Gheorghe Loloiu: „Nimeni nu poate să afirme că în România se pot colecta 80.000 de tone de deşeuri electrice“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Gheorghe Loloiu: „Nimeni nu poate să afirme că în România se pot colecta 80.000 de tone de deşeuri electrice“

05 July 2012 - 02:30 PM Politici & Economie

Deşeurile electrice şi electronice reprezintă o problemă pentru România din mai multe puncte de vedere. În primul rând legislația din domeniu este greșită, ca și metodele de calcul a obligațiilor ce revin producătorului de echipamente electrice. Impunerea unor obligații de colectare mai mari de 60% din ceea ce se pune pe piață este o prostie ce ne face de râsul Europei. Mai trebuie spus că în acest domeniu, corupția este o realitate. Prin favorizarea unor societăți care sunt autorizate în defavoarea altora pentru care nu se mai întrunește Comisia de autorizare. Comisie care are de fapt o existență pur episodică. Funcție de interese... Pentru a afla care este situația actuală din acest domeniu, care sunt problemele cu care se confruntă cei care preiau responsabilitățile producătorilor am vorbit cu Gheorghe Loloiu, directorul general al CCR Logistics Systems RO SRL.


Matei Dumitru: Care sunt problemele legate de autorizarea organizațiilor de preluare de responsabilități în domeniul bateriilor?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Pentru baterii noi am depus în luna februarie cererea de licenţă, după ce a apărut ordinul, a trebuit să facem câteva modificări la actul constitutiv al companiei, pentru că s-a cerut un capital social de 100.000 lei. Am depus actele în data de 17 februarie şi am primit primele observaţii. Acum nu avem ce face și aşteptăm. Între timp oamenii, producătorii care aşteaptă ca noi să le preluăm responsabilitatea conform legislaţiei și care au cu noi încheiate precontracte ne întreabă în fiecare zi ce se întâmplă.

Problema este că s-a licenţiat un singur sistem, iar companiile mari nu încheie un contract cu unul singur, pentru că regulile interne spun că trebuie să aibe cel puţin trei oferte. Noi nu le putem spune decât că la departamentul de deşeuri nu a fost încă numit un director care conform ordinului vechi este şi şeful Comisiei de licenţiere. Acum aşteptăm să vedem când se va face această numire şi sper să se întâlnească să discute astfel încât să putem să demarăm activitatea, pentru că aşa mai trece un an de zile....

Matei Dumitru: Poate un producător sau importator de baterii să își îndeplinească singur obligațiile?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: În momentul în care un producător se duce la autoritatea de mediu şi vrea să se înregistreze sau să actualizeze anexa la 28 februarie, este întrebat dacă alege soluția individuală sau colectivă. În momentul în care acesta a bifat individual, trebuie să intre în procedura de licenţiere a soluţiei individuale, ca şi soluţia colectivă. Este o procedură care există şi este normal să fie aşa, nu se poate face diferenţa între colectiv şi individual. Toată lumea trebuie să respecte aceleaşi criterii. În momentul de faţă, soluţia individuală la baterii este mai dificilă din cauza licenţierii care intră în aceeaşi procedură ca şi la organizaţiile colective, producătorul trebuie să plătească o taxă de 3500 de lei, trebuie să depună un plan de management la autoritatea de mediu şi intră în aceleaşi proceduri şi la aceeaşi comisie în care intră şi soluţiile colective. Din cauza acesta este greu să se licenţieze, dar sunt producători mari care vor aplica pentru soluţiile individuale pe piaţa românească. Pentru că ei nu lucrează pe plan european şi pe plan mondial în sistem colectiv, numai în sistem individual, dar aici este vorba de companiile foarte mari.

Una dintre ele se pregăteşte să înceapă şi pe piaţa românească, iar aceste companii nu acceptă soluţia colectivă nici ca titulatură. Sunt companii care au resursele financiare, au departamente pentru mediu şi vor o soluţie care să se potrivească nevoilor companiei. Fiindcă pentru o companie mare soluţia individuală de gestionare a deșeurilor trebuie să se potrivească foarte bine nevoilor acesteia.

Matei Dumitru: Legislația actuală referitoare la garanțiile de reciclare este cel puțin discutabilă. Ce s-ar întâmpla dacă un client al unei organizaţii colective ar intra în imposibilitate de plată?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Administraţia Fondului pentru Mediu ne-a trimis anul acesta, pentru prima dată, o scrisoare prin care ni se cere să depunem dovada pentru clienţii falimentari. Noi nu am avut niciun client în insolvenţă şi drept urmare am răspuns că această situaţie nu se aplică în cazul nostru.

Conform legii actuale, Administraţia Fondului pentru Mediu nu are un instrument cu care să îl tragă la răspundere pe producător, ci vine la organizaţia colectivă. Ori legislaţia românească, aşa cum este făcută, nu va putea niciodată să tragă la răspundere organizaţia colectivă conform acelui ordin al garanţiilor. Fiindcă formula de calcul e greșită. Vă dau un exemplu, am calculat la lămpi, pentru 10.000 de lămpi care au rămas nereciclate, rezultă o garanţie de câteva sute de milioane de euro. La un client cu o sută de mii de lămpi puse pe piaţă, se ajunge la un miliard de euro garanţie. Este clar că undeva este o eroare, fie în formula după care se aplică această garanţie, fie în modul de gândire.

Matei Dumitru: Această formulă a fost gândită în România?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Da, formula a fost făcută în România. E greșit însă ca tu autoritate atunci când o firmă dă faliment, să te îndrepți către un partener contractual al acesteia. Fiindcă noi asta suntem, avem un contract comercial cu organizaţia colectivă, cu producătorul, și asta nu înseamnă că noi nu putem să le preluăm responsabilitatea în caz de insolvenţă.

Problema este că nu se ştie cum se face calculul. Legislaţia spune că garanţia se aplică pentru cantitatea de DEEE-uri rămasă negestionată. Dar nu se spune cine stabileşte această cantitate, după ce criterii şi cum. Aici iar am intrat într-o nebuloasă, ne aflăm într-o situaţie complicată şi nimeni nu poate să ne lămurească. În cazul în care un producător ajunge în faţa justiţiei, părerea mea este că acesta are câştig de cauză, pentru că legea nu este foarte clară şi nimeni nu poate să ducă până la capăt aplicarea acestei legi. În momentul în care ni s-a cerut părerea noi, CCR Logistics am trimis autorităţilor de mediu din România două modele de garanţii, unul din Germania şi altul din Irlanda ca să se vadă cum este şi în altă parte. Am citit, ne-am documentat şi poate este cazul să învăţăm şi de la alţii. În România este o formă a garanţiei pe care nu o găsiţi nicăieri în Uniunea Europeană şi din cauza aceasta este şi foarte greu să o experimentezi şi, normal, astfel apar greşeli.

deee-uri

Matei Dumitru: Toate organizaţiile de preluare de responsabilităţi din domeniul DEEE-urilor au multe interese comune. În relaţiile cu autorităţiile statului lucraţi separat sau aveți strategii comune?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Noi suntem o companie germană. La început în 2009-2010 când am venit pe piaţa românească în domeniul deşeurilor electrice ne-am întâlnit de foarte multe ori cu ceilalți, a fost organizat şi un grup de lucru, iar când se discuta modificarea HG nr. 448 am venit cu propuneri și se vedea pe atunci că exista un interes comun. Din păcate, în ultimul timp nu am mai organizat întâlniri. Suntem în concurenţă pe piaţa românească, chiar dacă suntem non-profit.

Fiecare lucrează, fiecare raportează. A fost o iniţiativă, Eco-România, în care noi ne-am înscris tocmai în ideea de a ne întâlni şi chiar printr-un mediator să trimitem un punct de vedere comun către autoritatea de mediu. Aceasta a fost gândirea noastră şi într-adevăr am participat la nişte întâlniri, am făcut propuneri comune la orice legislaţie nouă sau modificare, care au fost întâi discutate între noi şi apoi trimise autorităţii de mediu. Problema a fost că în acea asociaţie nu s-au înscris toate organizaţiile colective de preluare de responsabilitate, ceea ce a făcut ca în momentul de faţă să ne retragem şi noi din Asociaţia Eco-România.

Eram singurii pe deşeurile electrice, ceilalţi erau din domeniul ambalajelor, iar noi nu facem ambalaje pe piaţa românească. Deşi aveam suportul lor, noi eram singuri, iar ceea ce spuneam noi la deşeurile electrice era preluat şi trimis către autoritatea de mediu, dar nu era un punct de vedere comun al organizaţiilor colective pe deşeurile electrice, era punctul de vedere al CCR Logistics. Din câte am înţeles, în ultima perioadă nu s-au mai organizat prea multe întâlniri şi este păcat. Şi sunt aspecte, cum este Directiva europeană nouă pe deşeurile electrice, pentru care chiar ar trebui să ne întâlnim, să discutăm, pentru că ea va fi implementată în termen de 18 luni, în România.

Matei Dumitru: Când apare noua directivă europeană și ce aduce ea nou?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Ea va fi publicată la sfârşitul lunii iunie, după care fiecare stat are la dispoziţie 18 luni să o implementeze în legislaţia naţională.

Noi, colegii de la CCR Logistics Systems România, am avut o întâlnire şi am discutat efectiv pe marginea unor puncte esenţiale, de la momentul din care intră în vigoare această directivă, când va fi transpusă în legislaţia românească, ce aduce nou faţă de HG nr. 1037, care a transpus directiva veche pe deşeurile electrice. Deci până la sfârşitul lui 2013, trebuie să implementăm noua directivă, să avem o nouă hotărâre de guvern pe deşeurile electrice şi electronice. Această nouă directivă are câteva lucruri deosebite, dacă ne gândim numai la clasificarea aparaturii electrice şi electronice și la ratele de colectare.

Matei Dumitru: Ca noutăți ce mai aduce noua directivă?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Ar fi deja două noutăţi, celulele solare şi ledurile care sunt acum explicit prevăzute în legislaţie. Asta înseamnă că toţi aceia care introduc pe piaţă, instalează şi vând panourile solare, vor fi obligaţi să se înregistreze la autoritatea pentru mediu. Producătorii trebuie să se înregistreze acum şi pentru leduri, să încheie contracte de responsabilitate, fi- indcă noua directivă europeană spune foarte clar că ledul se declară.

Este ceva foarte interesant în noua directivă europeană la capitolul cotele de colectare. În România noi discutăm de cotele de colectare şi ne încurcăm în tot felul de formule când trebuie să implementăm cotele de colectare pentru deşeurile electrice şi electronice. Bineînţeles că piaţa românească a fost o piaţă de început, bineînțeles că noi nu avem puterea occidentalilor să cumpărăm atâta aparatură nouă ca să ne debarasăm de aparatura veche. Iar în noua directiva europeană, lucrurile stau mult mai clar, se implementează cotele de colectare cu obligativitate pentru ţări şi se face diferenţa între ţările vestice din UE şi ţările care au aderat de curând la UE şi astfel noua directivă diferenţiază cotele de colectare.

Matei Dumitru: Ce prevede directiva pentru România?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Dacă ne referim strict la noi, directiva europeană prevede următorul lucru pentru Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Slovenia: din cauza deficienţei în infrastructură şi a nivelului scăzut pe care îl au aceste ţări privind puterea de cumpărare pentru aparatură electrică, se decide că începând cu data de 30 iunie 2012, plus încă patru ani, deci practic de la data de 1 iulie 2016, România trebuie să aibă în legislaţie o cotă de colectare a deşeurilor electrice şi electronice între 40% şi 45% din cantităţile introduse pe piaţă. Şi legislaţia nouă prevede foarte clar, cota poate fi mai mică de 45%, dar obligatoriu mai mare de 40%. Deci, România va fi obligată să aibă o cotă de colectare de un minimum de 40% din anul 2016. Ţările pot prin transpunerea noii directive în legislaţia naţională să amâne atingerea cotei de 40% cu nouă ani de zile, practic acum ne aflăm în 2012 deci până în anul 2021. În România, noua Hotărâre de Guvern poate să prevadă o cotă de colectare cu minimum 40% chiar începând cu anul 2021, motivaţia fiind infrastructura şi puterea de cumpărare.

loloiu

Matei Dumitru: Cum s-a lucrat până acum?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Noi am lucrat până acum cu nişte cote de colectare pe care le-am discutat la licenţiere cu autoritatea de mediu. În primii ani, la CCR Logistics, noi am avut 21%-22%, iar în momentul de faţă am atins o cotă de colectare de 30%. Noi suntem pe piaţa românescă relativ mici şi nu este o problemă să colectăm o cantitate de 500, 700 de tone de deşeuri electrice şi electronice, deci este un lucru fezabil.

Dacă mă gândesc la colegii noştri de pe piaţa românescă care trebuie să atingă o cantitate de 60.000 de tone de deşeuri electrice şi electronice pe an, atunci discuţia se pune în alţi termeni pentru că aceste cantităţi nu există fizic pe piaţa românească.

De aceea spun, dacă se introduce o cotă de colectare, trebuie să se verifice şi ce există pe piaţa românească. A apărut formula de calcul a cotei de colectare, care ia în calcul ceea ce s-a introdus pe piaţă în ultimii doi ani de zile.

Dacă luăm anul 2010, aşa cum apare şi pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, discutăm de 126.000 de tone introduse pe piaţă de România. Lipsesc datele pentru anul 2011, dar după calculele noastre, dacă vom aplica formula şi luăm cele 126.000 de tone şi în anul 2011, pentru că suntem în criză și nu a crescut puterea de cumpărare, din formula publicată anul trecut, iese o cotă de colectare de 68% din ceea ce introduc producători pe piaţa din România. Cotă de colectare care nu poate fi atinsă de nimeni din două motive principale şi anume: lipsa fizică a deşeurilor electrice și partea financiară. Nimeni nu poate să afirme că în România poate să colecteze 80.000 de tone de deşeuri electrice. După cum ştiţi noi suntem legaţi de o valoare a timbrului verde pe care o discutăm cu autoritatea de mediu şi pe care nu avem dreptul să o modificăm. Autoritatea de mediu vine şi spune că trebuie să colectăm mai mult, şi mai mult, în spate noi avem această valoare care este fixă, iar acest lucru înseamnă că noi trebuie să mergem, de fiecare dată, la autoritatea de mediu şi să spunem că trebuie să mărim valoarea timbrului verde, lucru pe care noi îl vom face dacă vom fi obligaţi să colectăm şi mai mult, şi să îndeplinim obligaţii mai mari ale producătorilor.

Matei Dumitru: Cum se calculează acum obligațiile de colectare a deșeurilor electrice și electronice?

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: După părerea mea, în formula de calcul care a fost publicată anul trecut există o eroare de gândire. S-a plecat de la premiza, dacă ne gândim la piaţa europeană, că România trebuie să atingă ţinta de 4 kg pe cap de locuitor şi atunci s-a spus foarte simplu în formulă, 4 kg pe cap de locuitor se înmulţeşte cu numărul de locuitori şi se împarte la cantităţile puse pe piaţă în ultimii doi ani de zile. Dar şi aici este o problemă, pentru că nu au fost publicate încă datele ultimului recensământ, deci va trebui să se lucreze cu datele din anul 2002. Plecăm de la o necesitate teoretică de a atinge 4 kg pe cap de locuitor şi obligăm un producător să colecteze mai mult decât există fizic pe piaţă. Nu se poate, se pleacă de la ceea ce se colectează efectiv, de aici se fac obligaţiile, însă există pe de altă parte obligativitatea României ca membră a UE să atingă cele 4 kg pe cap de locuitor. Dar noi trebuie să găsim soluţia undeva la mijloc şi vă garantez că dacă toată lumea ar discuta, noi şi autorităţile, deoarece și colegii de pe piaţa românească și noi avem experienţă, am putea ajunge la o soluție.

Există companii care oferă consultanţă de mediu la nivelul UE şi care oferă o imagine clară a ceea ce se întâmplă în fiecare ţară, cu legislaţie în limba engleză, cu formulele de calcul, cu tot ceea ce face fiecare producător şi atunci putem să comparăm. Eu aş fi dispus să fac o prezentare pe tema aceasta şi să discutăm cu toţii împreună cu autoritatea de mediu, acestea sunt obligaţiile, aşa se procedează la nivel european, şi trebuie să ne gândim cum putem rezolva această problemă ca să fie bine. Altfel, concurenţa noastră, vorbesc de colegii de la celelalte organizaţii colective pe deşeuri electrice care sunt mult mai mari decât noi, vor avea nişte obligaţii foarte mari pe care nu și le vor putea îndeplini. Nu ştiu de partea financiară, dar din punct de vedere fizic aceste deşeuri nu există şi atunci nu se poate să îi ceri cuiva să colecteze ceva ce nu există.

Este imposibil, din formula actuală iese 68%, iar directiva europeană nouă impune României din anul 2016, doar 40%. Noi românii nu putem să ne dăm în cap şi să spunem acum în 2012, că atingem 60%. Vor râde de noi, pentru că toată lumea ştie că aceste deşeuri nu există pe piaţă.

Matei Dumitru: Şi pentru toţi producătorii la nivel naţional este o problemă reală...

Gheorghe Loloiu, director CCR Logistics Systems RO SRL: Este o problemă reală, cantitatea de deşeuri a scăzut foarte mult în ultimul timp, a scăzut şi cantitatea de aparatură nouă cumpărată, putem să facem formule ca autoritate, dar dacă acele ţinte nu se vor putea atinge… Cam aceasta ar fi situaţia în momentul de faţă, directiva nouă europeană aduce foarte multe lucruri noi şi bune, şi pentru România este foarte bine pentru că se predeve o cotă de colectare foarte clară. România apare printre ţările care trebuie să atingă de la data de 30 iunie 2016 cota de 40%.

Mai rămâne să vedem cum instituţiile noastre vor implementa şi eu sper să nu ajungem să avem o cotă de colectare de 68%, lucru care nu este fezabil. Colegii din Germania au atins cota de colectare de aproximativ 70% din ceea ce introduc producătorii pe piaţă, dar îmi e greu să compar piaţa germană cu cea românească și puterea de cumpărare a cetățenilor germani cu cea a românilor.  



Alte articole in rubrica Politici & Economie