Taxa la depozitarea deșeurilor va fi introdusă şi în România - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Taxa la depozitarea deșeurilor va fi introdusă şi în România

11 September 2013 - 03:19 PM Politici & Economie

Depozit neconformIntroducerea unei taxe de depozitare a deșeurilor la gropile de gunoi este o măsură care oricât de mult ar fi fost amânată va trebui până la urmă pusă în aplicare și în România.  Ministerul Mediului are acum în lucru un proiect legislativ care include această taxă care va fi introdusă, se pare din luna ianuarie a anului 2014 și va fi de aproximativ 50 de lei/tona de deșeu depusă urmând ca ea să crească gradual în următorii doi ani. Cine va plăti de fapt această taxă, unde vor ajunge banii și dacă până la urmă cetățeanul român va plăti și el ca orice alt cetățean european serviciul de salubrizare, rămâne de văzut. În continuare vă prezentăm o scurtă analiză a situației la nivel european care justifică introducerea acestei taxe.  Asupra acestui subiect vom reveni în numerele următoare ale revistei.

ecologic

Cele mai recente statistici privind gestionarea deșeurilor municipale solide în UE demonstrează că există diferențe mari între statele membre. Diferența cea mai izbitoare apare a-tunci când se compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Depozitarea deșeurilor, care este cea mai „rea“ opțiune de gestionare a deșeuri-lor în conformitate cu ierarhia deșeurilor și potrivit foii de parcurs „Eficiența Utilizării Resurselor“, trebuie să fie practic eliminată până în 2020, continuă să fie principalul mijloc de eliminare a deșeurilor în unele state membre.

Conform ultimului Studiu al Comisiei Europene numit „Evaluarea performanțelor în domeniul gestionării deșeurilor în Statele Membre - 2012“ există trei mari grupuri de state cu politici și cu rezultate diferite în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Zece state Membre - Bulgaria, Cehia, Grecia, Estonia, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, România și Slovacia înregistrează o performanță scăzută, rate ridicate de depozitare a deșeurilor (peste 70%) comparativ cu cele de reciclare sau incinerare cu recuperare de energie. Acest grup se compară cu 6 state membre în care sub 5% din deșeurile municipale sunt depozitate și mai mult de 50% din aceste deșeuri au fost reciclate.

Zece state membre - Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Suedia şi Anglia sunt peste medie în ceea ce privește implementarea majorității elementelor-cheie esențiale pentru o bună gestionare a deșeurilor.

Cinci state membre - Spania, Ungaria, Irlanda, Portugalia și SIovenia - au deficiențe privind conectarea la sisteme de colectarea deșeurilor, planificare, capacitatea insuficientă de tratare/eliminare, iar prevenirea deșeurilor nu este pe agenda politică.

Deşeuri

Statele membre cele mai performante au utilizat următoarele 3 instrumente economice esențiale:

• taxe de incinerare/depozitare și/sau interdicții privind depozitarea anumitor tipuri de deșeuri;

• răspunderea extinsă a producătorului (EPR) - schema de transfer a costurilor de colectare separată și reciclare către cei care introduc pe piață produse (și asigurarea acoperirii costurilor opera-ționale de sortare/reciclare infrastructură) și

• „pay-as-you-throw“ (PAYT) schema care îi face pe cetățeni direct responsabili pentru deșeuri pe care le generează.

Taxele de depozitare sunt fie inexistente (CY, GR, HU, LT, unele regiuni din IT, MT, RO), fie au o valoare mult prea mică (mai puțin de 25 euro/tonă) pentru a sprijini aplicarea ierarhiei deșeurilor (BG, CZ, EE, LV, PT, PL, SK, SI, unele regiuni ale ES). Se pare că o rată minimă de 40 euro stabilită progresiv ar trebui să conducă la mișcarea modului de gestionare a deșeurilor în sus pe ierarhie.

Acest lucru ar putea contribui la trecerea la un cost minim de 100 euro/ tonă (în mod ideal 120 euro/tonă, impozite + taxe de poartă).

Veniturile astfel obținute trebuie însă să fie investite în infrastructuri noi care vizează creșterea ratelor de reciclare și reutilizare.

Rezultatele acestui studiu s-au concretizat într-un studiu de follow-up (Sprijin pentru statele membre în îmbunătățirea gestionării deșeurilor pe baza evaluării performanței statelor membre) finananţat de Comisia Europeană care a avut ca scop să propună, ultimelor 10 state membre (printre care şi România) cele mai puţin performante din punct de vedere al gestionării deşeurilor, un set de acţiuni care s-au dovedit de succes în alte state membre. Acestea sunt concretizate astfel:

1. Stabilirea unei taxe de depozitare a deșeurilor;

2. Punerea în aplicare a unei scheme de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR);

3. Îmbunătățirea aplicării regulamentelor și a controlului;

4. Îmbunătățirea planificării managementului deșeurilor, a calității datelor, proiecții și actualizarea WMP națională/regională(e);

5. Îmbunătățirea utilizării și alocării fondurilor UE disponibile;

6. Instituirea unei infrastructuri adecvate pentru reutilizarea, colectarea separată și tratarea deșeurilor municipale;

7. Inițierea de campanii pentru colectarea și tratarea deșeurilor municipale pentru diferite grupuri țintă;

8. Crearea unei piețe de compost și asigurarea siguranței utilizării produsului final;

9. Creșterea resurselor alocate autorităților competente.

Provocarea pentru următoarea perioadă vine de la noile cerințe din Directiva-cadru privind deșeurile transpusă prin Legea nr. 211/2011 care menţionează că până în:

- 2020 minimum de 50%, pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă (provenind din gospodării și eventual din alte fluxuri de deșeuri similare deșeurilor menajere);

- până în anul 2020 minimum 70% reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială pentru deşeurile nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări.

O altă provocare este reprezentată de implementarea „ierarhiei deşeurilor“. [Art. 4 din Legea nr. 211/2011: ierarhia este reprezentată de prevenire; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; eliminarea.]

În plus conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor în România:

• Trebuie să sisteze urmărind un calendar negociat cu UE activitatea de depozitare şi să închidă o serie de depozite neconforme;

• Trebuie să atingă obiectivele de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, astfel:

-16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) generată în anul 1995;

-16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) generată în anul 1995.



Alte articole in rubrica Politici & Economie