Ionuţ Georgescu: „Sperăm ca relaţia noastră cu OMV Petrom să fie din ce în ce mai bună“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Ionuţ Georgescu: „Sperăm ca relaţia noastră cu OMV Petrom să fie din ce în ce mai bună“

23 May 2011 - 03:02 PM Politici & Economie

sonda-2_rrObligaţiile de mediu ce revin în prezent societăţii OMV PETROM depăşesc obligaţiile asumate de cumpărător în anul privatizării. După privatizare, România a devenit membră a Uniunii Europene, iar legislaţia naţională de mediu s-a aliniat la cea europeană, o legislaţie aflată într-o continuă schimbare. Cum se aplică principiul „poluatorul plăteşte“ în cazul Petrom, cât costă depoluările şi cine achită facturile am aflat de la preşedintele noului Comitet de Avizare şi Aprobare a Obligaţiilor de Mediu Petrom, Ionuţ Georgescu, directorul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

ecologic: Cum se aplică principiul „poluatorul plăteşte“ în cazul OMV Petrom?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor:
Principiul Poluatorul plăteşte se aplică şi în cazul Petrom, bineînţeles cu asumarea contaminărilor istorice.
Până la prima lege a privatizării, tot ce însemna industrie în România era proprietate de stat şi tot ce înseamnă poluare industrială începând cu anii ’48-’50 şi până la privatizare este considerată a fi contaminare istorică, iar Statul trebuie să şi-o asume. Există unele întreprinderi care existau şi înainte de anul 1947 şi există posibilitatea ca în anumite zone să existe situri contaminate dinainte de anii 1940.

Principiul „poluatorul plăteşte“ spune în felul următor, o contaminare trebuie plătită până la urmă, trebuie asumată proporţional de către proprietarii care au deţinut fabrica ce a cauzat contaminarea în proporţiile cunoscute. Ori este clar şi unanim acceptat că tot ce a fost înainte de privatizare a aparţinut statului român.

ecologic: Concret, cine îşi asumă poluările istorice conform contractului de privatizare a Petrom?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP
: În cadrul contractului de privatizare a PETROM-ului, aproape toată contaminarea istorică a fost asumată de către PETROM, cu o singură condiţie şi anume să se menţină obligaţiile de mediu asumate la privatizare. Vă dau un exemplu, ca să fie mai clar. În momentul privatizării, legislaţia românească stabilea că un batal trebuie închis într-un anume fel.

Dacă ulterior apare o lege nouă, care schimbă obligaţiile de mediu ale tuturor, nu numai ale PETROM-ului, în privinţa acelor vechi obligaţii de mediu, atunci cel care îşi asumă diferenţa este statul român. Nu toată suma, ci doar diferenţa.
Contractul de privatizare a companiei Petrom vorbeşte de evenimentul declanşator. Când apare acesta? În momentul în care, faţă de ceea ce era asumat de către cele două părţi prin Anexa P a contractului de privatizare, apare o schimbare de legislaţie sau de obligaţii.

ecologic: Ce prevede Anexa P de la contractul de privatizare şi ce se înţelege prin „eveniment declanşator“?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP: Anexa P, care este publică, este o listă de acţiuni, o listă de investiţii în acţiuni de decontaminare cu o valoare de circa 178 milioane de euro. Este o listă de acţiuni, de obiective, de acţiuni la acele obiective şi de valori. Ori prin contract se stabileşte că dacă pe parcurs, după privatizare, se schimbă legea şi acţiunile sunt schimbate datorită unor noi obligaţii, în momentul respectiv apare un eveniment declanşator al contractului.

Vă dau exemplul DOLJCHIM. În momentul privatizării, la cele două batale de la DOLJCHIM, obligaţia pe care şi-a asumat-o PETROM-ul era de a face documentaţia necesară punerii în siguranţă şi reconstrucţia ecologică a batalelor. Deci numai documentaţia. Ulterior, a apărut o legislaţie nouă, HG nr. 349/2005, lege necesară aderării la Uniunea Europeană, care a inclus cele două bataluri la închidere. Deci obligaţia de a face documentaţia s-a transformat în obligaţia de închidere. În acel moment a apărut un eveniment declanşator, iar diferenţa de bani între a realiza documentaţia şi noua obligaţie revine statului român.

ecologic: Care sunt sumele anuale ce vor fi plătite de Stat şi cine face cele mai mari investiţii de mediu în acest context? Statul român sau Petrom?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP: Într-un cuantum, la maxim de 50 de milioane de euro pe an, pe o perioadă de 15 ani, iar în acest moment noi suntem pe parcursul celor 15 ani care se vor termina în anul 2019.
Într-adevăr, PETROM-ul face cele mai multe investiţii în domeniul decontaminării siturilor. După cum se ştie şi noi, ministerul, avem în prezent trei proiecte pilot, Câmpina, Crângurile şi Turda, la care mai putem să mai adăugăm încă două proiecte pilot finanţate din fonduri europene.

ecologic: Aţi fost numit preşedintele unui comitet nou înfiinţat. Care este rolul acestuia?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP:
Sarcina cea mai mare a Ministerului Mediului şi Pădurilor este apărarea intereselor Statului conform legii, în cadrul Comitetului de Avizare şi Aprobare a Obligaţiilor de Mediu Petrom, al cărui preşedinte am fost numit eu.
Acest comitet de avizare apare în contractul de privatizare ca şi autoritate competentă în rezolvarea problemelor din Anexa P, care se referă la obligaţiile de mediu. Şi în care se analizează dacă există un eveniment declanşator la obiectivele notificate de către Petrom.

În cazul în care apare un eveniment declanşator, a-tunci intervine obligaţia de decontare a statului român. Noi, în comitetul amintit, analizăm în primul rând activitatea operatorului şi modul în care s-a derulat situaţia. Practic sunt nişte norme care trebuie verificate. Pe parcursul contractului şi a valabilităţii Anexei P, toate achiziţiile făcute de Petrom trebuiesc realizate în conformitate cu legislaţia Administraţiei Publice, prin licitaţii, chiar dacă Petrom este o companie privată. Noi urmărim dacă s-au respectat toate regulile. În primul rând analizăm dacă legislaţia a fost respectată, cum s-a câştigat licitaţia, caietul de sarcini, dacă totul a fost corect, iar la sfârşit evaluăm dacă obligaţia de mediu a fost stinsă. Acest lucru este extrem de important, fiindcă numai astfel ne asigurăm că ulterior SC OMV PETROM SA nu va mai veni să spună că există din nou contaminare acolo.

Noi trebuie să ne asigurăm că obligaţia de mediu din notificare este închisă.
Un alt lucru extrem de important este să vedem dacă plata este cea cuvenită, adică dacă este respectată legis-laţia privind devizul, avizările dirigintelui de şantier, achiziţiile, tot ce este făcut ca şi deviz. Procedurile de achiziţii sunt aceleaşi ca cele realizate de o autoritate publică.

ecologic: Ce se întâmplă în cazul în care nu apare un element declanşator?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP:
În momentul în care avem un eveniment declanşator, mergem mai departe, dacă nu avem eveniment declanşator, toată notificarea se opreşte, deci statul român nu mai este responsabil, pentru că era o obligaţie asumată de OMV PETROM la privatizare. Cum este cazul obiectivului PETROBRAZI. Acestuia deja i s-a comunicat de către cumpărătorii SC OMV PETROM SA faptul că MMP nu recunoaşte evenimentul declanşator şi ca urmare nu se merge mai departe. Ei au spus că într-adevăr nu există eveniment declanşator, au mai interpretat ei un pic acolo în contract fiindcă din punctul lor de vedere ar fi trebuit totuşi să plătim. Din punctul nostru de vedere în prezent ne aflăm într-o perioadă de dispută asupra contractului, această dispută fiind un eveniment juridic. Nu ne certăm, ne judecăm.

ecologic: Ce se dezbate acum în acest comitet şi cum decurg discuţiile?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP: Acest comitet s-a înfiinţat în acest an prin ordin de ministru, ceea ce am reuşit să facem, şi deja am avut o întâlnire cu PETROM-ul, este să concepem o procedură care să clarifice anumite obligaţii, anumite activităţii ale fiecărei părţi din contract. Avem nevoie de această procedură pentru că în contractul de privatizare toate datele sunt foarte tehnice, juridic complicate.
Atunci noi am decis împreună cu OMV PETROM să facem o procedură specifică între noi, între Comitet şi OMV PETROM, în aşa fel încât chiar de la început să vedem cum se derulează procedurile, cum se fac notificările, astfel încât să se clarifice toată această situaţie.

Pentru că este o situaţie nouă, nu este deloc simplă, este destul de complicată. Este o situaţie nouă atât pentru noi, cât şi pentru ei. Binenţeles că noi, cele două părţi implicate am învăţat anumite lucruri, dar am ajuns în-tr-un moment în care avem o procedură de respectat. Din punctul nostru de vedere, cel puţin în ultima perioadă relaţiile sunt cordiale, prieteneşti. Suntem două părţi contractuale şi fiecare îşi apără interesele cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Dar cel mai important lucru este că există o contaminare istorică. Ce era cunoscut în momentul privatizării şi era cuantificabil, a fost asumat de către PETROM. Ulterior au apărut schimbări legislative, iar mare parte din acestea nu au apărut că aşa a vrut ministerul, ci o mare parte din ele au apărut pentru că România a devenit între timp stat membru al UE. În perioada 2002-2004, când s-a negociat contractul, nu eram stat membru al UE. Până şi în cadrul UE s-au mai schimbat directive, regulamente din anul 2005.

De asemenea, PETROM-ul are şi el nişte obligaţii, din care în mare parte, ei au reuşit să le îndeplinească. În acest moment suntem în curs de a analiza ce a făcut, ce nu a făcut şi de ce nu a făcut. Deci analizăm şi motivele pentru care OMV PETROM nu a făcut, poate nu a făcut datorită unor probleme care au existat, şi trebuie să analizăm totul ca două părţi de bună credinţă. Sunt anumite lucruri care funcţionau în anul 2004 şi acum nu mai funcţionează, piaţa s-a mai schimbat în ultimul timp, fiindcă au trecut totuşi şapte ani.

ecologic: Cum asigură Statul fondurile necesare plăţilor pentru lucrările care au apărut?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP
: Din veniturile virate de către vânzători, de către statul român din vânzarea acţiunilor, ministerul finanţelor publice trebuie să reţină echivalentul în lei a sumei de 50 de milioane de euro într-un cont distinct al Trezoreriei pe o perioadă de 15 ani. Anual ce s-a cheltuit în bugetul de stat, se reînnoieşte în anul următor. Pentru că în baza deciziei, în momentul în care Comitetul ia decizia că avem eveniment declanşator, că s-a stins obligaţia de mediu şi că plata este acoperită, în momentul acela dăm decizie de plată, şi atunci Ministerul de Finanţe trebuie să facă plata şi ulterior să reconstituie bugetul. Această obligaţie este şi pentru partea de abandonare sonde, care nu este pe o perioadă de 15 ani, ci pe o perioadă de 30 de ani, pentru că partea extractivă are anumite aspecte mai sensibile. Fiindcă nu este tocmai simplu să închizi o sondă de extracţie petrolieră. Aici trebuie ţinut cont de foarte multe lucruri.

ecologic: Nu este o povară prea mare pentru România în momentul actual?

Ionuţ Georgescu, director Direcţia de Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul MMP:
Din punctul de vedere al situaţiei de criză şi de acoperire a cheltuielilor, aici situaţia este delicată. Avem o înţelegere contractuală între două părţi serioase şi trebuie să ţinem cont că până acum, timp de şase ani, Statul nu a plătit niciun ban. Iar ei au depus prima solicitare, notificare de pretenţie, în anul 2009. Nu au cerut nimic timp de cinci ani. Plăţile nu au început în acest moment, şi nu s-a făcut nicio plată până acum. Este adevărat că ne aflăm într-o perioadă de dispută, de notificări. Mai exact avem două notificări, DOLJCHIM şi PETROBRAZI. Dar este o dispută contractuală, o solicitare de plată de 30 milioane lei pentru cele două batale de la DOLJCHIM şi o solicitare de aproximativ 61 milioane lei pentru batalele interioare de la PETROBRAZI. Mai sunt notificări de intenţie, adică în cazul procedurii, în momentul în care din punctul lor de vedere se identifică un eveniment declanşator, ne trimit o scrisoare de intenţie în care ni se comunică că a fost un eveniment declanşator, l-au făcut şi urmează să ne trimită o notificare.

Există mai multe notificări de intenţie, dar acum analizăm dacă există sau nu evenimente declanşatoare. Sperăm ca relaţia noastră cu OMV PETROM să fie din ce în ce mai bună, fiindcă oricum trebuie să respectăm condiţiile din contract, iar noi ca şi Comitet avem această sarcină de a ne asigura că acest contract atât timp cât este în vigoare va fi respectat 100% de ambele părţi.

ecologic



Alte articole in rubrica Politici & Economie