„Este nevoie de o coordonare tot mai mare între Ministerul Economiei şi Ministerul Mediului" - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

„Este nevoie de o coordonare tot mai mare între Ministerul Economiei şi Ministerul Mediului"

15 October 2015 - 01:29 PM Reciclare & Recuperare

Punct de sortareReciclarea este probabil singurul sector industrial care s-a dezvoltat de la zero după anii 1990, și a ajuns acum să fie unul dintre cele mai moderne la nivel european. Și dacă până acum câțiva ani de autorizarea firmelor de valorificare și de reciclare a deșeurilor se ocupa Ministerul Economiei, acum acesta nu prea mai are atribuții în acest domeniu în care, în Europa, se vorbește tot mai mult de economie circulară. Despre economia circulară, dar și despre problemele cu care se confruntă cei din reciclare am stat de vorbă cu Constantin Damov, co-fondator Green Group.ecologic

ecologic: Se discută mult de economie circulară. De fapt ce este acest concept?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Eu cred că acest concept de economie circulară există într-o formă latentă în modul de viaţă al persoanelor şi societăţilor responsabile din zona Europei şi nu numai. Când vorbim despre persoane responsabile, mă refer la toți cei care sunt preocupați de gestionarea resurselor, aşa cum le gestionezi pe cele personale, într-o familie, cum elimini risipa etc. Acest lucru era mai mult o tendinţă, iar ea s-a transformat pe parcurs într-o direcţie economică.

ecologic: Dar de ce vorbim mai nou de economie fără să mai amintim cuvântul mediu?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: În general problema deşeurilor a fost tratată destul de emoţional. Dacă discutăm la nivelul ministerelor de mediu din diferite ţări, deşeul este văzut ca un potenţial poluator, dacă ne uităm la apetitul industriei de a căuta să integreze tot mai mult materialele care apar la sfârşitul vieţii produselor, din cauza creşterii preţului la materia primă, realizăm că de fapt deşeul privit ca resursă este un element de economie. El reprezintă resursa unui nou nivel al economiei. Trebuie precizat faptul că Danemarca a fost pionierul ideii de economie circulară şi acolo conceptul a fost elaborat de către Ministerul Mediului, iar în acelaşi an acesta a fost preluat de către Ministerul Economiei şi a fost tratat ca o oportunitate. Fiindcă economia circulară este o şansă pentru economia europeană, dar şi pentru cea mondială.

Economia circulară

ecologic: În fosta legislatură a Comisiei Europene, Europa se dorea a fi o societate a reciclării. Credeţi că acest deziderat mai este valabil acum?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Europa depinde foarte mult de materiile prime pe care le importă. Vom ajunge într-un mod conştient sau inconştient la o economie cu tendinţe circulare, chiar dacă pachetul legislativ propus de Comisie nu va fi acceptat, iar presiunea ca deşeurile să fie tratate şi nu depozitate va fi din ce în ce mai mare. Acesta ar fi un prim element pentru ca economia să aibă tendinţa de a deveni circulară, iar faptul că în prezent Parlamentul European conştientizează acest lucru şi anume că putem trece de la tratarea deşeurilor la o economie circulară, înseamnă că peste pachetele de legi care ţin de gestiunea deşeurior urmează pachete de directive sau legi care să stabilească un traseu mult mai clar, mecanisme mult mai eficiente ca aceste deşeuri să poată deveni sursă de creştere economică şi implicit de creare de locuri de muncă.

De fapt, unul dintre lucrurile realizate de către economişti este acela că economia circulară îşi propune creştere economică deconectându-se de la consumul de materii naturale. Practic ar fi un impuls de creştere în economia europeană fără să mai fie nevoie să se apeleze la creşterea consumului de resurse naturale.

ecologic: Cât de departe este România de acest concept?

Constantin Damov, co-fondator Green GroupConstantin Damov, co-fondator Green Group: În prezent, România este la coada listei de câţiva ani şi, din păcate, nici măcar pachetele de bază pentru gestiunea deşeurilor nu au fost încă implementate în ţara noastră. Nouă ne lipseşte orice fel de mecanism care să creeze presiune pe gestiunea deşeurilor, în aşa fel încât să putem depăși acel procent de reciclare jenant care ne-a situat la coada clasamentului statelor membre ale Uniunii Europene.

Pe de altă parte, România are o şansă mult mai mare decât celelalte state europene din zona centrală şi de est. Dacă sistemul de gestiune al deşeurilor, şi aici mă refer la colectare separată, nu este încă funcţional, industria în schimb este pregătită ca România să înregistreze cele mai bune rezultate în domeniul economiei circulare. Aici mă refer la majoritatea deşeurilor municipale care au imediat o aplicaţie în industrie, avem fabrici de hârtie, topitorii şi turnătorii de metale, avem procesatori şi industrie care pot integra toate materialele plastice generate ca şi deşeu, avem o industrie de procesare a sticlei, fabrici de ciment care pot valorifica energetic materialele care nu mai pot fi reciclate. Practic soluţii există, dar trebuie iar să ne întoarcem către zona colectării.

ecologic: Cred că aici vorbim despre două paliere cel de business, care este bine dezvoltat şi pus la punct, şi despre un alt palier, politic, care ține de luarea deciziilor. Se pare că există o discrepanţă foarte mare între aceste două paliere.

Constantin Damov, co-fondator Green Group: În România, deşeurile au rămas o problemă doar la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Aici este o abordare emoţională din potenţialul de a polua, iar activitatea de reciclare este menţionată întotdeauna fără însă a fi asumată de către MMAP, iar acest lucru într-o oarecare măsură este de înţeles pentru că industria de reciclare este parte a economiei. Ceea ce vreau să sesizez acum este nevoia implicării Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului în această problemă.

Platforma SIGUREC

Printr-o coordonare a acțiunilor Ministerului Mediului cu cele ale Ministerul Economiei în aşa fel încât ceea ce gestionează ca deşeu Ministerul Mediului, să fie perceput ca o resursă de către Ministerul Economiei, iar astfel s-ar putea realiza o gestiune a deşeurilor ce s-ar reflecta într-o creştere economică. Insist pe faptul că trebuie să existe o coordonare tot mai mare între Ministerul Economiei şi Ministerul Mediului.

ecologic: În Ministerul Economiei mai există încă, cel puțin teoretic, Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor. Credeți că ar trebui resuscitată această structură?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Da, cei cu experienţă îşi aduc aminte de existenţa acelei structuri. Eu cred că ar fi o greşeală ca aceea Comisie pentru reciclarea materialelor să dispară pur şi simplu. Personal, eu sugerez ministrului Economiei şi echipei acestuia să reevalueze necesitatea existenţei unei comisii pentru reciclare care să poată evalua din punctul de vedere al industriei importanţa acestei resurse, iar această comisie să poată colabora cu Direcţia Gestiune Deşeuri şi Substanţe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului.

Aşa se "scapă" de deşeuri

ecologic: Ce credeți că ne lipseşte pentru a avea un sistem performant de gestiune a deșeurilor?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: În primul rând ne lipseşte curajul de a lua nişte decizii şi de a transforma dramatic traseul deşeurilor. Un lucru este foarte clar şi nu este foarte bine precizat la ora actuală, este acela că deşeurile amestecate reprezintă gunoi, iar deşeurile separate reprezintă o resursă.

Atâta timp cât nu vom reuşi să înlocuim un flux unic de deşeuri amestecate cu fluxuri paralele de deşeuri separate de la sursă, din păcate, vom avea mai mult gunoi decât resursă. Iar acest lucru evident că nu se poate face fără aplicarea unor mecanisme. Iar România este singura ţară, iar acest lucru explică de ce suntem la coada clasamentului, care nu aplică niciunul dintre celei trei mecanisme recomandate de către Comisia Europeană ca şi presiuni asupra creşterii gradului de colectare separată şi reciclare. Şi aici mă refer la taxa la groapă, fiindcă trebuie taxat luxul de a arunca un deşeu amestecat, apoi să plăteşti pe cât arunci, şi interzicerea depozitării unor anumite tipuri de materiale reciclabile. Cum niciunul dintre aceste mecanisme nu este aplicat în România, acest lucru arată o lipsă de curaj.

Există şi o abordare populistă, întotdeauna noi, românii, aflându-ne într-o perioadă fie electorală, fie prelectorală în care o taxă nouă înseamnă mai puţine voturi. Ne trebuie acel curaj ca să putem să îi sancţionăm nu pe toţi oamenii, pentru că taxa la groapă aplicată corect ar sancţiona numai persoanele care continuă să arunce deşeurile în amestec.

Colectare selectivăecologic: De fapt cine va plăti taxa la groapă, cetăţeanul, statul?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Taxa la groapă are la bază unul dintre principiile de aur ale gestiunii deşeurilor, poluatorul plăteşte. Dacă noi în momentul de faţă considerăm că depozitarea este o formă de poluare al mediului înconjurător, este clar că această acţiune trebuie să fie penalizată. Poluezi deci plăteşti, iar până la urmă această taxă trebuie să fie plătită de cel care generează deşeul, adică de cetăţean. Dar cetăţeanul se împarte în două clase, acela care este responsabil şi cel iresponsabil. În cazul cetăţeanului responsabil care îşi strânge deşeurile separat şi le pune într-o infrastructură pusă la dispoziţie de autoritatea locală, acesta ar trebui să plătească mai puţin decât acela care nu face niciun efort şi continuă să pună deşeurile grămadă amestecate, ambalaje cu electronice cu fracţia biodegradabilă, deşeuri din construcţii în aceeaşi pubelă.

De aceea taxa la groapă ar trebui să fie ca o amendă la radar, nu toţi cetăţenii plătesc amenda pentru depăşirea vitezei, ci numai cei care evident încalcă legea. Într-adevăr taxa este coercitivă, dar ea se adresează doar celor care acţionează într-un mod mai puţin responsabil.

Dacă în România vrem să creăm un mecanism în care această taxă să fie adresată fie autorităţii locale, fie operatorului de salubritate, aici ar trebui foarte bine stabilite normele, adică să ştim exact mecanismul prin care cineva este penalizat, dar indiferent cum se va pune problema, penalitatea se va întoarce la generator, adică la cetăţean. O penalitate fără discernământ nu va avea rezultate foarte bune, adică o taxă aplicată fără să îi dea şanse cetăţeanului să îşi facă el singur ordine în deşeurile proprii şi ca şi consecinţă să plătească mai puţin, nu va fi una justă.

ecologic: În Europa, cât plăteşte un cetăţean pentru astfel de servicii?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Trebuie precizat faptul că sunt foarte multe soluţii în cadrul aceleiaşi ţări, dar în tot mai mult intervine elementul de valoare al deşeului. Astfel, oricât de ridicată ar fi taxa la groapă sau serviciul de salubritate pentru deşeurile generate în gospodăriile cetăţenilor, în momentul acela tot ce se duce către sistemul de colectare separată, nu are niciun cost. Sunt ţări, precum Suedia, care nu mai are costuri privind preluarea deşeurilor, serviciul de salubritate devenind un serviciu pentru comunitate şi pentru păstrarea curăţeniei în zonele publice. Deşeul separat este resursă şi este preluat de către firma de salubritate, iar toate deşeurile generate de gospodării nu se mai întorc ca şi costuri.

Dacă îmi cereţi un nivel de preţ, aş spune că România plăteşte cel mai mic tarif pentru salubritate. Avem costuri de salubritate foarte mici şi ele se văd şi în calitatea serviciilor şi este clar că nu poţi să ai un serviciu de calitate şi să plăteşti puţin. De fapt, ţara noastră are următoarele probleme, avem cele mai mici tarife de salubritate din Europa, cel mai mic tarif la groapa de gunoi şi cele mai mici contribuţii ale producătorilor către firmele de preluare de responsabilitate.

Toate aceste surse de finanţare pe traseul gestiunii deşeurilor de la generare până la depozitare sau reciclare, dau o sumă foarte mică şi probabil că aceasta este cauza pentru care România are numai 3% reciclare. Este lanţul cel mai puţin capitalizat din toată Europa. Atunci plăteşti puţin şi evident că rezultatele sunt mici.

ecologic: Sunteţi reprezentantul celui mai mare reciclator din România şi din zona aceasta a Europei. În condiţiile acestea, mai este reciclarea o afacere în România?

Constantin Damov, co-fondator Green Group: Reciclarea este şi va rămâne o afacere şi, mai mult decât atât, este un business în creştere. România este una dintre ţările din Europa Centrală şi de Est cu cele mai mari capacităţi de reciclare şi cu aproape toate soluţiile pentru tratarea deşeurilor, atât pentru cele periculoase, cât şi pentru cele nepericuloase. În ţara noastră, industria de reciclare este în plină dezvoltare.  



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare