Camera de Comerț Româno-Germană a organizat în data de 19 februarie 2013, la hotelul Mariott din București un seminar cu tema „Soluţii Germane pentru Gestionarea Deşeurilor în România“. Spre deosebire de alte evenimente de acest fel, la seminarul organizat de Camera de Comerț Româno-Germană au participat foarte mulți oameni de afaceri și specialiști din România interesați atât de colaborarea cu reprezentanții firmelor invitate, cât și de tehnologii, moduri de operare și de exemplele de colaborare dintre autoritățile locale germane și mediul de afaceri din domeniul gestionării deșeurilor.

Deschiderea evenimentului a fost făcută de Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană și de către Dr. Sonja Kreibich, ataşat comercial al Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti. Aceștia au subliniat interesul firmelor germane pentru țara noastră, unde unele dintre ele activează deja de mulți ani. Intenția firmelor germane de prestigiu de a intra pe piața deșeurilor din România și de a aduce tehnologie și know-how din Germania, a fost linia principală a evenimentului care s-a desfășurat la București.

De la managementul deșeurilor la managementul materiilor prime

Din partea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice la eveniment a participat Nicoleta Chiriac, consilier personal al ministrului, care a prezentat condiţiile cadru pentru gestionarea deşeurilor în România, iar Mihail Fâcă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a prezentat pentru invitații germani în date și cifre situația gestionării deşeurilor în România.

O prezentare foarte de importantă a fost cea a  DGAW - Rețeaua de experți în managementul de-șeurilor, o asociație germană non-profit care are, printre cei 380 de membri, companii de salubrizare private sau municipale, Ministerul de Stat din Dresda, Consiliul regional Wiesbaden, Universitatea Stuttgart, institute de cercetare, constructori de mașini și instalații, operatori economici, birouri de avocatură, ingineri, consultanți, asociații și lobbyști.

Reorganizarea teritorială în noile landuri federale după anii 1989-1990 a dus în Germania și la o reorganizare minuțioasă a managementului deșeurilor. Problemele pe care nemții au trebuit să le depășească au ținut de lipsa elementelor fundamentale legislative ceea ce a dus la o nesi-guranță în planificarea măsurilor care trebuiau luate, de incertitudini în ceea ce privea alegerea soluțiilor de urmat, rigurozitate versus rapiditate, costuri, finanțări, tratarea siturilor contaminate și multe altele.

Cu o rigurozitate exemplară, germanii și-au stabilit câteva obiective clare pentru ca prin managementul deșeurilor să se treacă la managementul materiilor prime. În faza întâi s-a urmărit „Asigurarea unei eliminări regulate a deșeurilor“, prin trecerea de la o depozitare necontrolată la una controlată. În faza a doua s-a trecut la „Depozitarea și tratarea deșeurilor în condiții de compatibilitate cu mediul“, iar în fazele 3, 4 și 5, din data de 01.06.2005 s-a făcut pasul decisiv prin „Interdicția de depunere a deșeurilor municipale și eficientizarea resurselor“.

Un istoric al modului în care politicienii germani au gândit și aplicat legislația din domeniu ar putea fi un ghid pentru orice țară care are probleme în gestionarea deșeurilor și pentru România în special.

În anul 1972 a apărut Legea de eliminare a deșeurilor, în 1975, Programul de management al deșeurilor, în 1990, a XVII-a Ordonanță Federală de protecție împotriva emisiilor, în 1991 TA ABFALL, pentru deșeurile speciale și Ordonanța privind ambalajele, în 1993 TASI - Legea deșeurilor municipale, în 1996, Legea privind managementul de reciclare a deșeurilor (KrW- AbfG), în 1999, Directiva CE în privința depozitelor de deșeuri, în 2001 Ordonanța privind depozitarea deșeurilor și prima amendare a legii KrW-AbfG, în 2002 Ordonanța privind depozitele de deșeuri, în 2003 s-a implementat licitația și obligativitatea garanției pentru ambalaje - DSD, în 2005 a apărut Interdicția de depozitare a deșeurilor municipale netratate (deșeuri menajere, deșeuri industriale și deșeuri de amestec din construcții și demolări), în 2006 a apărut ElektroG - legea privind punerea în circulație, retragerea și eliminarea ecologică a aparatelor electrice și electronice. În 2012 a fost din nou amendată Legea privind managementul de reciclare a deșeurilor, respectiv KrW-AbfG, o lege extrem de complexă și de strictă care acoperă capitolele ce țin de nivelul tehnologiilor de eliminare, de organizarea companiilor, de obligațiile specifice pe tipuri de deșeuri, de monitorizare și de responsabilitatea producătorilor pentru produsele puse pe piață.

Interese germane și probleme românești

Au urmat prezentări ale unor firme de prestigiu din Germania: E. Zimmermann GmbH & Co. KG, Glaser Recycling GmbH, HAASE Energietechnik GmbH, HPC AG,  ibUQAS GmbH & Co. KG, Karo As Umweltschutz GmbH,  KNOTEN WEIMAR Transferstelle Umwelttechnologien GmbH, NESTRO Lufttechnik GmbH, Reclay Holding GmbH, S+S Separation and Sorting Technology GmbH. Toți și-au arătat interesul pentru România și pentru a colabora cu firme de la noi.

De remarcat a fost faptul că nicio firmă germană prezentă la seminar nu s-a gândit să exporte deșeuri în țara noastră. Interesul firmelor germane din domeniul gestionării deșeurilor este acela de a avea materie primă. „Noi chiar am dori să efectuăm importuri din țara voastră, fiindcă avem nevoie de ele“, ne-a spus unul din reprezentanții unei firme germane.

Radu Merica, directorul general al RER - Recuperare ecologică și reciclare SRL și președinte al Camerei de Comerț Româno-Germană a făcut o prezentare a unor aspecte din județul Timiș.

„Orașul Tmișoara, cu o populație de 300.000 de locuitori, nu a avut timp de doi ani nicio posibilitate de a neutraliza deșeurile. Operatorul regional, firma RETIM a avut o soluție de balotare, împachetare, depozitare temporară, un proiect gigant pentru o asemenea cantitate. Acum acest proiect s-a încheiat prin punerea în funcțiune a depozitului de la Ghizela. În prezent se caută un agent economic care să ia acest depozit în concesiune. Teoria care se face privitor la accesarea de fonduri europene, a soluțiilor minune și a conceptelor unitare, în realitate la noi se lovește de mici detalii, de mici probleme legislative care de multe ori transformă o idee bună într-un, hai să nu-i spunem eșec, într-un semi-succes. Lipsește voința politică, interesele locale predomină față de interesele comunității și o să mai treacă ceva ani până când o să avem transpuse în practică toate aceste fonduri europene de care se tot vorbește că ne-ar fi puse la dispoziție“.

Andrei Orban, președintele Asociației ENVIRON a prezentat invitaților modul de funcționare a sistemelor de preluare de responsabilitate care conform directivelor europene implică producătorii de echipamente electrice, electronice și electrocasnice. „În lipsa unei infrastructuri de colectare selectivă, cu foarte mici excepții, fiindcă în România se folosește încă o singură pubelă pentru tot gunoiul menajer, de unde și ratele scăzute de reciclare, noi, ca organizație de preluare de responsabilități am încercat să găsim soluții alternative pentru a ajunge la material. Pe măsură însă ce criza economică a afectat consumul, cantitățile s-au redus. Avem o serie de lipsuri în materie de legislație, este adevărat. Dar trebuie să spun că România este o țară foarte atractivă din perspectiva proiectelor care se pot face în domeniul mediului, și al nevoii de know-how, dar și pe partea de hardware în domeniu“, a spus Andrei Orban.

Matei Dumitru