Instrumentele economice de mediu implementate în România - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Instrumentele economice de mediu implementate în România

19 May 2011 - 11:24 PM Politici & Economie

sulfina-brezuica-020_rrObligaţiile ce revin României în materie de colectare selectivă a deşeurilor sunt mari. În timp, toţi cei implicaţi, dar în special organizaţiile de preluare de responsabilităţi au făcut eforturi foarte mari pentru atingerea ţintelor asumate, ceea ce a făcut ca în anul 2010 să se ajungă la un grad de valorificare a deşeurilor de 48%.
Costurile nu ar trebui să fie suportate numai de către aceste organizaţii. Pe lângă acestea trebuie să contribuie şi autorităţile publice locale, operatorii de salubritate şi, nu în ultimul rând, cetăţenii.

Obiectivele politicii de mediu presupun şi necesită fundamentarea, elaborarea şi aplicarea unor instrumente şi pro- grame prin care să se stimuleze preocupările agenţilor economici şi a autorităţilor publice locale pentru prevenirea sau limitarea dezechilibrelor ecologice, pentru im- plicarea lor în acţiuni de protecţie a mediului, complementar cadrului legislativ existent. Aceste instrumente sunt menite să realizeze consolidarea legăturilor pozitive dintre dezvoltare şi mediu şi să rupă legăturile negative dintre creşterea economică şi deteriorarea mediului.

Astfel, se poate vorbi de dezvoltarea a trei tipuri de instrumente ale politicii de mediu: măsuri legislative, tehnice şi instrumente economice.
Dacă instrumentele legislative şi tehnice sunt implementate prin Legea mediului şi alte acte emise în aplicarea aces- teia, autorizaţia de mediu fiind documentul de bază în asumarea şi respectarea obligaţiilor de mediu, instrumentele economice sunt implementate, în principal, prin Legea Fondului pentru Mediu.

Instrumentele economice, sau instrumentele bazate pe legile pieţei, creează stimulente care încurajează competiţia prin implementarea celor mai bune tehnologii, care conduc la îmbunătăţirea performanţelor de mediu, astfel încât să se ajungă la satisfacerea intereselor societăţii, respectiv la reducerea poluării.
Prin introducerea instrumentelor economice se urmăreşte să se modifice modul de producţie şi obiceiurile consumatorilor, în sensul favorizării dezvoltării unei atitudini responsabile faţă de mediu.

Principalele rezultate ale aplicării instrumentelor economice sunt: includerea costului serviciilor de mediu şi al poluării direct în costurile bunurilor, serviciilor şi activităţilor, eficienţa economică, stimularea consumatorilor şi producătorilor în vederea schimbării comportamentului acestora, creşterea veniturilor pentru investiţii de mediu.
Instrumentele economice utilizate pentru protecţia mediului şi pentru promovarea unei mai bune gospodăriri a resurselor na- turale sunt implementate în Legea Fondului pentru Mediu prin taxe, contribuţii şi garanţii, toate acestea formând „Sistemul Fiscal de Mediu“.

„Sistemul Fiscal de Mediu“ permite punerea în aplicare a principiului „poluatorul plăteşte“ şi „responsabilitatea producătorului“, prin convingerea consumatorilor, producătorilor şi a generatorilor de deşeuri, să adopte un comportament compatibil cu cerinţele de mediu. Utilizarea taxelor, contribuţiilor şi garanţiilor de mediu este motivată de: includerea costurilor în preţuri, influenţarea comportamentului, minimizarea costului pentru controlul poluării, încurajarea inovaţiei tehnice şi obţinerea de venituri.

Fondul pentru Mediu este gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu şi este un instrument economic pentru finanţare nerambursabilă a programelor şi proiectelor de mediu.
La Fondul pentru Mediu se încasează taxe şi contribuţii care au ca obiectiv penalizarea activităţilor cu impact negativ asupra mediului: taxe pentru emisii de poluanţi în atmosferă, taxe pentru depozitarea deşeurilor valorificabile, o contribuţie pentru introducerea pe piaţa naţională a substanţelor periculoase pentru mediu, taxa pentru exploatarea masei lemnoase, taxa de poluarea pentru autovehicule.

Toate aceste taxe se constituie ca surse de finanţare a programelor şi proiectelor de mediu în domeniul gestionării deşeurilor, împădurire, programul de reînnoire a parcului auto, Programul „Casa Verde“, producerea de energie din resurse regenerabile, educaţia şi conştientizarea privind protecţia mediului etc.
În acelaşi timp, prin Fondul pentru Mediu s-au introdus mecanisme de stimulare a colectării deşeurilor de ambalaje, a uleiurilor uzate, a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi a anvelopelor uzate, de reducerea a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile care sunt depozitate. Toate aceste mecanisme au ca scop realizarea obligaţiilor de mediu asumate de România prin Tratatul de Aderare la UE şi sunt instituite ca şi contribuţii la Fondul pentru Mediu, sub forma unor penalităţi, în cazul în care persoanele responsabile, operatori economici şi autorităţi publice locale, nu realizează obiectivele minime impuse.

Aceste mecanisme au determinat persoanele responsabile să se implice mai mult în ceea ce priveşte colectarea şi valorificarea de-şeurilor şi să suporte total sau parţial costurile aferente gestionării deşeurilor respective, rolul statului fiind acela de a impune reguli şi de a urmări îndeplinirea acestora.
Un astfel de mecanism este cel aplicat ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje care şi-a dovedit eficienţa în decursul timpului. Astfel, dacă în anul 2003 gradul de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje era sub 10%, în anul 2010 s-a ajuns la un grad mediu de valorificare de 48%.
În acest sistem sunt implicaţi operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere, direct sau prin organizaţiile autorizate pentru preluarea responsabilităţii, Eco-Rom Ambalaje, Intersemat, Ecologic 3R, Eco - X, Sota Grup 21, Eco Pack Management, operatorii economici colectori şi valorificatori de deşe-uri, autorităţile publice locale şi operatorii de salubritate şi nu în ultimul rând cetăţenii.
În cadrul sistemului, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere sunt cei care finanţează costurile suplimentare de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie şi din fluxurile comerciale pentru toate tipurile de ambalaje, hârtie carton, plastic, sticlă, metal şi lemn.

În prezent aceste costuri sunt relativ scăzute, iar acest lucru se datorează faptului că obiectivele anuale de valorificare încă nu au ajuns la nivelul celor din Uniunea Europeană şi datorită faptului că în zona comercială colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje este mult mai dezvoltată, asigurând cantităţi de deşeuri de ambalaje suficiente, faţă de colectarea selectivă de la populaţie.
Până în anul 2013, România trebuie să se alinieze la obiectivele minime de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, ceea ce implică o creştere semnificativă a gradului de colectare selectivă a acestor deşeuri din deşeurile menajere.
În acest context, costurile pe care industria responsabilă le va suporta pentru acoperirea costurilor suplimenare de colectare se- lectivă se vor apropia de valorile medii practicate în acest moment în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Cornel Brezuică, director
Direcţia de Venituri
Administraţia Fondului pentru Mediu



Alte articole in rubrica Politici & Economie