Ionuţ Georgescu: „Colectarea selectivă nu trebuie să fie bonificată, aceasta este conform legii o obligaţie cetăţenească“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Ionuţ Georgescu: „Colectarea selectivă nu trebuie să fie bonificată, aceasta este conform legii o obligaţie cetăţenească“

08 June 2015 - 01:18 PM Reciclare & Recuperare

Ionuț Georgescu este un personaj cunoscut în lumea deșeurilor din România, lume în care a intrat ca un foarte activ lider ONG-ist. A fost pentru o perioadă director al Direcției de deșeuri din Ministerul Mediului, timp în care a încercat fără success să promoveze o lege a salubrității refuzată vehement de salubriștii parlamentari. După o scurtă perioadă în care a cochetat cu Partidul Ecologist, el a preluat conducerea unei societăți de preluare de responsabilități din domeniul deșeurilor de ambalaje.  ecologic

ecologic: Ce schimbări au avut loc la Intersemat după ce ați preluat conducerea societății și care sunt neregulile pe care le sesizați acum în zona colectării selective?

Ionuţ Georgescu, directorul general al Intersemat SA: Anul trecut, când am preluat firma Intersemat, primul lucrul pe care l-am schimbat a fost echipa de management, iar apoi am schimbat jumătate dintre colectori. Am început destul de greu pentru că am rămas fără clienţi importanţi, dar am reuşit să punem la punct noi proceduri şi o nouă strategie de acţiune în piaţă, iar anul acesta se vor vedea primele rezultate.

În anul 2015, principalul fost client din anul 2013, Lidl, s-a întors la Intersemat.

Timp de aproximativ zece ani, singurul profesionist pe piața deșeurilor a fost Eco-Rom Ambalaje, care a făcut niște lucruri extraordinare. Acum, din păcate, piaţa este blocată.

Anul trecut, Administraţia Fondului pentru Mediu prin controalele efectuate a descoperit anumite hibe. Din punctul meu de vedere, activitatea AFM-ului este bună şi nu prea. Modul de acţiune al acestei instituţii este viciat din punct de vedere procedural, pentru că din păcate actorii din cadrul acestui sistem nu îşi înţeleg rolul. Organizaţiile de transfer de responsabilitate reprezintă companiile care introduc pe piaţă produse de ambalaje şi au obligaţii în mod special în faţa producătorului.

Obiectivul nostru principal este de a susţine colectarea şi reciclarea, iar autorităţile trebuie să vină în sprijinul acestui sistem. Ori dacă primăria nu îşi face treaba prin operatorul de salubritate, dacă nu implementează colectarea selectivă, nu administrează acele clopote amplasate pe stradă, atunci niciodată nu se va întâmpla nimic, pentru că astfel nu facem altceva decât să mimăm o colectare selectivă.

Sunt foarte mulţi cetăţeni care fac efortul de a duce depune selectiv deșeurile fără să primească nimic şi fără a li se reduce nici măcar taxa de salubrizare pentru că fac colectare selectivă. Ei fac totul benevol, iar primăria își bate joc de tot acest efort.

Operatorul de salubrizare vine, ridică gunoiul şi îl amestecă, şi din păcate OPR-urile bonifică inclusiv acele companii de salubritate, iar autoritatea locală permite sustragerile deşeurilor de ambalaj din containere.

Ionuţ Georgescu, directorul general al SC INTERSEMAT SAecologic: Au agențiile de protecție a mediului vreo vină în blocajul pieții?

Ionuţ Georgescu, directorul general al Intersemat: Cred că agenţiile pentru protecţia mediului încă mai eliberează prea ușor autorizaţii de mediu pentru unii agenţi economici care după o perioadă de câteva luni dispar, îşi reînfiinţează în aceeaşi localitate o altă societate, cu altă autorizaţie, pe lângă autorizaţia veche care este valabilă 10 ani. Autorizațiile lor, eliberate de instituțiile statului român, sunt perfect valabile din punct de vedere legal, iar noi, ca organizaţii de preluare de responsabilităţi, nu putem decât să le recunoaștem.

După un an de zile vine o altă instituiție, Administraţia Fondului pentru Mediu şi spune că nu recunoaște acele autorizații de mediu. Deși responsabilitatea trebuie împărţită, acum numai organizaţiile şi producătorii sunt responsa- bili. AFM, ANPM şi GNM nu au responsabilităţi, deşi ei ar trebui să controleze sistemul.

Cu toate că legea obligă AFM-ul să verifice organizaţiile de preluare de responsabilitate privind trasabilitatea deşeurilor în baza autorizaţiilor de mediu, eliberate de către autorităţile de reglementare, ei, nişte experţi contabili, decid cine este și cine nu este colector și reciclator, cui i se ia și cui nu i se ia în considerare autorizaţia de mediu.

Iar dacă AFM-ul spune că aceea autorizaţie nu este bună, noi nu avem ce face și astfel, noi suntem singurii vinovaţi, nicio instituţie a statului nu îşi asumă vreo vină pentru această situaţie. Partea privată este vinovată pentru că există şi pentru că îşi face treaba.

ANPM este aceea care ar trebui poate să recunoască că a greşit şi să înceapă să anuleze autorizaţiile. Din punctul meu de vedere cea mai mare responsabilitate o are însă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor care ar trebui să schimbe sistemul de autorizare.

Revenind la sistem, nu trebuie să inventăm apa caldă, există sistemul italiano-francez unde piaţa este liberă cu companii licenţiate de preluare de responsabilitate, există sistemul belgian-austriac în care producătorii au hotărât cu toţii să facă doar două fluxuri, pentru cetăţeni şi al doilea pentru industrie şi comerţ. Şi există al treilea sistem care este folosit în Germania şi anume sistemul depozit. Și acesta reprezintă o variantă, dar acest lucru ar însemna ca statul român să preia aceste obligaţii şi să impună o taxă pentru acest sistem, e adevărat cu nişte costuri calculate la aproximativ 20 miliarde de euro şi cu cheltuieli anuale de peste 500 de milioane de euro.

ecologic: Ce proiecte are în desfășurare societatea Intersemat?

Ionuţ Georgescu, directorul general al Intersemat SA: Anul acesta, Intersemat va lansa un program pilot pe o perioadă de şase luni de zile împreună cu cel mai important partener al său, prin care va realiza două lucruri. În 115 localităţi, în 185 de puncte va pune la dispoziţia cetăţenilor 10 milioane de saci galbeni ai reciclării.

Ce înseamnă sacul galben al reciclării? Comisia Europeană spune că trebuie să colectăm pe minimum patru fluxuri, metal, sticlă, plastic şi hârtie la care se adaugă şi deşeul biodegradabil. Aici se vorbeşte despre modul de categorisire al deşeului din punctul de vedere al materialului din care este făcut.

Prelucrarea deşeurilor

Pe partea de ambalaj, Ghidul de implementare al Directivei permite în anumite locaţii, în special în localităţile urbane, să existe posibilitatea de a colecta ambalajele într-un sac special, dar doar anumite ambalaje. De aceea noi implementăm sacul galben al reciclării prin care, în prima fază, le dăm un singur sac în care să pună deşeuri de ambalaj în afară de sticlă. Pentru că deşeul de sticlă are un management diferit faţă de celelalte ambalaje, există posibilitatea de rănire, de tăiere, de rupere a sacului şi bineînţeles de deversare a deşeului.

Precizez că acest proiect îl facem în colaborare cu Asociaţia Planeta Verde şi cu voluntarii acesteia. Dorim foarte tare ca prin acest program pilot să îi facem pe cetăţeni să înţeleagă de ce este important să colectăm separat deşeurile.

În cele aproximativ 200 de puncte de colectare, sacii galbeni vor fi distribuiţi în mod gratuit. Cetăţenii vor primi saci pentru reciclare şi în acelaşi timp, vor fi informaţi şi educaţi corespunzător de către oamenii noştri pentru a-i folosi corespunzător. Cetăţenii vor colecta separat în aceşti saci, iar noi ne vom asigura că au învăţat să colecteze separat deşeurile de ambalaj fără să le contamineze cu deşeurile menajere şi biodegradabile, care distrug până la urmă deşeurile de ambalaje. În momentul în care cetăţeanul vine cu sacul cu acele deşeuri de ambalaj, el întră într-o competiţie. Există un mecanism al concursului şi evident un sistem de premiere.

Nu vrem să acordăm bani cetăţeanului pentru obligaţia pe care el o are, acesta trebuie să înţeleagă că activitatea de sortare şi de colectare selectivă şi respectarea sistemului impus de către lege şi de primărie nu trebuie să fie bonificată, aceasta este o obligaţie cetăţenească pe care noi toţi trebuie să ne-o asumăm.

Mai mult decât atât, în cadrul acestui proiect pilot vom mai realiza şi un sondaj de opinie la care estimăm că vor participa aproximativ patru milioane de cetăţeni. Noi le vom explica înainte care sunt atribuţiile fiecărei instituţii și vom dori să aflăm care sunt aşteptările acestora de la fiecare actor. Vrem să vedem dacă lucrurile se vor schimba într-o perioadă de şase luni de zile.

Foarte multă lume afirmă că cetăţenii nu fac nimic şi că nu sunt suficienţi de responsabili. Noi, echipa de la Intersemat, considerăm că cetăţeanul vrea să facă, dar trebuie să i se pună la îndemână o infrastructură.

Lucrători de la salubritateecologic: Există instituții ale statului care pun piedici implementării unui sistem eficient de colectare selectivă la nivel național?

Ionuţ Georgescu, directorul general al Intersemat SA: Bineînţeles au existat şi foarte multe piedici şi aici nu trebuie să ascundem implicarea negativă a altor autorităţi ale statului, cum ar fi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, o instituţie care se prevalează de poziţia pe care o are în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, afirmând că ei decid.

Pentru aceştia Legea nr. 211/2011 nu există, ci doar Legea Salubrităţii care din punctul nostru de vedere încalcă şi legislaţia europeană şi Legea nr. 211, iar aici ştim cu toţii că avem o situaţie de infringement. Ei s-au opus pentru că nu vor ca primăriile să aibă și obligaţii, pentru că primari trebuie să fie protejați. Noi ne dorim foarte tare ca în perioada următoare să se schimbe acest lucru.

Din păcate sistemul este haotic, este o bătălie între autorităţi care să fie mai cu moţ. Eu cred că AFM-ul se uită cu invidie la ANAF şi ar vrea şi el să apară la ştirile de la orele 17.00 la fel de mult ca ANAF-ul, iar astfel dă în cap la toată lumea, chiar dacă sarcina lui este doar să controleze. Însă în această situaţie există o încălcare gravă de principiu, penalizarea de 2 lei pe kg pentru cantităţile care nu au fost respectate pentru atingerea ţintei de 60% nu mai este văzută ca o taxă de penalizare, ci ca o contribuţie la bugetul de stat.

ecologic: Țintele de reciclare impuse de Comisia Europeană sunt foarte mari, iar timpul rămas este foarte scurt. Ca un om care ați făcut parte din sistem cum vedeți activitatea instituțiilor de mediu din România?

Ionuţ Georgescu, directorul general al Intersemat SA: Acum suntem în anul 2015 şi mai este doar un an până vom fi obligați să ne atingem ţintele din anul 2016. Mai avem aproximativ doi ani până la introducerea taxei pe depozitare. Fără această taxă nu vom face nimic din punctul de vedere al managementului deşeurilor.

Mai avem cinci ani de zile până la ţinta de 50% reciclare şi observ această candoare puerilă a autorităţilor de stat, care cred că de la 3% în prezent vom ajunge aşa de uşor la 50% în doar cinci ani de zile.

Părerea mea este că toţi cei responsabili în ultimii zece ani, iar aici mă includ și pe mine, să plătească pentru faptul că nu au făcut. Până la urmă abuzul în serviciu înseamnă a face sau a nu face ceva ce eşti obligat. Din punctul meu de vedere este vorba și de răspundere ministerială, dar şi de răspunderea funcţionarului public, care chiar dacă ştie ce are de făcut, nu face. Această delăsare a autorităţilor este destul de periculoasă şi cineva va trebui să plătească, pentru că la un moment dat Comisia Europeană ne va pune să plătim.

Deşeuri

După un an de zile de lucru într-o organizaţie de transfer de responsabilităţi mi-am dat seama de anumite greşeli pe care şi eu le-am făcut în perioada în care am lucrat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Cred că în România mai trebuie să învăţăm un lucru: trebuie să fim profesionişti şi pragmatici.  Nu poţi să fi şi organizaţie de transfer de responsabilitate, şi colector. Grupul german RER a înţeles acest lucru şi anul trecut a ieşit din acţionariatul organizaţiei Intersemat.

Eu cred că la un moment dat piaţa deşeurilor se va întoarce împotriva noastră şi o să vedeţi în perioada următoare, poate peste un an, doi, după clarificările legislative şi penale care au loc în această perioadă, că piaţa se reaşează şi sper ca jucătorii mari din piaţa de colectare şi reciclare din Europa şi din lume să vină în România, pentru că aici este o piaţă extrem de importantă cu legături în zona Mării Negre, spre Turcia şi spre spaţiul rusesc. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare