„Autorităţile române au reacţionat corect şi la timp“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

„Autorităţile române au reacţionat corect şi la timp“

15 November 2010 - 07:30 PM Politici & Economie

În data de 4 octombrie 2010, sute de mii de metri cubi de noroi roşu toxic s-au deversat dintr-un rezervor fisurat al uzinei din Ajka, poluând zeci de kilometri pătraţi şi distrugând ecosistemul râurilor Torna şi Marcal. Acesta a ajuns în râul Raba şi apoi în Dunăre. Care au fost efectele asupra României şi dacă un asemenea dezastru e posibil şi la noi am aflat de la
Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

ecologic: Dezastrul ecologic din Ungaria aduce în discuţie un subiect esen-ţial pentru evitarea unor asemenea evenimente. Care ar trebui să fie rolul instituţiilor statului şi cum acţionează acestea în România pentru prevenirea deversărilor din batalurile istorice?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Înainte de toate trebuie spus că batalurile de şlam rosu de alumină sunt specifice fabricilor de alumină care mai folosesc încă metodologia de transportare a reziduurilor prin conducte până la batal.
Dacă vorbim de batalul din Ungaria, este important de ştiut că acesta este un batal de dimensiuni mici. Am să vă dau un exemplu pentru a se înţelege diferenţele de dimensiuni. Din batalul din Ungaria s-au deversat cam 600-700 de mii metri cubi. La noi în România, batalul de la Alum SA Tulcea are un volum de reziduuri de 6.500.000 de metri cubi. Şase milioane de tone de sodă calcinată, care are o bazicitate foarte mare, care poate eroda pereţii digului înconjurător. Şlamul intră în batal cu ph de 13-14, în condiţiile în care ph-ul neutru este de 5, deci este extrem de toxic.
Sigur că există tehnologii moderne. Noi am trecut deja de la transportul şlamului pe conducte la tehnologiile uscate, la aşa numitele „best available technology“ şi informez prin dumneavoastră că la noi, Garda Naţională de Mediu din România şi-a adus o contribuţie esenţială la oprirea Alum SA Tulcea. Timp de un an şi jumătate am insistat şi am reuşit să impunem schimbarea de sistem şi trecerea la tehnologii moderne, uscate. Pot, cred, să mă felicit şi să îmi felicit şi colegii care au fost extrem de fermi şi care au reuşit „să convingă“ din timp patronatul Alum SA Tulcea unde, se pare că acum, nu mai avem această problemă.
Pe de altă parte, Garda de Mediu din Ungaria ar fi putut juca acelaşi rol şi acolo pentru prevenirea dezastrului, aşa cum am făcut-o noi. La o instalaţie cum este Alum SA Tulcea, sunt prevăzute prin programele de muncă anuale ale Gărzii Naţionale de Mediu minimum două controale. În plus, sunt şi controalele inopinante. Probabil că în Ungaria, colegii noştri nu au făcut acelaşi lucru. Cea mai bună dovadă este situaţia în care s-a ajuns...
Şi chiar dacă au existat controale, rezultatele nu au fost cele aşteptate, fie pentru că controalele nu au fost eficiente, fie pentru că nu s-a realizat o ritmicitate a controalelor. Eu nu îi acuz, fiindcă sunt colegii noştri, iar ceea ce s-⁠a întâmplat la Kolontar este o mare tragedie. Doar constat şi încerc să tragem învăţăminte, să învăţăm din greşelile altora...
La fel de grav este şi că, după unele informaţii, nu a existat nici un serviciu de pază la acest batal.
Dacă vă aduceţi aminte, în primele imagini televizate se văd ravene în dig. Ori aceste ravene nu au apărut dintr-o dată. Prin ele noroiul a  săpat până când s-a rupt digul.

ecologic: La Tulcea a fost însă o victimă care...

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Da, am avut şi noi, în România, un eveniment nefericit, în anul 2006, când un cetăţean turmentat a vrut să scurteze drumul până acasă, a mai avut şi ghinionul că tocmai se furase gardul metalic şi a căzut în batal. Atunci ne-am lămurit cu toţii că PH-ul din batal era mai mare de 13, ceea ce înseamnă că era de fapt sodă caustică. S-a încercat atunci salvarea acelei persoane cu elicopterul, dar a fost imposibil.
Mai avem un batal de dimensiuni mici la Oradea, în Bihor, care este monitorizat la fel de atent, este păzit şi este bine asigurat. Acolo urmează să se schimbe procedura de rafinare a aluminei, pentru că sunt fabrici de alumină, nu de aluminiu.
Toată lumea m-a întrebat dacă este aceeaşi situaţie la combinatul de la ALRO Slatina. Nu, acolo este o fabrică de aluminiu, deci nu are nevoie de această procedură de rafinare de zăcământ, de minereu.

ecologic: Şi ca să intrăm şi noi în rândul lumii, vă întreb. Va fi afectată România de deversarea din Ungaria?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu:
Nu! Vă fac un calcul simplu. Din cei 600 de mii - 700 de mii de metri cubi deversaţi, mai mult de jumătate s-au depus pe pământ, acolo unde s-au depus şi metalele grele. Suprafaţa afectată în Ungaria este, din păcate pentru ei, mare, cam de 10 km lungime pe 20 lăţime, deci vorbim de aproximativ 200 de km pătraţi afectaţi de această poluare. Au curs în afluent şi mai departe în râu, apoi în Dunăre,  maximum 200-300 de mii metri cubi. Îngrijorarea publică este firească, pentru că oamenii nu ştiu care sunt debitele. Dar Dunărea intră la ora asta în ţară cu 12.000 metri cubi pe secundă înmulţiţi cu 3600, asta fiind pe oră, mai înmulţim şi cu 24 de ore, înmulţit şi cu 5 zile diferenţa de distanţă, ajungem la câteva sute de milioane de metri cubi care trebuie să înghită cei 300 de mii metri cubi. Sigur că diluţia va fi enormă şi, din fericire, nu se va mai simţi nimic pe teritoriul României.
PH-ul la Budapesta era în jur de 8, încă 4 zile de drum până în România, ajunge ph-ul la 5 , aproape neutru, apa nu are niciodată ph-ul 5, înseamnă neutralitate deplină.
Peştii care au murit erau din zona în care s-a întâmplat nenorocirea, iar refacerea intră în sarcina statului ungar. Eu consider că sistemul de monitorizare a mediului din România a acţionat şi acum la timp, prompt, conform legislaţiei naţionale şi prevederilor europene.
Noi facem parte dintr-un sistem în care, în fiecare clipă suntem informaţi, atât noi, cât şi toate autorităţile de mediu asupra a ceea ce se întâmplă în Europa.
Primim zilnic câte două astfel de comunicate. PIAC este Sistemul European de Informare asupra Calităţii Apei şi acesta a reacţionat prompt. Acestea sunt informaţii de sistem, dar sigur că Apele Române dau şi comunicate publice, pentru că ei sunt cei ce controlează calitatea apelor.

ecologic: Cum apreciaţi acum reacţia autorităţilor de mediu din România?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Ministerul a reacţionat corect şi la timp. Cam la 3-4 ore după eveniment, au ce-rut primele informaţii prin sistemul PIAC şi au primit un răspuns care nu era foarte clar, pentru că nimeni nu ştia la vremea respectivă care este proporţia dezastrului. Totuşi au murit 7 persoane până acum şi mai sunt în jur de 100 şi ceva de oameni care sunt răniţi.
Eu nu spun că aşa ceva nu s-ar putea întâmpla în România, dar subliniez că autorităţile din România şi-au luat toate măsurile necesare, şi dumneavoastră ştiţi în ce sistem de alertă s-a intrat când au fost ploile în vară. Timp de trei săptămâni la rând, eram în stare de alertă continuă, eram la batalurile Petromului, Azomureşului, întotdeauna sunt firme de pază, sunt comisari care vizitează zilnic aproape toate obiectivele, deoarece orice ai face se poate întâmpla o nenorocire.
Ravenele care apar în urma scurgerii apei de ploaie într-o noapte poate să ducă uşor la dezastre, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria.
La noi, chiar dacă s-ar întâmpla aşa ceva la Tulcea, municipiul nu ar fi afectat, ar fi însă poluată Dunărea, pentru că valea aceea corespunde totuşi cu al-bia Dunării.
În ceea ce priveşte batalurile petroliere, probabil că ne vom conforma cu o mică întârziere de câteva luni, poate 2-3 luni, dar oricum ne-am îndreptat către o finalizare corectă, cinstită şi europeană a ecologizării batalurilor petroliere.



Alte articole in rubrica Politici & Economie