Propunerea de strategie europeană vizând utilizarea autovehiculelor curate va duce la întărirea competitivităţii şi sustenabilităţii industriei europene de autovehicule, majorându-se numărul de opţiuni sustenabile oferite cetăţenilor Uniunii şi venind în acelaşi timp în întâmpinarea cererii în creştere de autovehicule ecologice.

Găzduind 15 fabricanţi de automobile cu prezenţă internaţio-nală, industria auto europeană oferă, direct sau indirect, peste 12 milioane de locuri de muncă.
Acest sector contribuie cu circa 140 miliarde dolari la veniturile economiei Uniunii Europene, contribuind în egală măsură la obţinerea a aproape 70 mili-arde euro din export. Mai mult, el se constituie în cel mai puternic investitor privat în domeniul cercetării.
În 2007, în UE au fost produse circa 20 milioane de autovehicule, reprezentând aproape un sfert din producţia mondială, conform cifrelor publicate de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA).
În prezent, acest sector suferă din cauza crizei economice. În 2009, producţia totală de autovehicule a UE a scăzut cu 17,3% în comparaţie cu anul precedent şi cu 23% faţă de 2007, anul anterior declanşării crizei, totalizând 15,2 milioane autovehicule.
În ciuda acestui tablou oarecum descurajator, un segment al producţiei de autovehicule a înregistrat o creştere sănătoasă: cel al autovehiculelor cu emisii cu nivel scăzut. Cererea pentru autovehicule cu emisii mai mici de 120 g de CO2 pe kilometru a fost mai mare ca niciodată, ajungând în 2009 la 3,2 milioane de unităţi.
Acesta este un trend încurajator de dezvoltare deoarece, fără ca mobilitatea cetăţenilor să aibă de suferit, automobilele conduse de europeni generează numai 12% din amprenta totală de carbon a Uniunii.

Canalizarea eforturilor europene

Europa are o alegere de făcut: are oportunitatea de a capitaliza avantajul tehnologic avut pentru a se poziţiona în topul cererii globale crescânde pentru automobile curate şi eficiente, dar şi posibilitatea de a continua dezvoltarea unor tehnologii verzi noi şi inovative.
Multe dintre provocările şi oportunităţile economice, tehnologice şi de mediu cu care se confruntă europenii sunt comune, de aceea s-ar impune un răspuns coordonat la nivelul întregii Uniuni. Sunt însă anumite sectoare care rămân fragmentate, cum sunt de pildă eforturile depuse de fiecare ţară în domeniul cercetării, dar şi absenţa unor standarde europene comune privind automobilele cu propulsie electrică. Mai mult, piaţa unică europeană cuprinde o jumătate de miliard de consumatori care doresc să protejeze mediul. Iar aceasta înseamnă că sectorul „verde“ al industriei auto se poate dezvolta pe un teren fertil.
În ultimii ani, UE a susţinut numeroase acţiuni de promovare a motorizării ecologice. Începând cu anul 1995, a încurajat producătorii să fabrice automobile eficiente, de genul celor hibrid. O altă politică prioritară a constat în îmbunătăţirea transportului în comun public şi încurajarea ciclismului şi a mersului pietonal.
În martie 2007, liderii europeni au semnat ambiţiosul pachet „Energia, pentru o lume în schimbare“, prin care se solicită ţărilor membre să îşi reducă emisiile cu 20%, până în 2020. Concomitent, s-a stabilit ca aportul energiei din surse regenerabile să ajungă la 20% din totalul energiei utilizate.

Un start curat

Din dorinţa de a îmbunătăţi atât performanţa ecologică, cât şi competitivitatea industiei europene de automobile, Co- misia Europeană a propus o strategie referitoare la autovehiculele curate şi cu consum redus de combustibil, care se referă la întreaga gamă de mijloace de trans- port, de la autobuze, camioane şi autoturisme, până la mici utilitare şi motorete. Această strategie nu numai că îi poate ajuta pe producători să depăşească actuala criză, dar se înscrie şi în prevederile celeilalte strategii, „Europa 2020“, punând pe primul loc creşterea inteligentă şi sustenabilă. „În 2010, industria de autovehicule a intrat într-o fază definitorie pentru viitorul ei parcurs“, a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Industrie şi Antreprenoriat, Antonio Tajani. „Noua strategie europeană va oferi suport pe două direcţii interdependente: îmbunătăţirea eficienţei motoarelor convenţionale, respectiv producţia de autovehicule cu emisii cât mai scăzute“.
Strategia vizează printre altele dependenţa de combustibilii fosili, accelerarea introducerii unor motoare „curate“ fără periclitarea siguranţei, cât şi adoptarea în masă a noilor tehnologii de către industria specializată.
Aceste obiective vor fi atinse prin aplicarea unui cadru legislativ cuprinzător cu referire la autovehiculele curate şi eficiente energetic, prin sprijinirea cercetării şi inovaţiei în domeniul tehnologiilor verzi, prin creşterea gradului de informare a consumatorilor şi prin crearea unei pieţe mai libere. O provocare o constituie însă reconversia forţei de muncă eliberate prin restructurarea industriei auto.
Iniţiativa îşi urmează în prezent parcursul legislativ. Informaţii suplimentare pot fi solicitate la entr-automotive-industry@ec.europa.eu.
CARE ESTE SITUAŢIA DIN ROMÂNIA?

În România sunt omologate şi înmatriculate patru autoturisme cu propulsoare electrice şi 750 cu sistem de motorizare hibrid, dintr-un total de 134 vehicule electrice şi 756 cu acţionare mixtă, potrivit unui comunicat din luna august a.c. al Mediafax. Cele patru autoturisme electrice sunt câte un model Peugeot, Oltcit, Jeamean şi Opel.
De asemenea, la RAR au fost omologate 20 de motociclete şi 110 autobuze propulsate cu motor electric.
Din totalul de 750 de autoturisme cu sistem de motorizare hibrid, cele mai multe sunt marca Lexus, respectiv 422, urmată de Toyota - 220 de maşini şi Honda - 62 unităţi.
Din informaţiile deţinute de redacţie, în România nu există, la această oră, o strategie la nivel naţional privind susţinerea producţiei de automobile cu motorizare electrică sau hibridă, nici un plan de dezvoltare a unei reţele publice de puncte de încărcare.

Marian Jianu