Va duce modificarea Codului Silvic la înstrăinarea pădurilor României? - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Va duce modificarea Codului Silvic la înstrăinarea pădurilor României?

24 June 2013 - 02:12 PM Politici & Economie

Arbori tăiaţiHaosul, jafurile și hoțiile sunt nenorocirile care au bântuit dintotdeauna pădurile din România. Despăduririle au fost și sunt o realitate care tocmai fiindcă nu poate fi negată de nimeni poate fi folosită pentru a legaliza jaful național, în condițiile în care afacerile cu lemn au adus în România cei mai mari jucători europeni. E greu să-i bănui, atât pe ei, cât și pe cei care reglementează domeniul forestier, de bune intenții.

Interesul din jurul afacerilor cu lemn nu ține de protecția mediului, de aer curat, de grija față de ce va mai rămâne din pădurile României. Profitul, banii câștigați rapid sunt scopul unic al tuturor celor care trăiesc de pe urma tăierii pădurilor din România, fie că ei sunt aface-riști, proprietari, muritori de foame sau politicieni.

Dacă până acum tăierea pădurilor s-a făcut la întâmplare, acum se întrevede jaful final, un jaf organizat, legalizat și definitiv, fiindcă se trece de la hoția amatorilor, a borfașilor, la cea a profesioniștilor, de la o abordare neserioasă, românească, la una profesionistă, nemțească a defrișării României.

Federația Proprietarilor de Păduri Nostra Silva și Comunitatea Forestierilor - Fordaq a organizat în data de 27 mai 2013 o întâlnire cu presa pe tema anunțatelor modificări ale Codului Silvic. În opinia organizatorilor evenimentului, ceea ce se încearcă acum prin campaniile de presă referitoare la despăduriri nu este altceva decât abaterea atenției opiniei publice de la problemele reale din domeniu și de la in- tenția conducerii ministerului de a favoriza un anumit agent economic din domeniul forestier, în defavoarea tuturor celorlalți agenți economici.

La întâlnire au participat Bogdan Tudoran, președintele Nostra Silva, Istvan Toke, președinte executiv Nostra Silva, Constantin Tobescu, editorialist Fordaq - Comunitatea Forestierilor, Daniel Dima, Asociația Proprietarilor Privați de Păduri din România - Proforest, Dorel Fechete, președintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri din România, Ciprian Pahonțu, consilier Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Nicolae Țucunel, Asociația Forestierilor din România, Radu Melu, coordonator programe forestiere WWF - Programul Dunăre Carpați.

Constantin Tobescu, principalul organizator al evenimentului, a fost și cel care a condus discuțiile. „Tăierile ilegale sunt o problemă extrem de dureroasă și de actuală în ultimii 20 de ani, o problemă care a prilejuit discuții privind necesitatea modificării întregii legislații și abordări a Codului Silvic. Sectorul forestier a simțit nevoia să reacționeze, pentru că discuțiile destul de superficiale nu au mers în profunzime, cu toate că această campanie mediatică este una foarte puternică.

Tăierile ilegale au două componente. Una socială, din cauza fărâmițării unui segment important al proprietății asupra pădurilor, peste 800.000 proprietari și 500.000 ha păduri neadministrate, a sărăciei în zona rurală, comunitățile de romi care trăiesc din furtul de lemne, salariile foarte mici ale personalului silvic, de 800-900 lei salariu lunar pentru pădurari.

A doua componentă este dată de tăieri ilegale masive, realizate de agenții economici, cu sprijinul personalului silvic, furturi legalizate prin acte de proveniență. Această componentă este legată de fapte de corupție, având legături prin diferite pârghii cu sistemul politic prin politizarea numirilor conducerii ocoalelor și direcţiilor silvice“, a spus Constantin Tobescu.

Constantin Tobescu

După părerea lui Tobescu, inițiativa ministerului de a interzice vânzarea masei lemnoase „pe picior“ ar ascunde alte interese decât cele de protecție a pădurii. „Vânzarea masei lemnoase exclusiv în forma fasonată poate conduce la întărirea poziției dominante a marilor agenți economici din sector. De altfel, a doua zi după informarea cu privire la luarea acestei măsuri legislative, firma Holzindustrie Schweighofer a anunțat demararea unei investiții de 150 milioane euro pentru o nouă fabrică de prelucrare a lemnului, care ar duce capacitatea de prelucrare a grupului la peste 3 milioane mc“, a adăugat Tobescu.

Istvan Toke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri Nostra Silva, a subliniat necesitatea efectuării de împăduriri, mai ales în zonele de câmpie. „Inventarul Forestier Naţional (IFN) a fost efectuat, în etapa de teren, între anii 2008- 2012, şi se bazează pe inventarieri statistice în teren, pe pieţe de probă. La câmpie avem un procent de împădurire de sub 7%, o problemă de mediu cu efecte grave, la fel de importantă ca tăierile ilegale. Pentru a atinge media europeană a procentului de împădurire, România ar trebui să împădurească 1.000.000 ha terenuri neproductive. Din punct de vedere al volumului de masă lemnoasă din păduri, avem o acumulare masivă de peste 200.000.000 metri cubi de la precedentul Inventar Forestier Naţional, ceea ce arată o valorificare a masei lemnoase cu tot cu tăierile ilegale, sub nivelul creșterii pădurilor“, a precizat Istvan Toke.

Radu Melu, expert forestier la WWF - Programul Dunăre Carpați, prezent la întâlnire, a ținut să menționeze faptul că există în prezent un sistem eficient de urmărire a trasabilității lemnului, sistem însă de care România nu a fost interesată. „În luna martie a intrat în vigoare un regulament european (Regulamentul nr. 995/ 2010) al cărui scop este reducerea la maximum a masei lemnoase tăiate ilegal prin interzicerea plasării pe piaţă a acestui lemn. Principiile acestui regulament sunt: bune practici adoptate de către toţi operatorii economici, o monitorizare permanentă a organismului naţional de control pentru aplicarea acestor bune practici, o evaluare naţională de risc pentru tăierile ilegale, concentrarea controlului pe zonele de risc, transparenţa publică a rezultatelor controlului. Sistemul naţional care poate fi folosit ca bază a acestei monitorizări este sistemul SUMAL (sistem integrat de urmărire a masei lemnoase care asigură trasabilitatea lemnului de la pădure pe circuitul economic). De remarcat este că acest sistem este neadministrat, neutilizat sistematic de minister, sistemul de alarmă şi avertizare pentru monitorizarea tăierilor ilegale nu este operaţionalizat de minister. Pentru punerea în aplicare a Regulamentului european ministerul nu a făcut nimic“.

Referitor la intenția ministerului de reglementare a modului de vânzare a masei lemnoase, Ciprian Pahonțu, consilier ROMSILVA a declarat: „Obligarea proprietarilor de a vinde exclusiv lemn sub formă fasonată este ca şi cum i-ai pune pe fermieri să nu mai vândă ouă, ci doar omletă. Vânzarea exclusivă a lemnului în formă fasonată de la 1 ianuarie 2014 nu este posibilă din motive tehnice, economice şi juridice. Romsilva nu dispune de spaţiile necesare pentru sortarea şi depozitarea lemnului fasonat. Necesarul de lichiditate şi investiţii pentru a susține exploatarea şi stocurile de masă lemnoasă ar fi de 150.000.000 euro, bani pe care Romsilva nu îi are. Este nevoie de o perioadă de tranziție de minimum 3-4 ani. Valorificarea masei lemnoase nu trebuie să facă obiectul Codului Silvic. Tăierile ilegale nu se reduc sau elimină prin această măsură. Dezvoltarea SUMAL la capacitate şi aplicarea Regulamentului european nr. 995/ 2010 este soluția. Ministerul nu a emis însă o hotărâre de guvern pentru aplicarea acestui regulament“.

Directorul Asociației proprietarilor particulari de păduri din România - Proforest, Paul Dima,  s-a referit în special la modul în care Statul percepe pădurea: „Pădurile în România sunt suprataxate, exploatările forestiere sunt suprataxate. Pădurea este tratată ca un mare poluator. De la păduri se iau bani şi se bagă în altceva. Sunt multe taxe şi impozite speciale, în condiţiile în care venitul net, realizat de Romsilva ca etalon, este unul modic, 2 euro/ha. Acelaşi venit mediu pe hectarul de pădure este în ţările vestice de 100 euro/ha. Terenurile agricole sunt scutite de impozit pe venit sub o anumită suprafaţă, iar cele forestiere nu sunt scutite. Folosința agricolă este puternic subvenţionată, cea forestieră nu. Pentru folosinţa agricolă au fost multe surse de finanţare din fonduri europene. Pentru păduri, nu. Mai important decât faptul că pădurea este suprataxată este faptul ca pădurea este subfinanțată“.

Şeful Ocolului Silvic Liban Zetea, Șandor Alpar, a enumerat câteva probleme economice în administrarea pădurilor: „Ariile naturale protejate au fost constituite fără acordul proprietarilor, cu restricții parțiale sau totale legate de valorificarea masei lemnoase, fără a fi acordate despăgubiri proprietarilor. Proprietarii sunt în situaţia de a aduce bani de acasă pentru îngrijirea pădurilor. Statul nu a acordat ajutor pentru paza proprietăţilor sub 30 ha şi pentru realizarea studiilor de amenajare a pădurilor cum prevede Legea nr. 46/2008, blocând economic aceste proprietăți. Peste 90% din pădurile neadministrate au drept cauză acest blocaj economic de către stat al micilor proprietăţi“.

Întâlnire cu presa

Președintele Asociaţiei Nostra Silva a subliniat caracterul pur comercial al proiectului de Cod Silvic care va prima în fața tradiţiilor şi a nevoilor locale ale comunităților în cazul în care acest proiect va fi aprobat. „În presă este preluat senzaționalul, iar tema tăierilor ilegale repetată obsesiv de către d-na ministru Lucia Varga primează în faţa abordărilor contextuale, substanţiale ale gospodăririi pădurilor. Pentru comunităţile locale, pădurea nu este un bun comercial sau o valoare economică. Primează asigurarea resurselor vitale de lemn de foc şi lemn de construcţie, un mod de viaţă tradiţional, proprietatea în indiviziune sau devălmăşie, care au ţinut şi ţin comunităţile legate. Sunt presiuni inclusiv în actualul proiect de modificare a Codului Silvic pentru ca aceste proprietăţi să nu mai fie indivizibile şi inalienabile, să poată fi înstrăinate. Presiunea economică prin suprataxarea proprietăţii, birocraţia, suprareglementarea, au ca rezultat indirect înstrăinarea proprietăţilor. Asta cred eu că se și dorește prin modificările la noul Cod Silvic“, a adăugat Bogdan Tudoran.

Matei Dumitru



Alte articole in rubrica Politici & Economie