietăţi au identificat eventualii moştenitori, şi ei, mai mult sau mai puţin legali, au depus solicitări. Astfel a început o sarabandă a cumpărărilor drepturilor litigioase, şi aici avem cazuri cunoscute, care au apărut în pre-să, cu suprafeţe de zeci de mii de hectare cumpărate pe sume modice - cumpărări de drepturile litigioase, ca a-poi acele case de avocatură să se pună în mişcare, cu forţă mare, cu putere de convingere în instanţă şi cu argumente - zic eu - „solide“ şi să reuşească să obţină aceste suprafeţe.
Culmea este că ele, pădurile, nu ajung nici pe departe la la adevăraţii proprietari, ajung la alţii care stau în umbră şi care de cele mai multe ori nu sunt cunoscuţi.
ecologic: Ce poate face Statul pentru a opri acest jaf?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Noi, ca reprezentanţi ai statului, suntem destul de limitaţi în a ne organiza apărarea mai ales datorită faptului că de multe ori, aşa cum v-am mai spus, nouă instanţele nici măcar nu ne recunosc calitatea procesuală. În plus suntem, de multe ori, puşi în imposibilitatea de a pune în aplicare nişte hotărâri judecătoreşti pentru că nefiind parte în proces şi suprafeţele nefiind identificate, noi am putea prin punerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti care să zicem că repară un abuz să creem alte abuzuri, în aval, poate mult mai mari. Din această cauză, în general, am vrut să evităm aceste lucruri, însă o problemă care aş vrea să fie reţinută, ca o chestiune esenţială, este că peste tot, acolo unde sunt hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, sigur că noi ROMSILVA, va trebui să le punem în aplicare.
ecologic: Din experienţa dumneavoastră, ce se întâmplă cu aceste păduri după retrocedare?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Bineînţeles că depinde la cine ajung. De cele mai multe ori, însă, fie sunt scoase urgent la vânzare - şi există cumpărători pregătiţi - fie începe o presiune teribilă asupra lor şi încep să se execute tăieri. Sigur că pe suprafeţe mai mari, procesul de producţie poate fi organizat mai uşor şi în mod legal, în care cantităţile (de lemn - n.r.) să poată fi urmărite. În ceea ce priveşte defrişările şi tăierile abuzive, de cele mai multe ori ele se produc pe suprafeţele mai mici ale proprietarilor, pe suprafeţele dispersate, în care aceştia evită să facă contracte cu ocolul silvic, aşa cum prevede legis-laţia în vigoare. Legislaţia prevede că proprietăţile mai mici de 30 de hectare sunt scutite de plata pazei acestor suprafeţe către ocolul silvic, însă acum din punct de vedere legal se pare că Statul nu mai poate suporta plata acestor servicii, deoarece este privit ca ajutor de stat. De altfel nici nu s-a cerut de la Uniunea Europeană derogare de la aceste prevederi, aşa că acum toţi proprietarii trebuie să plătească. Ori sub pretextul că nu au bani să plătească paza, ei nu încheie aceste contracte. Amenzile sunt şi ele foarte mari şi probabil se şi evită amendarea tuturor, fiindcă şi proprietarii pot fi identificaţi destul de greu. De cele mai multe ori, proprietarul e din Bucureşti, proprietatea este în Caraş-Severin sau în Suceava, sau în Baia Mare...
În mod cert însă, după ce aceste suprafeţe ies din patrimoniul Regiei Naţionale a Pădurilor, încep să apară problemele.
ecologic: Are un personal numeros ROMSILVA?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Pare că da, şi nu pot să uit, că domnul ministru al Mediului László Borbély, când a văzut la Regia Naţională a Pădurilor - peste 18 mii şi ceva de oameni, a părut uşor surprins. Cifra ar părea mare, şi este o cifră mare, de ce să nu recunoaştem, dar trebuie totuşi să mai recunoaştem că noi administrăm trei milioane şi jumătate de hectare de pădure a statului şi încă şapte sute de mii de hectare private sau ale asociaţiilor, prin contract...
Ajungem astfel la o administare a 4.200.000 de hectare de pădure , la care dacă mai adăugăm şi cele 12 herghelii naţionale, herghelii pe care le avem tot în curtea noastră, încă două depozite de armăsari, plus cele 22 de administraţii de parcuri naţionale, de arii protejate, sigur că începe să se justifice numărul angajaţilor. Dar mai există o problemă şi în ceea ce priveşte sarcinile pe care le avem. Pentru că dacă e să o spunem cinstit, mare parte din personalul nostru este angrenat în activitatea de pază a fondului forestier, lucru despre care aş putea spune, că nicăieri nu se mai întâmplă în Europa la această dată, pentru că în celelalte ţări presiunea asupra pădurii este de o cu totul altă natură, decât aceea de a se sustrage material lemnos. Furtul de material lemnos este o specificitate a noastră, a românilor. Mai avem însă şi alte atri- buţiuni, care nu ar ţine neapărat de o regie autonomă sau de o societate comercială.
ecologic: Se autofinanţează Romsilva ?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Da, categoric, întreaga noastră activitate este de autofinanţare. Desigur că primim fonduri de la buget conform prevederilor legale pentru extinderea reţelei de drumuri, pentru accesibilizarea fondului forestier, mai avem ceva credite de la Banca Europeană de Dezvoltare şi desigur că vom depune acum o serie de proiecte de finanţare şi mai primim bani pentru reconstrucţie ecologică, pentru împădurirea suprafeţelor preluate de la autorităţi locale sau de la ADS. Noi, acum suntem în faza în care depunem proiecte, cam unul pentru fiecare direcţie silvică, fiecare în valoare de până într-un milion şi jumătate numai pentru drumuri şi încă un milion şi jumătate pentru corectarea torenţilor. Desigur că termenul este foarte scurt, dar a durat destul de mult timp până s-a editat ghidul. Acum nu rămâne decât să sperăm că pregătirea proiectelor va dura mai puţin.
ecologic: Cum se face însă că acum aveţi un spaţiu care nu este al dumneavoastră. Ştiu că este închiriat. Cât plăteşte Romsilva la ora actuală chirie?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Sediul este o problemă. Atunci când s-a luat decizia construirii noului sediu, desigur că era o altă situaţie economică şi nici nu se putea întrevedea un asemenea nivel de retrocedări, care au apărut după 2005. Dar eu cred că un lucru început trebuie finalizat într-un fel sau altul, mai ales dacă avem în vedere faptul că acum noi plătim, lunar, 600 de milioane de lei vechi pe acest sediu. Cu banii aceştia, în
câţiva ani am putea finaliza sediul care este în construcţie, mai ales că acolo avem şi un hotel care este finalizat în proporţie de 90-95%, că sediul este terminat în proporţie de 80% şi că acolo ar putea să îşi desfăşoare activitatea şi departamentul de păduri din minister. Ar fi un mare păcat să nu îl finalizăm. Acolo avem şi un sediu de conferinţe şi o sală de sport cum puţine sunt în Bucureşti. Ori închirierea acestora ar putea să a-ducă şi ea bani şi nu cheltuieli.
ecologic: Sediul acesta este al RAPPS?
Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA: Nu! Sediul de aici este al „Progresului Silvic“, o asociaţie a inginerilor silvici. Eu nu am înţeles niciodată de ce s-a ajuns în situaţia actuală. Acest sediu a fost construit în perioada interbelică de către inginerii silvici din România, el este de drept al inginerilor silvici din România, dar în instanţă a fost câştigat numai de către inginerii silvici din Bucureşti şi atunci ei sunt beneficiarii sumelor pe care noi le plătim lunar.
Desigur că în timp au fost şi lucruri neplăcute, s-a ajuns şi la o executare silită, când noi era să fim evacuaţi de aici. Atunci s-a ajuns la această soluţie de a se plăti o chirie, care eu nu ştiu dacă e mare sau e mică, suma a fost negociată ţinându-se cont că este o clădire cu o suprafaţă mare, situată în centrul Bucureştiului, ceea ce justifică această sumă într-o oarecare măsură. Nu cred însă că este cea mai elegantă soluţie...
ecologic



Alte articole in rubrica Politici & Economie