Uniunea Europeană doreşte să reducă dependenţa de importurile de materii prime - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Uniunea Europeană doreşte să reducă dependenţa de importurile de materii prime

02 April 2013 - 02:24 PM Politici & Economie

Pamanturi rareMateriile prime sunt foarte importante pentru economia Uniunii Europene şi de aceea trebuie folosite toate resursele pe care Europa le are pentru a reduce dependenţa de importuri de materii prime. S-a estimat că valoarea resurselor minerale neexploatate, aflate la o adâncime de 500-1.500 de metri, se ridică la peste 100 de miliarde de euro.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, comisarul european pentru Industrie şi Parteneriat, a lansat în data de 12 februarie 2013, alături de Maire Geoghegan Quinn, comisar european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă şi Janez Potočnik, comisarul european pentru Mediu, un Par- teneriat European pentru Inovare (EIP) privind materiile prime, parteneriat care va reuni statele membre şi alte părţi interesate în a face din Europa un lider în explorarea, extracţia, prelucrarea, reciclarea şi înlocuirea materiilor prime până în a-nul 2020.

În acest scop, Comisia Europeană propune obiective concrete care vor fi realizate până în anul 2020 pentru a reduce dependenţa Europei privind importurile de materii prime, pentru a înlocui metalele rare cu substituenţi şi să instituie nişte acţiuni pilot, cum ar fi instalaţiile pilot pentru explorare, minerit, procesare, colectare şi reciclare. Materiile prime sunt considerate ca fiind forţa industriei Uniunii Europene, cel puţin 30 de milioane de locuri de muncă depind de acest sector al industriei. Dar o mare parte a industriei europene este puternic dependentă de importuri, de pieţele internaţionale, pentru a asigura materiile prime de care Uniunea Europeană are atâta nevoie.

Această inţiativă nouă este o parte a strategiei Comisiei privind industria europeană, lansată în toamna anului 2012 şi urmăreşte reducerea costurilor pentru materiile prime, iar astfel Europa poate să devină un loc atractiv pentru investiţiile din industrie.

Importanţa şi obiectivele acestui parteneriat

Scopul acestui parteneriat este de a a-borda punctele slabe, blocajele şi obstacolele care există în sistemul european de cercetare şi inovare. Toate acestea împiedică dezvoltarea şi prezentarea ideilor bu-ne pe piaţa europeană. Parteneriatul Eu- ropean pentru Inovare reuneşte statele membre şi alte părţi interesate, companii, ONG-uri, cercetători ca să elaboreze strategii comune, să atragă capital comun şi resurse umane, să asigure punerea în aplicare, diseminarea de soluţii inovatoare pentru provocările din domeniul materiilor prime.

Obiectivele principale ale Parteneriatului European pentru Inovare privind materiile prime sunt:

• Reducerea dependenţei de importul materiei prime prin îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare din Uniunea Europeană şi din alte surse, din furnizarea eficientă a resurselor;

• Aducerea Europei în prim plan în sectorul materiei prime şi atenuarea efectelor negative asupra mediului înconjurător şi mediului social.

Domeniul de aplicare al acestui parteneriat se referă la non-energie, materiile prime non-agricole, metale şi minerale, precum şi la alte materii prime industriale cum ar fi cauciucul natural, hârtia şi lemnul. Acesta va viza inovarea în ambele domenii de politică focusate atât pe tehnologie şi non-tehnologie, dar şi pe cooperarea internaţională.

Parteneriatul European pentru Inovare va contribui la asigurarea unui acces mult mai durabil al industriei europene la materiile prime, prin crearea unor legături mult mai bune între instrumentele de politică existente, astfel consolidând coordonarea statului membru în domeniul materiilor prime şi promovând dezvoltarea lanţurilor valorice integrate în sistemul privat.

Ce înseamnă acest parteneriat?

Comisia a propus obiective concrete care urmează să fie realizate până în anul 2020 pentru fiecare zonă de interes:

• Până la zece acţiuni inovatoare, pilot, de e-xemplu instalaţii pilot pentru explorare, minerit, procesare, colectare şi reciclare;

• Substituenţi pentru cel puţin trei materii prime critice;

• Cadrul de reglementare pentru materile pri-me ar putea să ofere o aprovizionare stabilă şi competitivă, provenită din resursele Uniunii Europene şi va fi susţinut de standarde şi/sau de scheme voluntare de certificare pentru operaţiunile miniere din UE;

• Reţeaua de Cercetare, Instruire şi Centre de Instruire privind gestionarea durabilă a materiei prime, organizate în cadrul unei Comunităţi pentru Inovare şi Cunoaştere;

• Prima bază de cunoştiinţe despre fluxurile şi tendinţele materilor prime, care utilizează instrumente standardizate pentru un studiu privind rezervele şi o mapă cu materii prime relevante care acoperă materiile prime prima- re şi secundare;

• Creşterea eficienţei în utilizarea materialelor şi în prevenirea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor cu un interes special pe fluxurile care sunt comune pentru mai multe cicluri de viaţă ale unui produs şi care pot avea un impact negativ asupra mediului înconjurător, de asemenea, identifică oprtunităţile şi ideile noi, materile prime inovative şi produsele cu un potenţial bun pe piaţă;

• Strategia Uniunii Europene de cooperare internaţională pro activă, la un nivel bilateral şi multilateral, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Japonia, Australia, Canada şi alte zone din Parteneriatul European pentru Inovare.

Importanţa materiilor prime pentru industria UE

Dificultăţile de aprovizionare cu materii prime au un impact negativ asupra performanţei industriale ale Uniunii Europene dar şi asupra performanţei economice. Cu scopul de a consolida economia europeană, este foarte important ca industria să aibă acces, la timp, la intrările de materii prime şi la un preţ pe piaţă rezonabil. Creşterile semnificative ale preţurilor materiilor prime non euro, sunt de mare interes pentru factorii de decizie europeni, dar şi pentru producători, deoarece fac producţia europeană să fie mai puţin competitivă în comparaţie cu producţia din ţările aflate în curs de dezvoltare. De exemplu, preţul mineralelor diprosium şi neodim a crescut într-un mod accelerat între anii 2010 şi 2011, şi anume de la 229 de dolari/kg în anul 2010 la 1454 de dolari/kg în anul 2011, şi de la 48 de dolari/kg în anul 2010 la 233 de dolari/kg în anul 2011.

Harta resurselor

Surse  internaţionale de materii prime

O mare parte a industriei europene este dependentă de pieţele internaţionale pentru a-şi asigura materia primă de care are nevoie.

Figura de mai sus evidenţiază producători internaţionali importanţi pentru metale şi minerale, identificate ca fiind critice pentru economia Europei.

100% din cantitatea de platină, cobalt, roci rare şi cauciuc folosită în prezent de industria europeană, sunt importate din afara Uniunii Europene. China este un furnizor important de multe materiale, ca şi Republica Democratică Congo, Africa de Sud şi Brazilia. Cauciucul natural depinde în primul rând de furnizori din Asia de Sud Est.

Din China se importă antimoniu, beriliu, fluorină, galiu, grafit, germaniu, magneziu, roci rare şi tungsten. Canada este furnizor de cobalt, SUA de beriliu, Mexic de fluorină, Brazilia de niobiu şi tantal, Africa de Sud de metale din grupa platinei, Republica Democratică Congo de cobalt şi tantal, Rwanda de tantal, Japonia de indiu, India de grafit şi Rusia de metale din Grupa platinei.

Antimoniul sau stibiul este un metaloid alb-argintiu folosit pentru realizarea unor a-liaje în poligrafie, în industria cauciucului şi în tehnică.

Beriliul se foloseşte pentru navele spaţiale, proiectile, avioane. Este un metal foarte toxic şi expunerea la acest metal provoacă boala numită berilioză, care se caracterizează printr-un proces inflamator la nivelul plămânilor.

Fluorina este un metal din clasa halogenidelor, utilizat în industrie la producerea fluorului, în industria optică la producerea lentilelor. De asemenea, este folosită şi ca piatră preţioasă.

Galiul este un metal folosit în producerea semiconductoarelor.

Grafitul este un mineral care face parte din categoria nemetalelor şi este utilizat la confecţionarea creuzetelor pentru metalurgie, la fabricarea electrozilor, la fabricarea minelor pentru creioane, iar în starea lui pură, grafitul este utilizat în reactoare nucleare.

Magneziul este un metal foarte rezistent. Compuşii magneziului în special oxidul de magneziu este utilizat ca material refractar pentru cuptoarele din industria siderurgică la producerea fontei şi oţelului, industria metalelor neferoase, a sticlei şi a cimentului. De asemenea, compuşii magneziului sunt utilizaţi în agricultură ca fertilizatori, în chimie şi industria construcţiilor. Magneziul este rezistent şi uşor şi astfel este folosit la construcţie autovehiculelor de mare volum.

Cobaltul este un metal utilizat pentru fabricarea magneţilor. Oxizii cobaltului sunt folosiţi la obţinerea unor emailuri albastre pentru ceramică şi la colorarea sticlei în albastru.

Tungstenul sau wolframul este un metal utilizat pentru construirea filamentelor de la lămpile cu incandescenţă, filamentele tuburilor electronice şi a tuburilor electronice de putere mare. De asemenea, wolfram-ul este folosit şi pentru muniţie anti-blindaj.

Politica UE

Pentru a se reduce dependenţa industriei europene faţă de materiile prime provenite din ţările non-europene, Comisia Europeană promovează activităţile de minerit şi de reciclare. Mineritul este o abordare importantă pentru obţinerea mineralelor neexploatate de la o adâncime de 500-1500 de metri, inclusiv materile prime critice cu o valoarea estimată la aproximativ 100 de miliarde de euro. De asemenea, în Europa se află foarte mulţi furnizori de talie mondială de echipamente miniere.

Reciclarea reprezintă o altă modalitate e-senţială, foarte importantă pentru reducerea cererii de materii prime care nu se găsesc pe teritoriul Uniunii Europene.

Prin reciclare, există un potenţial considerabil de a obţine cantităţi importante de materii prime, cum ar fi metalele preţioase din calculatoare, platina din compentele autovehiculelor scoase din uz şi lemnul din piesele din mobiler.

Europa este lider mondial în cercetare şi dezvoltare tehnologică (C&D) în domeniul de înlocuire a materiilor prime esenţiale. Acest lucru înseamnă înlocuirea unei componente industriale cu o materie primă mai uşor de procurat din UE, indiferent dacă este un metal rar sau un material de import cum ar fi cauciucul.

Mina de suprafata

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Politici & Economie