„Îmi doresc o mai puternică implicare în domeniul schimbărilor climatice“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

„Îmi doresc o mai puternică implicare în domeniul schimbărilor climatice“

10 September 2010 - 02:08 PM Politici & Economie

Nu cu mult timp în urmă, în luna mai, România a preluat preşedinţia Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Preşedinte al acestei comisii este László Borbély, actualul ministru al Mediului şi Pădurilor. Importanţa acestei numiri, efectele şi cauzele schimbărilor climatice şi inundaţiile din România au fost subiectele pe care le-am abordat cu László Borbély în interviul acordat revistei ecologic.

agerpres_4461600_lrecologic: În primul rând, credem că e bine de ştiut cum s-a ajuns la această numire. Care au fost criteriile?
László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor: Preşedinţia rotativă a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă a revenit Grupului Est-European (EEG) la sesiunea a 19-a (2011). Preşedinţia a fost obţinută în urma unei campanii diplomatice excelente purtate de Misiunea Permanentă a României la ONU, precum şi a cooperării foarte bune existente între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Afacerilor Externe. Alegerile au avut loc la finalul lucrărilor CSD18 (14 mai 2010) pentru un mandat care a debutat la această dată şi se va finaliza în ultima zi a lucrărilor CSD 19 (jumătatea lunii mai 2011). Sesiunea CSD19 este sesiunea de formulare de politici cu privire la temele celui de-al patrulea ciclu de implementarea al Agendei 21: Transporturi, Chimicale, Managementul deşeurilor, Minerit, Programul Cadru pe 10 ani privind modele de consum şi producţie durabile. Candidatura pentru Biroul CSD este soluţionată la nivelul EEG prin andosare, fiind dată prioritate primului stat înscris.

ecologic: Cred că ar mai fi bine de ştiut în ce constă de fapt funcţia de preşedinte al unei comisii ONU? Care sunt atribuţiile dumneavoastră şi care sunt pârghiile de acţiune?
László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor: Biroul Preşedintelui CSD19 este compus din cinci membri: preşedintele și patru vicepreşedinţi, fiecare făcând parte dintr-un Grup Regional ONU. Preşedintele CSD19 fiind din Grupul Est-European, ceilalţi vicepreşedinţi sunt din Grupul African, Grupul Asiatic, Grupul America Latină şi Caraibe şi Grupul Europa de Vest şi alţii. În cadrul sesiunii de la sediul ONU din 14 mai 2010, atunci am fost ales preşedinte al CSD19, au fost aleşi şi vicepreşedinţii Javier Arias, Panama, pentru Grupul America Latină şi Caraibe, şi Andrew Goledzinowski, Australia, pentru Grupul Europa de Vest şi alte state. Nominalizările pentru regiunea africană şi regiunea asiatică nu au fost încă finalizate. În calitate de preşedinte al CSD19, sunt asistat de către Secretariatul ONU, prin Divizia pentru Dezvoltare Durabilă.
În cadrul celei de a 19-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă (care va avea loc timp de două săptămâni, în mai 2011) se vor decide politicile la nivel global pe cele cinci teme sus-menţionate, în-tr-un context marcat de provocări la nivel mondial pentru dezvoltarea durabilă, precum schimbările climatice, criza economică şi financiară şi altele.
Preşedintele CSD19 are deopotrivă rolul de a conduce dezbaterile, în cadrul biroului şi al sesiunii plenare ale Comisiei, cât şi rolul de facilitator, de mediator al diferitelor poziţii exprimate de statele membre şi diverse grupuri politice şi regionale.

ecologic: Ce planuri aveţi pentru această perioadă grea din punctul de vedere al schimbărilor climatice, care au loc atât în lume, cât şi în România?
László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor: Gestionarea schimbărilor climatice se face pe baza unei „foi de parcurs“ foarte complexe. Ca de obicei, în acţiunile sale la nivel macro, România s-a manifestat dinamic încă din start, fiind prima ţară din Anexa B care a ratificat Protocolul de la Kyoto. În concordanţă cu proiecţiile emisiilor de GHG (gaze cu efect de seră) pentru perioada 2008-2012, România îşi va îndeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fără măsuri suplimentare de reducere, ceea ce ne permite valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite de emisii (AAU).
Din păcate, această oportunitate de valorificare a surplusului de AAU a riscat şi riscă încă să fie ratată, în condiţiile în care ea nu a beneficiat de un cadru legislativ adecvat, care se putea crea deja de aproape doi ani. Ca de obicei, iată că la partea de implementare tindem să avem probleme. Am prioritizat, la începutul mandatului meu ministerial, această componentă legislativă şi am depus un efort concertat şi accelerat, la nivelul ministerului nostru, dar şi prin mobilizarea Ministerului Economiei şi a celui de Finanţe, reuşind să creăm cu celeritate acest cadru legislativ, astfel încât oportunitatea valorificării AAU să nu fie ratată complet.
A apărut astfel OUG nr. 29/2010, actul normativ privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite, care defineşte cum putem realiza a-ceste tranzacţii, act completat ulterior cu Hotărîrea de Guvern nr. 432/2010, care ne arată cum vom pu-tea valorifica resursele financiare din aceste tranzacţii. A fost stabilit astfel cadrul legal şi instituţional pentru iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, menite să valorifice eficient surplusul de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto şi care vor putea fi comercializate în următoarea perioadă.
Vrem ca în acest fel să valorificăm toate mecanismele care ne stau la îndemână pentru a procura resurse importante destinate luptei împotriva schimbărilor climatice şi asigurării integrităţii de mediu. În acelaşi timp, valorificarea acestor mecanisme ne permite să avem şi o poziţie mai bine definită în cadrul negocierilor care se poartă sub auspiciile Convenţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climati- ce. Evident, aici România se încadrează şi susţine poziţia Uniunii Europene, dar definirea acestei poziţii se face în urma unor discuţii intense, pe multiple subiecte, în interiorul organismelor Uniunii.
În ceea ce mă priveşte personal, mă interesează cumva să încurajăm şi un grad mai ridicat de subsidiaritate al acţiunilor destinate prevenirii efectelor schimbărilor climatice, fie că vorbim de acţiuni de reducere a emisiilor, fie de acţiuni de adaptare la efectele acestor schimbări. Ca să vă dau un exemplu relevant, mai ales în contextul recent şi dramatic al inundaţiilor, felul în care faci îndiguirile sau regularizările de cursuri de apă, modalităţile de protecţie faţă de asemenea evenimente extreme reprezintă şi soluţii de adaptare la efectele schimbărilor climatice. O parte din acţiunile specifice din bazinul dunărean sau din cel al Mării Negre se înscriu în aceeaşi linie, şi ştiţi că suntem foarte activi şi în Strategia UE pentru regiunea Dunării.
Îmi doresc, de aceea, o mai puternică implicare şi o mai directă preluare a responsabilităţilor în domeniul schimbărilor climatice, la nivel local şi la nivelul cetăţenilor. Această abordare vine şi în linia nevoii de a asigura dezvoltarea durabilă atât din punct de vedere economic, cât şi social, şi aici iarăşi este un capitol foarte important, atâta vreme cât România deţine pentru prima dată, prin intermediul meu, preşedinţia Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă.

ecologic: Cum vă împărţiţi timpul între funcţiile pe care le deţineţi, în aşa fel încât să puteţi face faţă provocărilor pe care le implică acestea?
László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor: Aceasta e cea mai mică problemă. Am experienţă suficientă pentru a face faţă provocărilor. Gândiţi-vă că nu sunt singur, ci am o echipă în spate, care îmi acordă suportul tehnic necesar. Nu cred că există cineva care să deţină vreo funcţie importantă şi să nu aibă sprijinul unei echipe. Trebuie să recunoaştem că nu putem spune că ne pricepem la orice doar pentru că deţinem nişte funcţii. Eu recunosc că învăţ foarte mult de la specialiştii cu care mă consult înainte de a lua o decizie. Pentru mine este important să iau decizia corectă şi cred că până acum am făcut faţă tuturor provocărilor. Şi sper să fie tot aşa şi de acum încolo.

ecologic: Cum apreciaţi inundaţiile care au afectat nu numai România, ci şi multe alte ţări europene? Credeţi că unele dezastre ar fi putut fi evitate? Dacă da, cum?
László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor: Schimbările climatice care au loc în toată lumea au determinat şi în România precipitaţii deosebit de intense şi importante cantitativ. Astfel, cantităţile de precipitaţii care au căzut în Moldova, în intervalul 25 iunie - 05 iulie 2010, au totalizat, pe alocuri, peste 300 l/mp, iar precipitaţiile căzute în bazinul superior al Dunării au condus la două vârfuri de viitură pe sectorul românesc al acesteia, în perioada martie - aprilie şi iunie.
Cantităţi importante de precipitaţii au căzut şi în bazinele hidrografice Olt, Someş, Timiş, Crişuri, care au condus la pagube semnificative. Este de menţionat că debitele înregistrate în bazinul hidrografic Siret au fost comparabile cu debitele istorice înregistrate în vara anului 2008, iar la Dunăre, pe sectorul Brăila - Galaţi - Isaccea, nivelurile sunt mai mari decât cele înregistrate în luna aprilie 2006, fiind cele mai mari din ultimii 100 de ani. Pe acest sector, debitelor mari înregistrate la intrarea în ţară (13.350 mc/s) li s-a adăugat aportul deosebit al râurilor Siret şi Prut. Mai trebuie specificat şi faptul că digurile de pe Dunăre se află sub presiune încă din luna martie, când s-au înregistrat debite de peste 11.000 mc/s.
În aceste condiţii, spre deosebire de celelalte ţări afectate de inundaţii, în România s-a reuşit menţinerea acestor debite excepţionale între diguri ca urmare, în primul rând, a bunei exploatări, de către specialiştii de la AN „A- pele Române“, a tuturor amenajărilor hidrotehnice din bazinele hidrografice, precum şi a intervenţiilor operative e-fectuate. Singurele diguri depăşite au fost cele din comuna Săuceşti de pe râul Siret, de pe râul Negru în judeţul Covasna, precum şi două diguri cu lungimi mici de la Dunăre - Buliga şi Topalu. Aceste diguri au fost dimensionate în baza unor norme de proiectare vechi, pentru un grad de protecţie mai mic faţă de debitele produse. În perioada imediat următoare, vom elabora noi norme de proiectare în concordanţă cu practicile europene astfel în-cât digurile de apărare ale localităţilor rurale să fie dimensionate pentru debite cu probabilitatea de depăşire de 1%. În următorii doi ani, vom aloca de la Fondul pentru Mediu sume considerabile pentru realizarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Se analizează deja priorităţile care se im-pun în acest moment, inclusiv punerea în practică, în cel mai scurt timp posibil, a studiilor pentru renaturarea sectorului românesc al fluviului Dunărea. Vom accelera ritmul pentru studiile necesare realizării hărţilor de risc la i-nundaţii, care trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2013. Având în vedere viiturile repetate care s-au produs pe râul Siret, vom solicita SC Hidroelectrica SA finanţarea, cu prioritate, a lucrărilor pentru finalizarea acumulărilor Paşcani şi Cosmeşti, care vor avea un rol important în diminuarea efectelor inundaţiilor.



Alte articole in rubrica Politici & Economie