„Sectorul silvic trebuie să îşi recapete statutul prioritar atât pe agenda publică, cât şi pe agenda fiecărui cetăţean“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

„Sectorul silvic trebuie să îşi recapete statutul prioritar atât pe agenda publică, cât şi pe agenda fiecărui cetăţean“

12 November 2013 - 01:36 PM Politici & Economie

Pădurile, sau mai bine spus ce a mai rămas din ele, au fost întotdeauna un domeniu râvnit de mai toate partidele politice. În prezent silvicultura a revenit Partidului Național Liberal, respectiv Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Care sunt prioritățile noii conduceri a departamentului am aflat de la secretarul de stat Gelu Puiu.ecologic

ecologic: Care sunt principiile care ar trebui să stea la baza gestionării fondului forestier al țării?

Gelu Puiu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: La baza unei administrări corecte a fondului forestier național trebuie să stea trei principii: stabilitate, predictibilitate și corectitudine.

Pădurile au avut de înfruntat, după 1989, o istorie instituțională și normativă destul de tumultoasă. Pe lângă schimbări legislative, au cunoscut o repartizare în arcul guvernamental diversă, pendulând între alte sectoare: agricultură, mediu etc. Astfel, prioritățile și proiectele sectorului silvic au fost permanent influențate și diluate, ajungându-se la subfinanțarea și decredibilizarea sectorului în sine și a personalului care îl deservește.

Chiar profesorul Marin Drăcea spunea că „pădurile vorbesc precis un singur limbaj, care spune lămurit cât de conştient este un popor de rosturile sale, cât crede un popor în propriul său viitor [...]. Starea lor nu se poate improviza de azi pe mâine“.

Este deci nevoie să redăm pădurii locul pe care îl merită și să o ocrotim pentru generațiile prezente și viitoare. Sectorul silvic trebuie să își recapete statutul prioritar, atât pe agenda publică cât și pe agenda fiecărui cetățean.

ecologic: Care sunt prioritățile actuale ale departamentului din care faceți parte?

Gelu Puiu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: Sunt mai multe paliere pe care trebuie să le avem în vedere: instituțional, strategic - normativ și măsuri efective.

În primul rând, este nevoie de stabilitate instituțională. Aceasta înseamnă ca pădurile să aibă și pe viitor o voce proprie, a aceleiași instituții din Guvern. Această structură are, la rândul ei, nevoie de o finanțare corespunzătoare, de resursă umană calificată și specializată în funcție de activitatea depusă, de personal suficient pentru a duce la îndeplinire în mod eficient și calitativ obiectivele asumate. Nu poți face performanță în niciun sector fără fonduri, fără formare continuă și fără personal suficient.

În al doilea rând, este nevoie de predictibilitate pentru sectorul silvic, tradusă printr-o viziune strategică, un cadru normativ corespunzător și constant, o legislație secundară aplicabilă și adaptată unui management sustenabil al sectorului.

Din această perspectivă reiese clar necesitatea adoptării unei noi Strategii Forestiere Naționale 2014-2023, asumată la nivel guvernamental, sustenabilă financiar și cu mecanisme clare de implementare și monitorizare.

O astfel de strategie ne va permite să spunem clar, la nivel național și european, unde vrem să ajungem în următorii 10 ani și să nu ne mai schimbăm orientarea de la un mandat la altul. Să stabilim concret cum vrem să ne atingem obiectivele și să ne apucăm efectiv de treabă, de această dată acționând toți în aceeași direcție.

Este important, totodată, să oferim un pachet normativ unitar, care să răspundă atât nevoilor stringente și diverse din sistem, cât și provocărilor majore din viitor. Noul Codul Silvic va fi, dacă doriți, fundația pentru reclădirea sectorului. Cu toate acestea, structura de rezistență va fi asigurată de actele specifice și de legislația subsecventă Codului Silvic. Astfel, toate normele, regulamentele sau metodologiile care vor decurge din noile sale prevederi vor fi «cheia» pentru consolidarea unui management cu adevărat sustenabil al sectorului.

Nu în ultimul rând, este nevoie de măsuri eficiente și de canalizarea resurselor pe nouă direcții, la fel de importante: realizarea cadastrului forestier, ca parte integrantă a cadastrului general național, accesibilizarea fondului forestier prin proiectarea și execuția de drumuri forestiere, axându-ne prioritar pe proiectarea și execuția de drumuri de coastă, în defavoarea celor de vale, împăduriri, corectarea torenților, plăți compensatorii pentru proprietarii de pădure încadrată în tipurile funcţionale T1 şi T2 sau situri Natura 2000, investiții în modernizare tehnologică prietenoa-să mediului, prin care înțelegem echipamente și practici de recoltare cu im- pact redus asupra ecosistemelor, prevenirea și repararea daunelor cauzate pădurilor, întărirea măsurilor de pre-venție, monitorizare și control a tăierilor ilegale şi sprijinirea proprietarilor de pădure privată, în sensul alinierii la cerințele cadrului normativ și constituirii în structuri de organizare și reprezentare mari.

Pădure

ecologic: Resursele financiare de care dispune instituția reprezintă sau nu o problemă?

Gelu Puiu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: După cum am spus şi mai devreme: nu poți face performanță într-un sector fără a avea fonduri. Sectorul silvic nu face, nici el, excepție de la regulă. Există clar surse financiare deja consacrate: bugetul de stat şi/sau fondurile europene. Din păcate pentru silvicultură, acestea au fost mereu insuficiente.

Trebuie să educăm factorii de decizie în a înțelege că valoarea reală a sectorului forestier include mai mult decât contribuția adusă de sectoarele silvicultură și exploatarea lemnului, fabricarea de produse din lemn cu accent pe industria mobilei, fabricarea de hârtie și produse din hârtie. Funcțiile și impactul pădurilor asupra dezvoltării sustenabile a României au în vedere și rolul de protecție al acestora (corectare de torenți în fondul forestier, înființarea perdelelor forestiere de protecție, stabilizarea solului etc), rolul în atenuarea schimbărilor climatice, rolul social și cultural, rolul de producere a resurselor energetice - biomasă.

Niciodată în deciziile de alocare a fondurilor nu a fost luată în calcul contribuția adusă de păduri la diminuarea amplitudinii temperaturilor, atenuarea fenomenelor meteorologice extreme, combaterea secetei și inundațiilor, reducerea emisiilor de carbon şi retenția gazelor cu efect de seră.

Pădurile pot reprezenta, de exemplu, soluția pentru reducerea zonelor afectate de secetă concomitent cu inundații semnificative pe suprafețe mari (în mediul rural dar și urban), care generează pierderi economice importante, împovărează bugetul de stat și au repercursiuni importante și în domenii precum agricultura, transportul, energia, sănatatea, construcțiile etc.

Din această perspectivă, cred cu tărie că soluția pe termen lung pentru sustenabilitatea financiară a sectorului silvic și pentru repoziționarea acestuia în rândul priorităților naționale, o reprezintă elaborarea și aplicarea unei metodologii de evaluare a funcțiilor pădurii. Aceasta ne va permite să arătăm factorilor de decizie și societății în ansamblu, care este valoarea și impactul real al pădurilor. Ulterior, ea va reprezenta fundamentul pentru crearea de noi pârghii financiare sau de modificare al celor vechi, astfel încât să aducem banii către pădure și nu în afara ei.

ecologic: Care este situația tăierilor ilegale și care sunt cauzele care stau la baza acestui fenomen?

Gelu Puiu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: În primul rând, când vorbim despre tăieri de arbori, se impune să facem la început distincția între tăierile practicate legal, conform normelor silvice, în interesul pădurii, și tăierile ilegale sau fără drept. Deseori pot aparea, cel puțin la nivel vizual, confuzii între acestea.

Tăierile ilegale au fost favorizate în special de schimbările apărute după 1989 în natura proprietății, printr-un proces de retrocedare care nu a fost însoțit de un mod clar de responsabilizare a proprietarilor în raport cu arboretul. Practic, pădurile au fost tăiate ilegal cu acordul sau direct de către proprietar, iar din datele existente în acest moment tendința la nivel național este crescătoare, de la 0.041 mc/ha, cât era în 2011, la 0.066 mc/ha în primul semestru al anului 2013.

Exploatarea irațională a masei lemnoase în anumite zone, sancțiunile permisive asupra infracțiunilor silvice, instabilitatea cadrului legal, subfinanțarea cronică a sistemului sunt, la rândul lor, factori favorizanți ai tăierilor ilegale.

Concret, din punct de vedere statistic, în anul 2011 volumul tăiat ilegal a fost estimat la 266.220 mc, reprezentând pagube de aproximativ 51.101.667 lei, în anul 2012 s-au estimat 331.408 mc de lemn tăiat ilegal, reprezentând aproximativ 60.472.202 lei. Din datele pe care le deținem până în prezent, la nivelul anului 2013 s-au înregistrat tăieri ilegale de 423.760 mc, cu o valoare totală de 94.264.678 lei a pagubelor estimate.

Nu vreau să se înțeleagă că acest fenomen este apanajul unui anumit tip de proprietate, deci nici statul nu este exclus de aici. Importante sunt însă soluțiile pe care le vom aplica la aceste probleme. Astfel, vă vorbeam la începutul interviului despre trei principii, corectitudinea fiind unul dintre ele. Trebuie să dezvoltăm o nouă abordare, axată pe ceea ce anglo-saxonii numesc „accountability“, care înglobează responsabilitatea, normele morale și tragerea la răspundere pentru faptele comise.   



Alte articole in rubrica Politici & Economie