„România trebuie să se alinieze la bunele practici din Uniunea Europeană“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

„România trebuie să se alinieze la bunele practici din Uniunea Europeană“

06 March 2013 - 02:06 PM Politici & Economie

varga_rrLucia Varga este unul dintre politicienii bine pregătiți în domeniul pe care îl coordonează. A fost secretar de stat timp de patru ani în Ministerul Mediului între anii 2004-2007, pentru ape, domeniu pe care îl coordonează și acum. Înainte de a fi secretar de stat a fost inspector la Agenția de Protecție a Mediului Bihor, județ unde a ocupat apoi funcția de comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu. Funcția de ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură îi va oferi Luciei Varga, după cum spune, ocazia de a face schimbări majore, aliniind România la practicile și legislația europeană din domeniile pe care le coordonează. ecologic

ecologic: De ce credeți că este benefică împărțirea vechiului Minister al Mediului în două instituții distincte și care sunt atribuțiile dumneavoastră?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Aceste domenii foarte importante (cum sunt apele, pădurile și piscicultura) necesită o atenție suplimentară,  pentru că apa și aerul furnizat în special de păduri sunt vitale pentru noi oamenii, dar ele sunt esențiale și pentru economie. Gestionarea lor eficientă este o provocare dar și o datorie. Este pentru prima oară când politic s-a luat decizia de a se elabora integrat politici pentru aceste două resurse naturale, foarte importante pentru viață: apa și pădurea. Când vorbim despre o strategie durabilă a resurselor naturale trebuie să avem în vedere aplicarea de politici integrate corelate pentru apă și pentru silvicultură. Această strategie de abordare unitară a resurselor naturale crește calitatea vieții pentru cetățenii României.

Atribuțiile sunt delegate de către Ministerul Mediului și sunt: ministrul delegat are drept de inițiativă legislativă, este ordonator principal de credite pentru proiectele finanțate de la Bugetul de Stat, inițiază politici și strategii în domeniul Ape, Păduri și Piscicultură, și are în coordonare Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare,  Administrația Națională Apele Române, Regia Romsilva și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. Garda Naţională de Mediu, Agenția Națională de Protecţie a Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu sunt în directa subordonare a doamnei ministru Rovana Plumb. Colaborarea noastră cu aceste instituții este una instituțională.

ecologic: Care sunt prioritățile dumneavoastră imediate? Dar cele pe termen lung?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Pe termen scurt, în acest moment, lucrăm să punem la punct cadrul legislativ și să inventariem activitățile din cadrul ministerului și a instituțiilor din subordine în vederea eficientizării activității. Pe de altă parte, punctual, în ceea ce privește domeniul apelor, până la sfârșitul lunii iunie vom termina hărțile de hazard la inundații. Tot în prima parte a anului, începând din luna februarie vom demara instruiri regionale cu autoritățile locale, prefecți și instituții locale și centrale în vederea implementării unei metodologii de acțiune și prevenire a fenomenelor extreme - inundații și secetă. De asemenea, elaborarea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice este o prioritate. Lunca Dunării va fi reamenajată conform unui program amplu în conformitate cu Directiva inundații și Directiva Cadru Apă.

ecologic: În ultimul timp au fost o serie de discuții legate de noul Cod Silvic. Ce se urmărește de fapt?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Prin noul Cod Silvic se încearcă în primul rând o reglementare strictă de gestionare eficientă a resurselor în vederea unei dezvoltări durabile.

În Parlament se află în dezbatere o inițiativă legislativă a șapte deputați prin care se dorește modificarea Codului Silvic. Modificările sunt foarte importante și anume cele referitoare la recoltarea masei lemnoase și cea referitoare la înăsprirea controlului prin tratarea infracțiunilor silvice conform Codului Penal. Recoltarea masei lemnoase în acest moment se face conform unor amenajamente silvice, existând foarte clar delimitat volumul de masă lemnoasă care poate fi recoltat din pădure într-un an, funcție de situația din teren, de vârsta arborilor, de gradul de regenerare a pădurii. Aceste amenajamente silvice sunt realizate pe 10 ani de către societăți specializate.

Prin această inițiativă legislativă se propun modificări cu consecințe grave care pot duce la exploatarea într-un singur an a posibilităților pe zece ani. Nu susținem aceste propuneri.

Referitor la înăsprirea pedepselor,  infracțiunea pentru furtul de masă lemnoasă trebuie să fie încadrată la fel ca orice altă infracțiune prevăzută în Codul Penal,  având ca scop înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn. Acestea sunt motivele pentru care Ministerul Mediului cere retrimiterea în Comisie a acestui act normativ și rediscutarea lui astfel încât să clarificăm codul legal necesar gestionării pădurilor.

Pentru urmărirea trasabilităţii lemnului, România a instituit, începând cu anul 2008, un Sistem informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, denumit SUMAL, care creează obligativitatea înregistrării informaţiilor specifice pentru orice exploatare forestieră din România.

apuseni

ecologic: Se pot accesa fonduri europene în domeniul silvic? Și ce ne puteți spune despre paza pădurilor?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: În acest moment organizațiile neguvernamentale, administrația parcurilor, autoritățile locale pot accesa fonduri pentru lucrări silvice. Din păcate, Regia Autonomă Romsilva nu este eligibilă având o activitate economică. Proprietarii de păduri aflate în administrarea ocoalelor silvice private, cele administrate de unități administrative pot beneficia de fonduri europene.

ecologic: Împăduririle, plantările de puieți s-au făcut an de an, mai bine sau mai prost, de mai toată lumea care a dorit acest lucru, care a obținut și finanțări, de la televiziuni la ONG-uri. Cum se vor face de acum împăduririle?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Lucrăm la elaborarea unui plan național de împăduriri pe 10 ani, cu suprafețe clar delimitate și alese în funcție de nevoile din teritoriu. Inventarul forestier a fost finalizat și în baza acestuia avem date referitoare la județe aflate sub medie în România și vom face aceste împăduriri în mod responsabil. Resursele financiare vor fi asigurate din fonduri de la Bugetul de Stat, din fondul de ameliorare, dar și din finanțări europene.

Avem preocupări și privind realizarea drumurilor de accesibilizare. Rețeaua este de patru ori mică decât în celelalte țări europene, fondurile necesare pentru a face aceste drumuri de accesibilizare sunt foarte mari și trebuie de aceea să le prioritizăm și să le facem acolo unde este nevoie urgent de ele. Aici putem accesa fonduri europene, în special pentru zonele aflate în subordinea primăriilor și chiar a unor persoane fizice.

padure

ecologic: Există unii mari poluatori care s-au arătat interesați în acțiuni de împădurire în schimbul unor certificate verzi. Care este părerea dumneavoastră?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Prin parteneriate vom avea proiecte cu agenți economici pentru împădurirea terenurilor de- gradate.

ecologic: În urmă cu câțiva ani, când erați secretar de stat, spuneați că intenționați să luați măsuri pentru combaterea poluării apelor. Unele dintre cauzele poluărilor erau, după părerea dumneavoastră, substanțele chimice din detergenți. S-a schimbat ceva de atunci?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Acea preocupare a mea a fost legată de nevoia de reducere a cantităților de nutrienți din cursurile de apă, nutrienți care, pe înțelesul popula-ției, sunt cauza acelor eutrofizări, acelor alge care apar inclusiv în Marea Neagră. Una din aceste cauze este fosfatul din detergenți. Am avut o preocupare pe care am să o reiau de a încuraja companiile producătoare sau importatoare de detergenți de a utiliza detergenți fără fosfați. Voi avea în perioada următoare un dialog cu aceste companii și voi încerca, așa cum se întâmplă în alte state ale Uniunii, să încurajez utilizarea detergenților fără fosfați. Este adevărat că trebuie să luăm în considerare și capacitatea de producție a acestor companii de a produce detergenți fără fosfați, astfel încât să nu ajungem într-o situație în care prețul detergentului la consumator să fie mult prea mare.

Comercializarea acestora s-ar putea realiza numai dacă statul le-ar subvenţiona, acordând o compensaţie producătorului respectiv, ceea ce în condiţiile economice actuale este mai greu de realizat, dar nu imposibil. Este o variantă pe care o luăm în considerare şi o vom supune unei analize riguroase, atât din punct de vedere economic, cât şi al impactului de mediu.

Pe de altă parte, menţionez că diminuarea poluării cursurilor de apă cu fosfor şi azot s-a intensificat prin epurarea avansată impusă apelor uzate menajere (acolo unde ajung şi detergenţii) în treapta terţiară, în cazul aşezărilor urbane mari, după cum este prevăzut în Hotărârea de Guvern nr. 188/20.03.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţi-ile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005.

În anul 2007 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii, care include prevederi legate de biodegradabilitatea surfactanţilor din detergenţi şi restricţii sau interdicţii privind surfactanţii din motive de biodegradabilitate. Din punct de vedere legislativ, în ultimii 5 ani, nu s-a mai întreprins nicio acţiune în acest sens.

ecologic: Care sunt marile probleme din domeniul apelor? Balastierele intră în categoria acestora?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Marile probleme sunt asigurarea apei de bună calitate și în cantitate suficientă pentru populație și economie și diminuarea riscului la inundații și secetă în contextul schimbărilor climatice sunt problemele primordiale în domeniul apelor.

Balastierele sunt un subiect extrem de sensibil. Cred că suntem singura țară din Europa care mai exploatează balast din albia râurilor. În țările europene se face o decolmatare a cursurilor de apă, nu o exploatare a resursei. E o provocare, pentru că în acest moment la noi în balastiere se exploatează fără a se respecta nici legile și nici suprafețele. Părerea mea este că România trebuie să se alinieze la bunele practici din Uniunea Europeană. Trebuie să facem o evaluare, să vedem cum este la ei și să luăm o decizie împreună cu Apele Române. Am avut o discuție în a-cest sens și am cerut ca până în data de 15 martie, fiecare administrație bazinală să evalueze impactul acestor activități asupra cursurilor de apă urmând ca apoi să luăm decizia care se impune.

pasari

ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre vânătoare și pescuit?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Vânătoarea și pescuitul sunt forme de exploatare economică a pădurilor, respectiv a apelor. În același timp, sunt și o pârghie în vederea păstrării unui echilibru al faunei forestiere și acvatice. Pot să vă spun că politicile pe care le vom elabora în activitatea de pescuit vor ține seamă de Strategia Națională în Domeniul Apelor și schemele de amenajare. Vom avea mai multe inițiative legislative în domeniu, prin care să încurajăm acvacultura prin intensificarea procesului de privatizare către agenții economici și crearea de facilități, inclusiv în ceea ce privește desfacerea primară a produselor.

România este o țară în care, din păcate spun eu, pescuitul nu a fost tratat cu atenția cuvenită, dacă vorbim atât de pescuitul sportiv, cât și de pescuitul comercial. Eu sper că prin această delegare de sarcini să pot să mă ocup mai mult de acest domeniu. Vom avea niște politici integrate în așa fel încât să protejăm și resursa, dar să și dezvoltăm activitatea de pescuit și acvacultură. Ne gândim chiar la o serie de  facilități pentru agenții economici pentru a dezvolta aceste activități. Nu trebuie să ne uităm mai departe decât la vecinii noștri bulgari care au dezvoltat foarte bine acest segment.

Am avut o întâlnire cu directorii de institute specilizate în pescuit și acvacultură și am aflat cu surprindere că ultimele studii pentru evaluarea resursei piscicole, la Marea Neagră, în Delta Dunării, pe cursurile interioare au fost făcute acum patru ani și că acele permise de pescuit și acele cote au fost stabilite pe baza datelor statistice și a vechilor studii. Trebuie să refacem studiile și să vedem foarte clar care este acum resursa piscicola și abia apoi să vedem cum putem găsi niște pârghii pentru a sprijini repopularea cu pește a râurilor, a Deltei, a Dunării, pentru că nu putem pescui în exces, fără a ne gândi și la generațiile viitoare. Populația din Deltă ar trebui să fie prima interesată în a pescui durabil. Dacă vorbim de braconaj atunci vă spun că ceea ce se întâmplă acum este alarmant. Iar măsuri trebuie luate. În ceea ce privește vânătoarea, trebuie să ne concentrăm în continuare pe monitorizarea fondurilor de vânătoare și pe încurajarea exploatării raționale a acestei resurse.

În România, ca şi în majoritatea statelor civilizate, vânătoarea reprezintă o activitate tradiţională care în ultimul secol se desfăşoară raţional în scopul menţinerii echilibrului dintre speciile de vânat şi mediul acestora. Această concepţie s-a impus întrucât echilibrul din natură nu mai este unul natural în cea mai mare parte, ci unul menţinut într-o stare de relativă stabilitate prin intervenţia omului. Totodată, prin vânătoare se şi exploatează durabil o resursă naturală regenerabilă, cu impact economic şi social pentru stat şi mediul privat.

România este recunoscută pe plan internaţional ca fiind un teritoriu cu mare potenţial cinegetic, atât sub aspectul diversităţii speciilor de vânat, cât şi al calităţii trofeelor obţinute. În acest moment, România deţine recorduri mondiale la trofeele de capră neagră, urs, lup şi pisică sălbatică. Anual sunt recoltate trofee de aur, argint şi bronz, evaluate după metodologia Consiliului Internaţional de Vânătoare şi de Protecţie a Faunei.

În concluzie, vânătoarea se impune a fi percepută ca fiind o activitate necesară şi utilă în egală măsură echilibrului în natură şi societăţii umane, satisfăcând şi un hobby al vânătorilor pasionaţi.

ecologic: În domeniul mediului există cele mai active ONG-uri. Cum colaborați cu acestea?

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură: Am avut tot timpul și am și acum o colaborare foarte bună cu organizațiile neguvernamentale, dar să știți că în același timp îmi propun să am discuții și cu patronatele pentru că eu ca ministru delegat trebuie să fiu în primul rând un factor de echilibru. Trebuie să ascult pe de o parte vocea organizațiilor neguvernamentale care este vocea societății civile, dar pe de altă parte trebuie să ascult și mediul de afaceri care trebuie să se dezvolte și are nevoie de resurse bineînțeles protejând în acelați timp și mediul și resursele naturale.

tabele_paduri



Alte articole in rubrica Politici & Economie