Extinderea suprafeţei împădurite a României trebuie să fie o prioritate pentru toate autorităţile competente. În ultimii 20 de ani, zeci de mii de hectare de pădure au căzut pradă hoţilor de lemne, fără ca adevăraţii profitori să fie pedepsiţi. Reîmpăduririle costă, iar banii pentru aceste acţiuni vin din fonduri ce ţin de banul public, al nostru al tuturor. Administraţia Fondului pentru Mediu este instituţia care investeşte masiv în reîmpădurirea României.

Procesul de împădurire nu este doar un proiect de plantare, ci unul prin care se nasc păduri şi are ca scop educarea şi conştientizarea pe scară largă a populaţiei cu privire la importanţa pădurilor şi nevoia de acţiune în această direcţie. Participarea la activităţile de plantare şi de îngrijire a pădurii este unul dintre cele mai bune moduri prin care se poate forma conştiinţa ecologică a tinerilor şi a întregii societăţi.
Luând în considerare faptul că România are 20% din terenurile agricole în diferite stadii de degradare, este nevoie de cât mai multe iniţiative responsabile de împădurire.

Împădurirea terenurilor agricole degradate are drept scop îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural, protecţia apelor şi creşterea calităţii aerului, producerea de biomasă, inclusiv masa lemnoasă de calitate, menţinerea sau creşterea biodiversităţii.
De asemenea, prin împădurire se urmăreşte combaterea schimbărilor climatice prin diminuarea efectelor secetei, limitarea deşertificării, precum şi asigurarea standardelor de sănătate a populaţiei şi protecţia colectivităţilor umane împotriva factorilor dăunători, naturali şi antropici. Procesul de împădurire este unul complex, de lungă durată, un copac are nevoie de mulţi ani pentru a ajunge la maturitate.

Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.

Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.

Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.
Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permite creşterea lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice.

Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea semnificativă a stocurilor de carbon.
Prin tăierea unei păduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.

Pentru a îmbunătăţi calitatea mediului şi a vieţii, Administraţia Fondului pentru Mediu finanţează nerambursabil din Fon- dul pentru Mediu proiecte care vizează împădurirea terenurilor degradate.
Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate prezintă o importanţă deosebită şi se află printre preocupările prioritare ale Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Scopul Programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin extinderea suprafeţei împădurite la nivel naţional, ameliorarea progresivă a capacităţii de producţie a terenurilor degradate, menţinerea biodiversităţii şi dezvoltarea continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor prin finanţarea din Fondul pentru Mediu.

Programul vizează atingerea următoarelor obiective de protecţie a mediului de interes general:
a) îmbunătăţirea calităţii aerului;
b) refacerea şi îmbunătăţirea calităţii solului;
c) refacerea echilibrului hidrologic;
d) asigurarea permanenţei şi stabilităţii biodiversităţii;
e) combaterea schimbărilor climatice prin diminuarea efectelor secetei şi limitarea deşertificării;
f) protecţia solului, diminuarea intensităţii proceselor de degradare a terenurilor şi ameliorarea progresivă a capacităţii de producţie a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere;
g) asigurarea standardelor de sănătate a populaţiei şi protecţia colectivităţilor u-mane împotriva factorilor dăunători, naturali şi antropici;
h) îmbunătăţirea aspectului peisagistic.

Finanţarea nerambursabilă, care se derulează prin intermediul coordonatorului, se acordă în proporţie de 100% din cheltuielile eligibile ale unui proiect. Coordonarea unitară a finanţării proiectelor aprobate se asigură la nivel local, prin inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare.
În cadrul Programului, coordonatorii pot depune dosare de finanţare, pentru următoarele categorii de solicitanţi eligibili:
- unităţi administrativ-teritoriale, conform Legii Administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au în proprietate/administrare terenuri agricole degradate;
- asociaţii de proprietari de terenuri, înfiinţate în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor în care cel puţin unul dintre asociaţi este constituit ca operator economic, şi care au în proprietate/administrare terenuri agricole degradate;
- composesorate care deţin în proprietate terenuri agricole degradate;
- unităţi sau instituţii de învăţământ care au în proprietate/administrare terenuri agricole degradate;
- unităţi de cult care au în proprietate/administrare terenuri agricole degradate.

La această dată se află în diverse stadii de derulare un număr de 85 proiecte cu o valoare de 191.392.473,66 lei, pentru realizarea  împăduririi a 7958,11 ha.
Având în vedere ca în acest an marcăm „Anul Internaţional al Pădurii 2011“, Administraţia Fondului pentru Mediu va lansa o nouă sesiune de depunere a dosarelor de finanţare a proiectelor în cadrul Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate, prin care se va împăduri o suprafaţă de circa 4000 de hectare.

Gheorghe Popescu,
preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu