Sustragerea deşeurilor din containere, un fenomen care trebuie combătut - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Sustragerea deşeurilor din containere, un fenomen care trebuie combătut

13 November 2014 - 04:04 PM Reciclare & Recuperare

Participanţi la simpozionDe ceva timp, în marile orașe ale României a apărut o activitate organizată de scotocire a tot ce înseamnă container de gunoi, de la containerele stradale amplasate de către organizații de preluare de responsabilități și până la pubelele cetățenilor. Bine organizată, activitatea se desfășoară planificat, pe zone și pe străzi, în concordanță cu programul de ridicare a gunoiului de la populație de către firmele de salubrizare.

În data de 9 octombrie a.c., ISWA, RDN și EXPRA au organizat simpozionul „Provocări ale sistemelor de colectare separată pentru diferitele fluxuri de deșeuri - bariere și oportunități“. Principalul subiect abordat de reprezentanți de marcă ai unor organizații din Olanda, Turcia, Grecia, Malta, Bulgaria, Austria, Macedonia, Serbia și România a fost fenomenul în creștere al colectărilor informale de deșeuri, colectare făcută de către cei care sustrag deșeurile cu valoare din containerele municipale. Problema sustragerii de deșeuri nu este specifică numai României.

Cea mai mare parte din țările lumii se confruntă la ora actuală cu acest fenomen aflat în continuă expansiune, iar acele câteva țări unde nimeni nu sustrage deșeuri din containere nu fac decât să confirme o regulă generală.

Dr. Helmuth Stadler, reprezentant ISWA, care a lucrat pentru primăria orașului Salszburg și s-a ocupat de gestionarea deșeurilor, a afirmat că reciclarea a însemnat pentru el o provocare, dar nu și sectorul informal, care nu există în Austria. „Nu avem așa ceva deoarece suntem o companie bogată și pentru că suntem o ţară bogată şi un oraș bogat, pentru că avem o foarte bună legislație în materie de deșeuri, cu ținte foarte stricte pentru reciclare și refolosire, pentru că avem implementat sistemul de take-back și toată logistica necesară“, a spus Dr. Helmuth Stadler.

Participanţi la simpozion

După părerea sa, sectorul informal nu poate fi însă negat de nimeni, el există și nu poate fi ignorat pentru că afectează foarte mulți oameni de pe toate continentele. În sectorul informal muncesc oamenii foarte săraci care trăiesc în condiții inacceptabile. Sunt oameni săraci care muncesc nu pentru protecția mediului, ci pentru propria lor supraviețuire. Câștigă bani foarte puțini și nu plătesc taxe. Activitatea lor e importantă în țările sărace pentru managementul deșeurilor, dar trebuie înțeles că ceea ce fac ei nu este un management de calitate. Soluțiile pentru combaterea acestui fenomen diferă de la o țară la alta, de la un continent la altul, de la o regiune la alta, de la un oraș la altul.

Sorin Popescu, directorul Eco-Rom AmbalajePrincipala problemă în opinia reprezentantului ISWA din Austria este aceea că „în multe țări nu există o bună legislație, nu există servicii funcționale de management al deșeurilor, facilități de eliminare care să funcționeze ca servicii de interes public, pe bazele și pe standardele existente în Uniunea Europeană și în alte țări, nu există ținte, nu există standarde, nu există facilități de eliminare. Aceasta este realitatea în multe din țări, iar o legislație bună este condiția principală pentru un bun management al deșeurilor și pentru combaterea sectorului informal", a spus dr. Helmuth Stadler.

Dr. Anne Scheinberg, reprezentanta UNESCO - IHE din Delft, Olanda, a făcut una din cele mai pertinente analize a sectorului informal. După părerea sa, faptul că se discută acum la acest nivel despre sectorul informal este un lucru extraordinar, mai ales pentru că problema este una complicată. Dr. Anne Scheinberg a prezentat o serie de date și de rezultate a analizelor pe care le-a făcut în mai multe țări.

„Am participat la o serie de consultări pe această temă, consultări nu studii științifice. Am fost în Belgrad, în Podgorica, în Bielina, în mai multe regiuni din Grecia, în Skopje, în Tunis și în alte părți ale lumii și am ajuns la unele concluzii. Există în prezent probabil 20 de milioane de oameni, din care un milion de oameni în Uniunea Europeană, care lucrează în acest sector informal. Dar aceste cifre sunt doar estimative. Sectorul informal de reciclare și de refolosire este format în special din romi, o etnie care este dominantă. Conform unor date recente există cam 20.000 - 25.000 de antrepenori în sectorul informal, majoritatea în jurul unor mari orașe cum sunt Roma sau Atena.

Există două chestiuni total diferite, există două lanțuri cum le numim noi. Există un lanț al serviciilor din sectorul public, cu planurile sale, cu ideile sale despre curățenie și despre sistemele moderne de salubritate și există un lanț al valorilor. Acest lanț nu este înțeles prea bine de majoritatea oamenilor care lucrează în managementul deșeu-rilor. În Paris există Biroul International de Reciclare, o organizație care reprezintă reciclatorii de fier și de metale neferoase din întreaga lume. Este o lume a lor, o lume a valorii, o lume în care oamenii sunt plătiți la kilogram. Această lume nu este integrată în planurile de management al deșeurilor municipale, pentru că în Europa nu a fost necesar până acum acest lucru.

În anii '90 - '95 aceste două lumi, aceste două lanțuri nu s-au întâlnit. Și acum există o conexiune destul de mică între cele două lanțuri. Sectorul informal însă este cel care a a invadat lanțul serviciilor, spațiul public. Vin spre casele noastre, ne deschid containerele, sacii de gunoi, ridică deșeurile cu valoare și le vând în lanțul valorilor, la end-users sau la exportatori.

Lanțul valorii trage din lanțul serviciilor materialele pentru care există e cerere economică.

Autoritatea locală beneficiază de faptul că are mai puține materiale de depozitat, dar de multe ori nu știe acest lucru. Acesta este un caz de activitate comercială privată care generează efec-te pozitive pentru mediu. Cantitățile deturnate sunt rareori luate în calcul de către autoritățile locale și prin urmare ele sunt invizibile din punct de vedere statistic.

Acest sector informal intră pe teritoriul public chiar în momentul în care companiile municipale încearcă să se organizeze și să se modernizeze. Dar acest sector informal poate să lucreze cu și pentru lanțul serviciilor. Ceea ce ar trebui înțeles este faptul că cei ce activează în acest sector informal nu vor să fie angajați, ei vor doar un preț mai bun pentru marfa lor. Prețul este cheia cea mai importantă. Interesele din lanțul valorii sunt mult mai puternice decât orice proiect sau subvenție din lanțul serviciilor“, a spus dr. Anne Scheinberg.

Opiniile prezentate de către participanții din Grecia, Turcia, Malta, România, Bulgaria și Serbia au fost diferite. Unele țări vor să stopeze total acest fenomen, iar altele încearcă totuși să-l controleze. Concluzia finală a simpozionului a fost că sectorul informal există, că el devine din ce în ce mai organizat și mai puternic, că el stă la baza pieței negre a deșeurilor și că ar trebui găsite în cel mai scurt timp modalități pentru combaterea acestui fenomen, modalități specifice fiecărei țări în parte.

ecologic



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare