Analiza IPP: „Rata de colectare separată a deşeurilor nu a înregistrat o evoluţie semnificativă“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Analiza IPP: „Rata de colectare separată a deşeurilor nu a înregistrat o evoluţie semnificativă“

16 October 2015 - 05:32 PM Reciclare & Recuperare

ONG-urile prezintă rezultatele preliminare ale studiilorLa mai mult de un an de la adoptarea noii Legi a Salubrităţii şi a noilor angajamente clare privind asigurarea unui flux competitiv al deşeurilor reciclabile în cadrul noului exerciţiu financiar al Uniunii Europene 2014-2020, colectarea separată a deşeurilor de la populaţia din comunităţile urbane tot nu funcţionează.

Mai sunt doar cinci ani înaintea finalizării etapei 2020, termen la care România s-a angajat să atingă ţinta de 50% de valorificare a deşeurilor colectate separat, de la 5% cât este în prezent, iar în România din păcate nu există o politică naţională şi o infrastructură menită să determine o colectare eficientă a deşeurilor de la apartamentele blocurilor mari din aglomerările urbane. Pentru a co-interesa familiile care locuiesc la bloc în mediul urban, având în vedere particularităţile sistemului de colectare, trei organizaţii neguvernamentale, Institutul pentru Politici Publice, Liga Habitat şi Terra Mileniul III au lansat în data de 31 august a.c., concluziile preliminare ale studiului „Analize naţionale asupra stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane, soluţii eficiente de politici publice pentru evitarea sancţionării României“.

Participanţi la analizăAstfel, într-un eşantion de 103 municipii din ţară gradul de acoperire cu serviciu de salubrizare în municipiile mari atinge numai 85%, ceea ce constituie un motiv serios de îngrijorare cunoscând faptul că în municipii se generează cea mai mare cantitate de deşeuri, aici fiind cel mai redus cost de preluare/transport deşeuri pentru operator. Restul până la 100% trebuie să îngrijoreze autorităţile mai ales în contextul obligaţiilor asumate de România în relaţia cu partenerii externi.

Durata medie a unui contract de concesiune este de 10 ani. La nivelul anului 2014, în mediul urban, rata de colectare separată a deşeurilor nu a înregistrat nicio evoluţie, media fiind chiar în scădere faţă de anii trecuţi în condiţiile unui trend de scădere a cuantumului tarifului pentru acest serviciu.

În ceea ce priveşte tipurile de deşeuri colectate separat, ponderea cea mai mare o au deşeurile din sticlă, urmate fiind de cele din hârtie şi apoi plastic. La nivelul anului 2014, pe baza aceloraşi date oficiale comunicate, primele municipii, în ordinea ponderii deşeurilor reciclabile colectate separat din total deşeuri, sunt: Roman (75%), Târgu Mureş (34%), Câmpia Turzii (19%). Peste 70% dintre municipii colectează în trei sau patru fracţii, restul într-o singură fracţie, respectiv două fracţii, iar legea în vigoare prevede introducerea a patru fracţii de colectare: hârtie, mase plastice, metale şi sticlă.

Serviciul de salubrizare din majoritatea municipiilor mari din România se prestează pe baza unui tarif încasat de către operator, iar din eşantionul cuprins în această cercetare (103 municipii) au fost identificate doar 16 municipii unde se încasează taxa de salubritate (Galaţi 56 lei/an, Sfântu Gheorghe 40 lei/lună pentru persoanele fizice şi 150 lei/ lună pentru persoanele juridice, Reghin 46 lei etc.). La nivelul anului 2014 în municipiile mari din România, costurile au variat de la 3,22 lei/lună/locuitor, cel mai mic tarif la Arad, până la 12 lei/lună/locuitor la Sibiu, unul dintre cele mai mari tarife.

Un sistem interesant este cel implementat în Piatra Neamţ, aici se încasează două tipuri de tarife: 3,67 lei pentru deşeuri selectare separat şi 8,44 lei/persoană pentru deşeurile neselectate. De asemenea, tariful mediu la nivel naţional în anul 2014 a fost de 5,8 lei/persoană, faţă de 6,4 lei/persoană înregistrat în anii 2012 şi 2013, respectiv în scădere faţă de 2011, când a fost 6,99 lei/persoană.

În cadrul aceastei analize naţionale realizată în perioada mai-iulie 2015 privind stadiul colectării separate şi a valorificării deşeurilor din marile aglomerări urbane au fost folosite instrumente de cercetare cantitative şi calitative care să evalueze principalele provocări în atingerea, la nivel urban, în comunităţile cu aglomerări de blocuri mari, a ţintelor de valorificare a deşeurilor prin colectare separată, cât mai aproape de sursă (apartamente, scară, nivelul blocului).

Ce câştigă populaţia dacă colectează selectiv? Această acţiune contribuie la conservarea resurselor naturale şi economisirea energiei, produse/ambalaje mai ieftine, resurse (apă, mâncare) mai curate şi nepoluate, un mediu înconjurător mai curat şi creşterea calităţii vieţii. Totodată, evitarea penalităţilor, conservarea resurselor naturale, recuperarea materialelor reciclabile şi transformarea acestora în materii prime, reducerea numărului de agenţi poluanţi în aer, apă şi sol reprezintă avantajele colectării selective.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare