Sunt domenii în care nu cred ca vom scapa de sancţiuni - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Sunt domenii în care nu cred ca vom scapa de sancţiuni

12 September 2010 - 03:16 PM Politici & Economie

waste-1-epr1-landfill_rrNoua directivă cadru în materie de deşeuri, implementarea acesteia în legislaţia naţională şi spectrul aplicării procedurii de infringement sunt subiecte importante atât pentru Executiv, cât şi pentru Legislativ. Despre toate acestea şi despre noua organizare administrativ-teritorială a României am stat de vorbă cu Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, într-un interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.

ecologic: Noua directivă europeană a deşeurilor urmează să fie implementată în legislaţia din România. Cum decurge acest proces?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: În primul rând trebuie să spun că am organizat mai multe dezbateri publice la Comisia pentru Administraţie, echilibru ecologic şi amenajarea teritoriului unde au fost invitaţi toţi actorii implicaţi în gestionarea deşeurilor în România, inclusiv instituţiile executive. Eu ştiu un lucru. Şi anume că noua directivă cadru privind gestionarea deşeurilor trebuie transpusă în România până la începutul lunii decembrie. Pentru aceasta am cerut Ministerului Mediului, care este principala autoritate, să lucreze intens în acest sens urmând ca după ce începe din nou sesiunea parlamentară, domnul ministru să vină să ne prezinte draft-ul, dar trebuie să ne prezinte şi etapele de consultări pe care le-a avut. Din ce am consultat pe site-ul Ministerului Mediului până pe data de 15 august, toţi cei interesaţi au putut trimite observaţii, ce vor fi transpuse în draft-ul de directivă şi noi sperăm să avem cât mai curând directiva transpusă şi în România.

ecologic: De ce este important ca această transpunere să se facă cât mai curând?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Este extrem de important, pentru că sunt lucruri esenţiale care se modifică prin noua directivă. Aş aminti aici implementarea colectării selective a deşeurilor la nivel naţional până în anul 2015, lucru care nu este deloc simplu. Ceea ce este mai îngrijorător însă sunt întârzierile pe care România le are în raport cu angajamentele pe care ni le-am luat prin Tratatul de Aderare pe domeniul deşeurilor. Dacă ne uităm la depozitare, vedem că noi avem încă depozite de deşeuri neconforme, care nu sunt ecologizate, deşi ele au fost declarate a fi neconforme încă din perioada de preaderare şi deşi s-a stabilit de atunci un calendar pentru închiderea lor şi pentru ecologizare, nu s-a venit încă, aşa cum ar fi trebuit, cu o soluţie alternativă, în aşa fel încât autorităţile să poată depozita deşeurile.
Trebuie să urmărim scăderea cantităţii de deşeuri depozitate la depozitele finale, creşterea gradului de reciclare, creşterea gradului de valorificare a acestora din punct de vedere energetic.
În ceea ce priveşte această componentă de valorificare energetică a deşeurilor, noi am făcut toate modificările şi s-au şi aprobat prin Legea nr. 220, iar eu sunt convinsă că din noua directivă cadru vor fi transpuse toate prevederile, dar ceea ce este foarte important este că trebuie actualizată strategia naţională, trebuie făcut planul de punere în practică a directivei, deci ministerul are foarte mult de lucru în acest domeniu.
Eu sper să evităm eventuale sancţiuni din partea Comisiei Europene, cu toate că sunt domenii în care nu cred că vom putea scăpa de aceste sancţiuni. Mă refer în primul rând la depozitele neconforme, neînchise, neecologizate, mă refer la anga- jamentele pe care le-am luat vis-a-vis de implementarea sistemelor integrate de gestionare a deşe-urilor şi la alte categorii de deşeuri care se regăsesc de data aceasta în noua directivă.

ecologic: În ce ar consta aceste sancţiuni?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: În amenzi pe care ţara noastră va fi obligată să le plătească după decizia Comisiei Europene şi pot să vă spun că până acum s-au depăşit unele etape pe infringement, au venit de acolo nişte întrebări la care România trebuie să dea răspunsuri motivate, trebuie să prezinte acţiunile pe care le-a întreprins, dar la începutul sesiunii domnul ministru va veni în faţa Comisiei pentru a ne prezenta stadiul în care se află şi la acest capitol.
Un alt factor care ne dezavantajează în această perioadă este criza economică în care ne aflăm. Această criză a afectat din păcate în mod dramatic şi piaţa reciclării. Eu sper ca prin noua lege, Legea nr. 132 din 2010, lege pe care eu ca iniţiator am promovat-o în Parlament şi care impune obligativitatea colectării selective a deşeurilor în instituţiile publice, această piaţă să beneficieze de o revigorare. Ştiu însă că nu va fi suficient pentru sprijinirea reală a acestui sector economic.
De aceea fac un apel către toţi cei din zona reciclării să se îndrepte spre Administraţia Fondului pentru Mediu, acolo unde sunt fonduri nerambursabile pentru facilităţi privind reciclarea deşeurilor. Poate nu lipsit de interes ar fi să amintim că şi autorităţile locale, pentru implementarea sistemelor de gestionare a deşeurilor, ce presupun resurse financiare, pot şi trebuie să se îndrepte către Fondul pentru Mediu cu astfel de proiecte, să primescă fonduri nerambursabile, dar trebuie să vină şi ele cu cota de cofinanţare locală absolut obligatorie.

ecologic: Cum pot sprijini instituţiile statului activitatea agenţilor economici din domeniul gestionării deşeurilor?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Eu previzionez că printr-o bună administrare şi o bună implementare a directivei cadru şi a legilor subsecvente, principalele instituţii în domeniul mediului pot să ajute la revigorarea pieţei în domeniul gestionării deşeurilor, dar implicit şi la îndeplinirea angajamentelor pe care le-am luat privind gestionarea deşeurilor în România.
Gradul de civilizaţie a unui popor se măsoară şi prin astfel de sisteme. Calitatea vieţii creşte dacă ai un sistem de gestionare a deşeurilor. Nu este niciun moft şi nicio afacere pe care poţi sau nu poţi să o faci. Este un serviciu public care trebuie să fie corect implementat, trebuie să se desfăşoare corect, în aşa fel încât să ajungem şi noi la nivelul mediu din Uniunea Europeană cel puţin până în anul 2013, pentru că anul 2013 este anul în care vom intra într-un alt exerciţiu financiar al Uniunii Europene.
În consecinţă este mult de lucru pentru noi, comisia de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor dar şi din Senat, pentru că avem o colaborare foarte bună şi cu colegii noştri senatori pe această temă, monitorizăm şi sprijinim executivul din punct de vedere legislativ cu absolut toate actele normative. Avem însă o mare nemulţumire cauzată de ritmul lent în care se mişcă Executivul şi mă refer în primul rând la Ministerul Mediului. Primele discuţii pe această directivă le-am avut la începutul anului, iar ea ar fi trebuit ca ea să fie deja promovată până la sfârşitul sesiunii parlamentare. Ori noi asistăm acum la întârzieri mari în acest sens şi eu cred că trebuie să mergem pe o accelerare şi îl vom chema pe domnul ministru Borbély mai des la Comisie, pentru că probabil este nevoie de un impuls pentru a grăbi lucrurile.

ecologic: Se discută despre necesitatea unei reorganizări teritoriale a României. De ce a apărut această necesitate acum?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Da, este foarte adevărat şi pot să vă spun că împreună cu domnul senator Petru Filip vom organiza cât mai curând dezbateri publice pe această temă. Avem câteva motive pentru care suntem obligaţi - noi, politicienii - să discutăm despre o reorganizare administrativ-teritorială a României. În primul rând, un motiv îl reprezintă fondurile europene, accesarea acestora din anul 2013. Începând din acest exerciţiu financiar, 2013-2020, la Uniunea Europeană vor fi eligibile acele unităţi administrativ-teritoriale care corespund regiunilor.
Uniunea Europeană nu ne obligă să ne organizăm teritorial într-un anumit mod, dar precizează: cine este organizat la nivel de regiuni cu minimum 800.000 de locuitori, maximum 3 milioane de locuitori - aşa cum sunt definite regiunile, iar acesta este unul dintre criterii: numărul de locuitori care beneficiază de fondurile europene. Cine nu se încadrează în aceste criterii, nu poate beneficia de ele. Deci în consecinţă avem un motiv foarte serios să facem reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, dacă vrem fonduri europene, după anul 2013.
Un alt motiv îl reprezintă echilibrele bugetare. Suntem în momentul de faţă în situaţia în care am constatat că actuala organizare administrativ-teritorială, care datează din anul 1968, de pe timpul lui Ceauşescu, nu mai corespunde cerinţelor actuale, atât din punct de vedere financiar, din punct de vedere fiscal, cât şi din punct de vedere bugetar.

ecologic: Puteţi vă rog să detaliaţi?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Am să vă explic de ce: avem o fărâmiţare foarte mare din punct de vedere administrativ-teritorial, peste 3000 de unităţi administrativ-teritoriale, cu bugetele proprii, dar constatăm că 80% din aceste unităţi administrativ-teritoriale nu îşi pot asigura din venituri proprii cheltuielile de întreţinere. Ce înseamnă cheltuieli de întreţinere? Salariile propriilor angajaţi şi serviciile prestate către populaţie, serviciile minimale. De fiecare dată, aceste bugete locale sunt în deficit şi trebuie completate cu bani de la bugetul de stat. În consecinţă, este un alt motiv foarte serios pentru eficientizare, să regândim organizarea administrativ-teritorială a României. Şi nu cred că este lipsit de interes al treilea motiv: vorbim despre descentralizare, dar trebuie să vedem către cine descentralizăm, pentru că descentralizarea este obligatorie, este un principiu european, dar dacă descentralizăm decizia către o unitate administrativ-teritorială care are 1500 de locuitori şi care are aceleaşi atribuţii cu o unitate administrativ-teritorială cu 200.000 de locuitori, vedem că lipseşte echilibrul, lipseşte eficienţa. Descentralizarea înseamnă ca decizia să fie mai aproape de cetăţean, dar ne uităm la serviciile pe care le aşteptăm de la autorităţi, educaţie de calitate, servicii medicale de calitate, serviciile de pază şi ordine publică de calitate, nu mai vorbesc de celelalte servicii publice: alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deşeurilor, iluminatul public, transportul local; toate aceste servicii sunt în interesul cetăţeanului, ori ele nu pot fi organizate eficient pe unităţi administrativ-teritoriale care au 1500 sau 2000 de locuitori, pentru că sunt multe astfel de comune în România.
Şi atunci, luând şi experienţa celorlalte state membre ale Uniunii Europene, eu consider că ne apropiem mai mult de situaţia Poloniei, acolo unde sunt organizaţi pe regiuni - voievodate le spun ei în Polonia, dar vedem care sunt criteriile şi cum au făcut această organizare administrativ-teritorială în mai multe etape, până acum ei au 16 regiuni, dar se gândesc să mai comaseze din ele şi să facă un număr mai mic de regiuni, tocmai pentru eficientizare, şi vedem că Polonia a trecut mai uşor peste această perioadă de criză, i-a afectat mai puţin tocmai pentru că au făcut aceste reforme. Face parte din refor-ma statului această reorganizare administrativ-teritorială, o reformă în beneficiul cetăţeanului.

ecologic: Care sunt condiţionalităţile din punct de vedere politic?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Avem o largă majoritate şi, aici, din discuţiile iniţiale, toate partidele care sunt în Parlament sunt de acord că până în 2012 trebuie să avem finalizată o regândire a unităţilor administrativ-teritoriale în România, eu sper să avem acest consens şi să lăsăm la o parte diferenţele de opinii între partidele parlamentare, pentru că aici chiar avem nevoie de două treimi în Parlament pentru a avea o astfel de reorganizare, pentru că presupune, după cum bine ştiţi, şi o modificare a Constituţiei. Este o etapă extrem de importantă, dar este şi un test de maturitate al politicienilor, pentru că în toate dezbaterile trebuie implicaţi aleşii locali. Practic, ce se va întâmpla? Va fi un număr mai mic de unităţi administrativ-teritoriale, deci de primării, un număr mai mic de primari, un număr mai mic de consilieri locali, de consilieri municipali, categoric totul trebuie regândit.

ecologic: Vă gândiţi şi la faptul că şi costul organizării alegerilor va fi mai mic?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Da, şi la alegeri cheltuielile ar fi mai mici, dar în acest sens fiecare partid trebuie să accepte că va avea un număr mai mic de aleşi din anul 2012, din următorul exerciţiu electoral. Aceasta este o realitate. Punctul unu! Punctul doi, eu cred că trebuie să regândim regiunile de dezvoltare ale României, că pot să fie opt, că pot să fie nouă, că pot să fie zece, dar este important să le gândim, să le creionăm, având deja o experienţă a unui exerciţiu financiar, şi am văzut unde au fost absorbţii de fonduri mai mari, mai importante la nivel regional, unde nu, avem toate aceste criterii la dispoziţie pentru a face o gândire mult mai avantajoasă pentru România şi pentru a relaţiona şi cu celelalte regiuni din Uniunea Europeană, iar acolo, la nivel de regiune, să avem guvern regional, astfel încât la nivel central şi la nivelul guvernului să rămână doar deciziile care ţin de nivelul naţional, că vorbim de armată, că vorbim de ordine publică, că vorbim de sistemul judiciar, că vorbim de politicile importante, toate celelalte decizii să fie transferate la nivel regional.

ecologic: Un guvern care să aibă miniştri, dar să aibă şi aleşi?
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor: Să aibă aleşi, la nivel regional. Şi astfel decizia să fie mai aproape de cetăţean, iar cetăţeanul să-l cunoască mai bine pe cel care-i hotărăşte oarecum soarta. Eu cred că acesta este modelul pe care România poate să spere în viitor pentru o dezvoltare şi o apropiere, din punct de vedere al infrastructurii şi al condiţiilor de viaţă, de nivelul mediu din Uniunea Europeană. Eu sunt convinsă în momentul de faţă că această organizare administrativ-teritorială reprezintă o barieră în calea dezvoltării în România, şi putem să exemplificăm aici inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii la nivel regional şi la nivel local. Nu este suficient să promovezi un drum judeţean dintr-un judeţ, dacă el nu se leagă de un drum judeţean dintr-un alt judeţ, şi avem astfel de situaţii. Nu este destul să promovăm dezvoltarea unei zone turistice pe teritoriul unui judeţ dacă această zonă turistică se învecinează cu altă zonă turistică din judeţul respectiv şi nu este o gândire unitară. Pentru că avem astfel de situaţii, după cum bine ştiţi. Şi eu cred că aceasta este soluţia, dar - repet - este şi un test de maturitate al politicienilor.



Alte articole in rubrica Politici & Economie