O ordonanță care cere mult de la noi toți și mai puțin de la autorități - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

O ordonanță care cere mult de la noi toți și mai puțin de la autorități

09 May 2015 - 12:49 PM Reciclare & Recuperare

După multe amânări și parcă numai atunci când ne-am asigurat că am rămas ultima țară care a transpus Directiva europeană privind deșeurile electrice și electronice, a fost emisă Ordonanța de Urgență nr. 5/16.04.2015, document care va aduce unele schimbări majore în gestionarea acestor tipuri de deșeuri. OUG nr. 5/16.04.2015 a fost aprobată în şedinţa de Guvern din data de 02.04.2015, înlocuiește HG nr. 1037/2011 și abrogă Ordinul de Ministru nr. 2264/2011 şi Ordinul de Ministru nr. 901/2005.   Matei Dumitru

Obligația României ca Stat Membru era de a transpune Directiva 2012/19/UE în legislația națională până cel târziu la data de 14 februarie 2014. Comisia Europeană a atenționat România în mai multe rânduri cu privire la întârzierile de transpunere a legislației europene în ceea ce privește deșeurile, și numai atunci când a comunicat Guvernului de la București că „potrivit art. 260 alin. (2) şi (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1.740.000 de euro, cât şi a unor penalităţi cu titlu cominatoriu, cuprinse între 2.000 şi 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014“, oficialii noștri au binevoit să traducă directiva europeană și să o transforme nu în Hotărâre de Guvern așa cum era de așteptat, ci în Ordonanță de Urgență.

Astfel încât să o mai poată modifica în Parlament după nevoile unuia sau altuia dintre aleșii țării.

Precedentul s-a creat atunci când un parlamentar a amânat printr-o simplă luare de cuvânt OUG nr. 31/2013 care stabilea introducerea unei taxe la depozitarea deșeurilor.

Nu a contat atunci nici că Uniunea Europeană ne cerea introducerea acestei taxe și nici că amânarea ei diminua bugetul Mediului cu 60 de milioane de euro numai în anul 2014.

Trebuie spus însă că, modificată sau nu, această ordonanță este inutilă atâta timp cât nu e însoțită de alte măsuri.

Atâta timp cât în România nu se vrea implementarea colectării selective, pe cinci fluxuri și nu pe două cum oricum li se pare mult prea costisitor atât salubriștilor, cât și angajaților lor de la ANRSC, atâta timp cât depozitarea rămâne principala metodă de lucru, cât salubriștii dețin monopolul total asupra deșeurilor, România va rămâne abonata aplicării procedurilor de infringement în domeniul gestionării deșeurilor, un domeniu unde legile nu le fac specialiștii din Ministerul Mediului, atâția cât au mai rămas, ci alţii...

Ce aduce nou OUG nr. 5/2015?

În primul rând țintele de colectare se schimbă. De la 1 ianuarie 2016 și până la data de 14 august 2018 se înlocuiește actuala țintă de colectare, de 4 kg de deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice (DEEE) pe locuitor, cu o formulă de calcul procentuală de 40 - 50% din cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piața națională.

Începând cu data de 15 august 2018, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din cantitatea medie de echipamente electrice şi electrocasnice (EEE) introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Colectarea DEEE-urilor

Dezasamblarea produselor electroniceDEEE-urile de la populație se colectează de către serviciul public, de către distribuitori (în sistem 1 la 1 sau în sistem 1 la 0 pentru distribuitorii cu spații de cel puțin 400 mp) și prin sistemele organizate de către organizațiile colective. Răspunderea revine, prin lege, atât autorităților publice locale cât și producătorilor. Atâta timp cât însă autoritatea publică locală este și dezinteresată, și săracă și neinformată, e greu de crezut că ea va putea fi trasă la răspundere de cineva pentru neatingerea țintelor.

În cazul distribuitorilor, aceștia sunt obligați să predea DEEE-urile colectate, fie către operator, fie către organizațiile colective (fie colectorului autorizat, fie direct operatorului de tratare).

Primăriile sunt obligate să înființeze puncte de colectare, cel puțin unul la 50.000 locuitori, puncte de colectare mobile și colectare periodică cu operatori desemnați, cel puțin odată pe trimestru.

Se interzice eliminarea DEEE-urilor sub formă de deșeuri municipale nesortate, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (4) pct. 3 din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, precum şi predarea DEEE către, respectiv, preluarea DEEE de către alţi operatori economici decât cei prevăzuţi de lege.

Informații pentru utilizatori

Producătorii și distribuitorii sunt obligați să informeze cumpăratorii, în momentul vânzării de EEE, cu privire la costurile colectării, tratării și eliminării în condiții de protecție a mediului, prin evidențierea separată a acestor costuri. Practic se reintroduce la vedere timbrul verde, ceea ce nu este deloc rău, fiindcă cetățenii vor înțelege astfel că protecția mediului este o datorie pentru fiecare dintre noi.

Tot producătorii trebuie să aducă la cunoștința cetățenilor:

- că au obligația de a colecta separat DEEE și de a nu le arunca împreună cu deșeurile municipale nesortate;
- sistemele de predare și colectare puse la dispoziția lor, încurajând coordonarea informațiilor despre centrele de colectare existente, indiferent de producătorii sau alți operatori care le-au înființat;
- rolul utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare în reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a DEEE;
- potențialele efecte nocive asupra mediului şi sănătății umane ca urmare a prezenței substanțelor periculoase în EEE;
- Informațiile prevăzute se furnizează în instrucțiunile de utilizare, cu excepția celor care pot fi furnizate și la punctul de vânzare și/sau prin intermediul campaniilor de conștientizare.

Pot desfășura campanii de informare și educare pentru a încuraja participarea populației la colectarea DEEE și pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de reutilizare, tratare și valorificare și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și autoritățile administrației publice locale, care au posibilitatea promovării și cofinanțării, în condițiile legii și în limita bugetului anual aprobat cu aceasta destinație, împreună cu producătorii și organizațiile colective.

Obligațiile deținătorilor de DEEE

Persoanele fizice şi juridice care dețin DEEE, inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosință proprie, au obligația de a preda DEEE către sistemele de colectare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. În speranța că poate în timp își vor schimba obiceiul de a păstra frigiderele și televizoarele stricate, cetățenii sunt obligați acum prin lege să predea echipamentele electrice și electronice vechi.

OUG nr. 5/2015 stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca la furnizarea unui nou produs să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 mp sunt obligați să asigure colectarea DEEE de dimensiuni foarte mici cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Pentru a înlătura dubiile la încadrarea produselor şi la finanţarea sistemelor, mai ales la echipamentele de iluminat, DEEE-urile provenite de la echipamente care ar putea fi folosite atât în gospodării particulare, cât şi în afara lor, toate sunt considerate DEEE provenite de la gospodării particulare.

Televizoare vechiGaranții la Fondul pentru Mediu

Producătorii neafiliați și organizațiile de preluare de responsabilități vor constitui garanții sub formă de scrisori de garanție bancară sau poliță de asigurare pentru evitarea unor situaţii în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produse orfane să fie suportate de populaţie sau de producătorii care rămân în activitate sau în caz de încetare a activităţii organizaţiei colective.

Beneficiarul garanţiei este Administrația Fondului pentru Mediu.

Obligaţiile colectorilor

De colectarea DEEE-urilor se pot ocupa numai cei agreați de organizațiile de preluare de responsabilități sau de reciclator.

Operatorii economici care colectează DEEE-uri și sunt autorizați la data apariției OUG sunt obligați ca în termen de 120 de zile să aibă contract cu un producător/organizație colectivă/operator de tratare DEEE-uri.

Operatorii economici care tratează DEEE-uri sunt obligați ca în termen de 6 luni de la data apariției OUG să-și revizuiască autorizația de mediu.

Organizaţiile colective care dețin autorizație de funcționare în momentul apariției legii își vor reînnoi licența în perioada 1-15 octombrie 2015. Licența actuală este valabilă până la data de 31 decembrie 2015.

Pentru a vedea care sunt urmările aplicării acestei ordonanțe am cerut părerea unor reprezentanți de marcă ai industriei de reciclare din România, conducători de organizații de preluare de responsabilități și reciclatori de deșeuri electrice și electronice.

Andrei Orban, președintele Asociației EnvironAndrei Orban, președintele Asociației Environ: „Cooperarea între minister, autoritățile locale și producători este definitorie“

„Publicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 5/2015 în Monitorul Oficial al României deschide o nouă pagină în modul de aplicare a Acquisului comunitar în domeniul mediului în țara noastră, introducând și în sectorul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) ținte clare, stabilite prin formulă de calcul.

Astfel, începând cu 2016 România trebuie să raporteze anual atingerea unei rate de colectare și reciclare a DEEE de 45% din cantitatea de echipamente pusă pe piață, această țintă urmând a fi realizată de către autoritățile locale și producători. De ce autorități locale? Pentru că acestea au responsabilitatea organizării și funcționării serviciului public de salubritate ca serviciu comunitar de utilitate publică cu respectarea Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor, a cadrului european instituit prin Directivele din domeniul deșeurilor transpuse în legislația națională și a principiilor de management integrat din Planul Național și Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor.

De asemenea, în virtutea principiului răspunderii extinse, producătorii sunt ținuți responsabili să acopere costurile presupuse de colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice din fluxul de deșeuri municipale generate atât de populație, cât și de sectorul business to business și să achite nota de plată a reciclării.

Conform avertismentului transmis țării noastre de către Comisia Europeană cu ocazia vizitei de la sfârșitul lunii ianuarie a domnului Georges Kremlis, director în cadrul DG Environment, lucrurile stau cu mult mai rău decât par, pericolul declanșării unor proceduri de infringement fiind foarte mare pe diversele Directive corespunzătoare fluxurilor de deșeuri reciclabile, deci și în cazul DEEE.

Sectorul de management al deșeurilor din România se confruntă cu probleme reale, deosebite, care pleacă de la amânarea implementării colectării selective pe patru fluxuri de deșeuri reciclabile și fracția biodegradabilă până în 2017, absența punctelor de colectare municipale la dispoziția populației, lipsa taxei la depozitarea la groapa de gunoi care să constituie un mecanism de descurajare a acestei practici dăunătoare, grad scăzut de absorbție a fondurilor europene, incoerențe legislative, interes scăzut al autorităților centrale și locale, lipsa enforcement-ului, interese divergente ale principalilor jucători de pe piața deșeurilor și până la nivelul scăzut de informare și conștientizare a populației, dar și incapacitatea industriei românești de a-și susține interesele economice legitime în corpurile de decizie de la Bruxelles.

Toate aceste elemente se constituie într-un mecanism interdependent care contribuie la performanțele rușinoase ale țării noastre și poziționarea în coada tuturor clasamentelor europene de gestionare a deșeurilor. În fapt, lipsa aplicării prevederilor Directivei Cadru 2008/98/EC și a mecanismelor presupuse de aplicarea Legii nr. 211/2011 care o transpune are ca rezultat direct și rata scăzută de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice la nivel național. Dacă în calitate de stat european nu faci separare la sursă pe niciun flux de deșeuri reciclabile în localități și totul sau aproape totul ajunge la groapa de gunoi, atunci nu prea ai cum să îți atingi țintele de reciclare.

DEEE-uri

În ciuda eforturilor întreprinse de producători și organizațiile colective care acționează în numele lor în cei 8 ani de activitate, rata medie anuală de colectare selectivă a deșeurilor de echipamente eletrice și electronice nu a fost mai mare de 1kg/locuitor în țara noastră, față de o medie europeană de 4 kg/locuitor. Totodată, statisticile Eurostat arată că 98% din deșeurile municipale generate în România ajung «prin grija» autorităților locale la groapa de gunoi, iar studiile de compoziție realizate de United Nations University (UNU) demonstrează că numai 0,2% din cantitatea de deșeuri provenită de la populație sunt DEEE.

Așadar, acesta este contextul general în care se impune realizarea unor studii de impact care, bazându-se pe rezultatele preliminare ale studiului de statistică a deșeurilor de echipamente electrice și electronice realizat de United Nations University, să poată îmbunătăți atât mecanismele de reglementare ale acestui flux de deșeuri, cât și să contureze perspectivele de îmbunătățire a performanțelor actorilor implicați în acest sistem de management.

În caz contrar și probabil, cel mai sensibil aspect este că aplicarea noii Ordonanțe de Urgență și respectiv, păstrarea țintei obligatorii de 45% din cantitatea de echipamente vândute într-un an în piața românească, obligă țara noastră să își asume încă de pe acum penalitățile pentru ratarea obiectivelor.

Soluția este la îndemâna noastră, iar cooperarea între Ministerul Mediului, autoritățile locale și producători este definitorie dacă dorim ca la acest nou început, marcat prin implementarea Directivei 2012/19/CE prin OUG nr. 5/2015 să analizăm corect și, beneficiind de recomandările Comisiei Europene, să ne fixăm obiectivele în baza cantităților de deșeuri de echipamente electrice și electronice care se generează în mod real în România.“

Dragoș Călugăru, director executiv Asociația EcoticDragoș Călugăru, director executiv Asociația Ecotic: „Colectarea la nivel local este o problemă“

„Era nevoie de o asemenea ordonanță fiindcă Directiva DEEE 2012/19/EU trebuia transpusă până la data de 14.02. 2014, iar dacă se mai întârzia, punerea României în procedura de infrigement ar fi fost foarte probabilă. Comisia Europeană a atenționat de două ori Guvernul României în acest sens.

Pentru noi nu prea este însă clar unde a fost blocată Hotărârea de Guvern, inițiată cu ceva timp în urmă pentru transpunerea directivei.

În mod cert acest act normativ aduce o serie de îmbunătățiri menite să crească performanța națională în acest domeniu. Unele aspecte sunt mai clare față de vechea legislație.

Sunt și aspecte care trebuie detaliate în ordine adiacente în perioada care urmează.

Pentru producători sunt unele aspecte cu impact. Un prim element ține de evidențierea „timbrului verde“ pe factură în momentul vânzării unui echipament nou. Aceasta va presupune unele modificări în sistemele informatice ale producătorilor. Un alt element îl reprezintă ținta de colectare din 2016 care va fi de 40% din cantitățile de EEE puse pe piață de producători în ultimii trei ani. Neatingerea acestei ținte de producător sau de către organizația colectivă cu care lucrează ar putea genera sancțiuni.

Din anul 2018 vom trece la altă categorisire a EEE şi a DEEE, aspect care va implica pe toată lumea.

Sunt schimbări și la cei care au autorizație de colectare a DEEE. Aceasta va rămâne valabilă doar dacă există un contract cu organizațiile colective sau cu operatorii de tratare.

Pentru cei care se ocupă de reciclare sau de tratare, schimbările majore vor fi probabil în ordinele adiacente. Totuși, în 6 luni aceștia trebuie să facă dovada către autoritatea emitentă a autorizației de mediu a tratării selective a materiilor și componentelor din DEEE.

Organizațiile de preluare de responsabilități au primit o nouă definiție în sensul că are drept activitate exclusiv preluarea și ducerea la îndeplinire a obligaţiilor producătorilor. Este similară cu definiția organizațiilor de pe baterii.

Atingerea țintelor de 40% în anul 2016 şi 45% după acest an va fi o provocare serioasă pentru organizațiile de preluare de responsabilități, iar pentru a avea astfel de rezultate ar trebui să se schimbe o mare parte din peisajul actual.

Va urma probabil dezbaterea publică pentru ordinele de ministru în privința raportărilor, a constituirii și utilizării garanțiilor, a autorizării producătorilor individuali și a organizațiilor colective.

Este necesară și impunerea unor standarde în ceea ce privește tratarea DEEE-urilor, aspect inclus în legislația din unele țări europene.

Colectarea la nivel local este o problemă, şi nu știm cât de mult va fi soluționată cu acest OUG. Colectarea DEEE trebuie privită și în contextul general al colectării separate a deșeurilor, iar modificările legislative necesare aici vor avea un impact, sperăm pozitiv, și în colectarea deșeurilor electrice și electronice.“

Mihai Sofian, director general RematholdingMihai Sofian, director general Rematholding: „Această ordonanță va scoate de pe piață niște colectori“

„Prin OUG nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice s-au adus câteva modificări semnificative cu privire la colectarea și tratarea DEEE-urilor.

Având în vedere că sistemul de autorizare a DEEE este în prezent unul permisiv în ceea ce privește emiterea actului de reglementare, autorizația de mediu, fapt ce a condus la creșterea nejustificată a numărului de colectori de astfel de deșeuri și neevidențierea în mod corect a cantităților de DEEE colectate, consider că prin noul act normativ care îi obligă pe toți colectorii de DEEE, pe lângă faptul că trebuie să-și revizuiască autorizația de mediu prin includerea tuturor codurilor de deșeuri colectate, să poată funcționa doar în situația în care au un contract cu producătorii, organizațiile colective sau cu operatorii economici care tratează DEEE.

Această măsură poate și va trebui să-i elimine din piață pe toți acei colectori care, fie nu încadrau DEEE-urile colectate în categoria acestor deșeuri, și astfel raportările erau incorecte, fie colectau DEEE și nu se îngrijeau ca acestea să ajungă la o instalație de tratare corespunzătoare. În toate aceste situații trebuie urmărită trasabilitatea deșeurilor de la producătorul inițial al deșeului până la valorificator.

O altă măsură pe care o salutăm este aceea că se instituie obligația de colectare la nivelul distribuitorilor și unităţilor administrativ-teritoriale, măsură care sperăm să conducă la creșterea nivelului de colectare a DEEE și implicit la recuperarea investițiilor mari realizate în domeniul valorificării.

Prin introducerea obligației de a respecta standardelor europene care devin obligatorii și pentru industria din România, operatorii economici care desfășoară activități de tratare, inclusiv de valorificare, reciclare şi pregătire pentru reutilizare a DEEE vor avea costuri mult mai ridicate pentru desfășurarea acestor activități. Implementarea acestor standarde implică resurse financiare, investiții și resurse umane, fapt care poate să conducă la creșterea sumelor plătite de organizațiile colective.“

Marius Costache, director general GreenWEEE InternationalMarius Costache, director general GreenWEEE International: „Colectarea și reciclarea DEEE-urilor costă!“

„Este datoria României de a se alinia la reglemetările europene, iar întârzierile mari pe care le-am avut în transpunerea Directivei nr. 2021/19/UE ne-au afectat imaginea în UE.

Managementul DEEE-urilor în UE este încă un domeniu nou și de aceea reglementarea și îmbunătățirea continuă a standardelor de gestionarea a DEEE-urilor este extrem de necesară.

Noi ne dorim ca Ordonața de Urgență nr. 5/2015 să grăbească mult emiterea strategiilor și practicilor privind colectarea, tratarea și reciclarea deșeurilor. Dar pentru asta cred că este nevoie de o coerență a planurilor, comportament operațional și obținerea punctelor de vedere a tuturor părților implicate.

Din experiențele anterioare cu HG nr. 1037/2010 au fost implementate și respectate majoritatea punctelor, deși rămânem cu un handicap în atingerea țintelor de colectare (4 kg/ cap locuitor).

Trebuie să nu uităm un lucru important: colectarea și reciclarea DEEE-urilor costă! Cu noua variantă de calcul procentuală stabilită pentru ținta de colectare, sperăm ca printr-o comunicare mult mai bună între actorii implicați (autorități, producători, organizații de transfer de responsabilitate, colectori și reciclatori) aceasta să fie atinsă.

Totodată, aplicarea OUG-ului va aduce beneficii populației (debarasarea de DEEE devine mai accesibilă, prin noi obligativități atribuite distribuitorilor de a prelua gratuit deșeurile EEE), producătorilor, colectorilor și reciclatorilor (cantități mai mari colectate, declarate și respectiv reciclate), autorităților (îmbunătățirea țintelor) și de asemenea mediului înconjurător.

Cred că ar trebui acordată o atenție mai mare standardelor de tratare a DEEE-urilor. Cu toți știm faptul că acestea conțin substanțe periculoase și că o tratare improprie nu va face altceva decât să afecteze și mai mult mediul înconjurător și oamenii. Avem și un model de unde ne putem inspira: WEEELABEX, certificarea pe care compania noastră a primit-o încă din anul 2012, cu implicarea și suportul organizațiilor colective din România, fiind totodată primii din Europa.

Este importantă apariția și implementarea unui sistem care să permită preluarea cantităților de la colectori și reciclatori în funcție de grupele de DEEE-uri pe care organizațiile colective/producătorii le reprezintă, deoarece reciclatorii s-au confruntat în ultimul timp cu o situație oarecum contradictorie: au avut cantități colectate și tratate care au contat pentru ținta României, dar pe care nu le-au putut declara.“

DEEE-uri colectate



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare