Îngrijorare la Bruxelles față de politica din Europa a ArcelorMittal - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Îngrijorare la Bruxelles față de politica din Europa a ArcelorMittal

06 March 2013 - 03:18 PM Politici & Economie

otelarie_lrIndustria siderurgică din România dispare în ritm accelerat. După ce și-au încasat ajutoarele de stat, după ce au lăsat pe drumuri mii de oameni, și după ce au încasat sume enorme din cotele de emisii, acum proprietarii se pregătesc să-și lichideze afacerile din România. Nu înainte de a tăia și vinde la fier vechi toate capacitățile de producție. Între timp Comisia Europeană se arată extrem de îngrijorată de închiderea unei secții ArcelorMittal. În Belgia...

Matei Dumitru

În data de 12 februarie 2013 comisarul pentru Industrie a Comisiei Europene, Antonio Tajani, și-a arătat îngrijorarea față de politica grupului ArcelorMittal de a închide unele combinate siderurgice. Nu e vorba nici pe departe de combinatul de la Galați, deținut de grupul menționat în România, ci de închiderea unei secții în Liege, Belgia.

Miniştri din Franţa, Luxemburg şi Valonia (parte a statului federal belgian), considerate a fi cele mai afectate state de măsurile de restructurare luate de ArcelorMittal, au scris lui Tajani, în urma anunţului făcut de grupul siderurgic privind închiderea unei unităţi din Liege, Belgia, care va duce la concedierea a 1.300 de angajaţi.

În scrisoare, oficialii au cerut comisarului să-l invite pe şeful ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, să dea explicaţii la Bruxelles.

Lakshmi Mittal nu a venit însă la masa rotundă organizată de Comisia Europeană pentru pregătirea planului de măsuri destinate industriei siderurgice, dar grupul ArcelorMittal a protestat, arătând că nu este treaba Comisiei Europene și nici a statelor membre să intervină în activitatea companiilor private.

„Doresc să solicit ArcelorMittal să amâne decizia de închidere a uzinelor cel puţin până la aprobarea unui plan de acţiune al Comisiei Europene, pentru că sunt convins că putem da un răspuns pentru protejarea industriei siderurgice europene“, a declarat Antonio Tajani la deschiderea unei reuniuni pe tema acestui plan. Comisarul a subliniat că industria siderurgică este un sector major pentru dezvoltarea Europei, întrucât toate sectoarele economice au nevoie de oţel şi a arătat că obiectivul Comisiei este ca 20% din PIB-ul UE să fie asigurat de industrie în 2020, cu un loc foarte important pentru siderurgie.

Ministrul francez pentru Redresarea Industriei, Arnaud Montebourg, care a participat la reuniune alături de reprezentaţi ai industriei oţelului, sindicatelor, Parlamentului European şi alţi miniştri europeni, a spus că este dezolat de refuzul venit din partea magnatului oțelului.

„ArcelorMittal profită de subvenţii publice, ca multe activităţi industriale din industria oţelului, este normal ca aceste activităţi să fie controlate“, a spus Montebourg.

Nepăsare la București

În România niciunui ministru nu i-a păsat de ceea ce se întâmplă nici la Galați și nici la celelalte combinate siderurgice. Ca de fapt toată siderurgia din România. Combinatul ArcelorMittal de la Galați este, o specie pe cale de dispariție, la propriu. Nu se vinde, nu se închide, ci „se canibalizează“. Se închid și se dezafectează capacităţile de producţie neperformante, prin dezafectare, a se înțelege demolarea, tăierea și topirea lor. Și cum tot combinatul este neperformant este de așteptat ca peste puțin timp din combinatul de la Galați, mândria industriei românești de odinioară, să nu mai rămână nimic în afara haldelor de zgură.

Din datele noastre niciun oficial român nu a sesizat până acum Comisia referitor la situația de la Galați, asta după ce statul român a făcut ani de zile eforturi mari pentru a păstra România în topul țărilor europene producătoare de oțel.

topitorie1

Volumul ajutoarelor de stat acordate în perioada 1993-2004 societăților din industria siderurgică românească se ridica la 49,985 miliarde de lei, din care 30,598 miliarde lei au fost primite de Sidex Galaţi. La toate acestea se ridică nenumăratele facilități de care au dispus noii proprietari ai colosului industrial.

În plus trebuie menționat faptul că în anii 2008-2011 ArcelorMittal a  acumulat, în Europa, un excedent de 129 de milioane de tone de emisii CO2. România este țara în care Grupul a acumulat cel mai mare surplus, de aproape 26 milioane de tone. Deși cursul certificatelor de emisii a continuat să scadă și a atins un preț de vânzare de 6 euro pe tonă, închiderea capacităților de producție rămâne încă o afacere extrem de profitabilă. Dintr-un calcul simplu rezultă un câștig în România, numai din certificate, de 150 milioane de euro, ceva mai mult decât prețul cu care a fost cumpărat tot combinatul, adică 70 de milioane de dolari.

Istoric

ArcelorMittal Galați (fost Sidex Galați) este cel mai mare combinat siderurgic din România. A fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român. Valoarea tranzacției a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzacția a inclus angajamente investiționale de 351 milioane de dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari. Începând cu 2004, Sidex Galați este parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV și Ispat International NV. După fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMittal Galați.

Ideea construirii unui mare combinat siderurgic în partea de est a României, cu acces la Dunăre și/sau la Marea Neagră, a fost prima dată pusă în discuție la Plenara Partidului Muncitoresc Român din 1958. Decizia a fost luată printr-un decret adoptat în 1960, la puțin timp după ce Congresul al VIII-lea al partidului a aprobat o investiție masivă pentru acest proiect. La congres au avut loc dezbateri aprinse în legătură cu locul unde să fie amplasat combinatul; unii îl doreau lângă Constanța, la Năvodari sau la Mangalia, dar Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a opus acestor idei, el însuși având descendențe gălățene. Construcția combinatului a avut loc împotriva dorințelor Uniunii Sovietice al cărui lider, Nikita Hrușciov, sprijinit de Cehoslovacia şi RDG, state mai puternic industrializate decât România, dorea ca partea sudică a CAER-ului să se axeze mai mult pe agricultură. Refuzul Uniunii Sovietice de a finanța acest proiect a determinat România să caute finanțare în Occident.

Directorul Institutului de Proiectare și Inginerie pentru Industria Metalurgică (Ipromet) a fost ales pentru a proiecta platforma. După un amplu studiu științific cu privire la curenții de aer, apa freatică și stabilitatea solului, s-a stabilit ca amplasarea combinatului să se facă în orașul Galați. Compania ICMRS Galați a fost angajată să construiască combinatul; un număr de peste 12.000 de oameni au lucrat la construcția acestuia. Construcția combinatului a început în luna iulie 1960. Un an mai târziu, după ce infrastructura necesară constructorilor a fost instalată, a început săparea. Prima clădire construită a fost atelierul de preparări mecanice. Construcția primei unități semnificative de producție, Laminorul nr. 1, a început în aprilie 1963.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a decedat în martie 1965, iar succesorul său, Nicolae Ceaușescu, a tăiat panglica inaugurală a combinatului în septembrie 1966. Producția a început în iulie 1968 când componentele necesare producerii de oțel au fost montate și a rezultat primul oțel produs la Oțelăria nr. 1. Activitatea a crescut într-un ritm constant, în 1972 combinatul având 40.000 de angajați - peste 50.000 per total, incluzând și unitățile industriale din vecinătate. Un studiu din 2011 arăta că două treimi din populația Galațiului a lucrat sau obișnuia să lucreze în combinat sau în fabricile asociate acestuia. Conform înregistrărilor oficiale, maximul de producție a fost atins în 1988, cu 8,2 milioane tone oțel în valoare de 7,2 milioane dolari (banii vremii). La începutul anilor 1990 combinatul provoca poluări masive ale aerului, solului și apei din Galați.

galati

Regimul comunist a fost înlăturat în 1989, iar în 1991 combinatul a devenit o societate pe acțiuni sub numele de Sidex Galați. Acesta a fost preluat în anul 2001 de la Statul Român de către compania Mittal Steel, iar datoriile combinatului au fost șterse. Când Mittal Steel a achiziționat compania Arcelor în 2006 pentru a deveni ArcelorMittal, combinatul și-a schimbat numele în ArcelorMittal Galați. Numărul de angajați a scăzut de la 27.600 în 2001 la 8.700 în 2011, iar producția a scăzut la 3,5 milioane tone în 2011.

Galați este cel mai mare combinat siderurgic din România și este pilon principal al economiei orașului. De asemenea, este singurul care nu utilizează furnale cu arc electric, bazându-se în schimb pe minereul de fier și cărbune pentru a produce un tip special de oțel, mai maleabil și potrivit pentru a produce tablă de oțel. Combinatul avea două aglomeratoare, cinci furnale din care două cu funcționare continuă, două oțelării din care una cu funcționare continuă, trei linii de turnare, o mașină de rulare la cald și unul de rulare la rece, două mașini de rulare a tablei de oțel, o secție de placare cu zinc și o fabrică de var.

Mechel România s-a vândut pe câțiva lei

În luna februarie a.c., compania rusă Mechel şi-a vândut toate activele deţinute în România, pentru aproximativ 70 de dolari (230 lei), companiei româneşti Nikarom SRL, transmite site-ul thestreet.com, citat de Agerpres. Nikarom a achiziţionat combinatele Mechel Câmpia Turzii, Târgovişte, Ductil Steel Oţelu Roşu, Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila şi Mechel Reparaţii Târgovişte. Firma Invest Nikarom are un capital social vărsat de 99.979 lei și are ca asociaţi, în părţi egale, pe Chumakova Svetlana (55 de ani) şi Chumakov Victor (58 de ani), ambii de cetăţenie rusă. Acest lucru s-a întâmplat după ce anul trecut Mechel anunţa că scoate la vânzare cele cinci combinate pentru 150 milioane euro, în condiţiile în care magnatul rus Igor Ziuzyn plătea suma de 142 milioane euro, în 2008, doar pentru Ductil Steel Buzău şi pentru Ductil Steel Oţelu Roşu. Însă nu a găsit clienţi...

În data de 27 septembrie 2012  Olga Chumakova, reprezentanta conducerii Mechel la București declara: „Combinatele Mechel nu se vor închide, ci vor continua să funcționeze în regim normal. Vânzarea celor patru combinate (Mechel Târgoviște, Mechel Câmpia Turzii, Laminorul Brăila şi Ductil Steel reprezintă doar una dintre posibilele variante de rezolvare a situației de la Mechel. În niciun caz nu este vorba despre inchiderea uzinelor. Ele vor funcţiona în regim normal, la capacităţi normale. Acesta este mesajul pe care l-am primit din Rusia - ni s-a spus să ne continuam activitatea. Schimbarea proprietarului este doar una dintre variantele posibile pentru rezolvarea situaţiei“. Olga Chumakova a mai precizat atunci că „nu există niciun investitor care să-și fi manifestat interesul pentru cumpărarea vreunuia din cele patru combinate.”

Însă nimeni nu a precizat că firma care a achiziţionat patru combinate pe 230 lei, şi anume Nikarom SRL, are ca domeniu de activitate comerţul şi are trei angajaţi...

Istoric

Mechel Târgoviște (fost Combinatul de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște) este o companie din industria siderurgică din România, parte a grupului siderurgic rus Mechel. COS Târgoviște a fost privatizat în 2002, fiind preluat de firma Conares Trading, înregistrată în Elveția. Valoarea tranzacției a fost de circa 35 de milioane de dolari. Conares a devenit ulterior parte a grupului rus Mechel.

mechel

Încă din 1978, de la punerea sa în funcțiune, Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște a fost dotat cu tehnologie modernă destinată producției de oțeluri speciale aliate și înalt aliate necesare dezvoltării industriei naționale, civile și de apărare (de exemplu, cea mai mare parte a oțelurilor nucleare utilizate la construcția Centralei Atomoelectrice de la Cernavodă au fost elaborate la Târgoviște). În cadrul combinatului a fost creată și secția Forjă de Blocuri și Bare (FBB), care a fost utilată, printr-o infuzie de capital de peste 90 milioane de dolari la cotația anilor ’80, cu mașini de forjat radial de ultimă generație. În anul 2010, secția FBB deținea singurele utilaje din Europa de Sud-Est certificate de NATO.



Alte articole in rubrica Politici & Economie