Planul Naţional de Management al Deşeurilor şi autorizările, marile probleme ale Ministerului Mediului - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Planul Naţional de Management al Deşeurilor şi autorizările, marile probleme ale Ministerului Mediului

10 December 2015 - 06:02 PM Reciclare & Recuperare

Schimbarea conducerii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a adus câteva speranţe în rândul oamenilor ale căror afaceri depind de activitatea acestui minister. Numirea doamnei Cristiana Paşca Palmer, un tehnocrat neafiliat politic, un expert european de mediu în postul de ministru, este percepută de mulţi ca una dintre cele mai mari şanse pe care le-a avut vreodată acest minister.ecologic

Cristiana Pașca Palmer are de rezolvat multe probleme într-un minister sărac, un minister cu cele mai mici salarii dintre toate instituțiile din Guvernul României. Pentru a realiza ceva notabil în acest minister, noul ministru are de recuperat mult din timpul pierdut de predecesorii săi, și mai are de înfruntat grupurile de interese din instituțiile subordonate ministerului, dar și cele din Parlamentul României.

Rămânerile în urmă în ceea ce privește transpunerea legislației europene, procedurile de infringement care se apropie sunt provocări ale mandatului Cristianei Pașca Palmer, un mandat scurt, de numai un an.

În România există de ceva timp o industrie verde, o industrie care asigură locuri de muncă și care face posibilă îndeplinirea obligațiilor pe care România și le-a asumat. Am rugat mai mulţi reprezentanți ai acestei industrii să ne spună care ar trebui, din punctul lor de vedere, să fie primele măsuri pe care ar trebui să le ia noua conducere a Ministerului Mediului în domeniul gestionării deșeurilor.

Dragoș Călugăru, director general al Asociației ECOTICDragoș Călugăru, director general al Asociației ECOTIC: „Cred că ar trebui stabilită situaţia reală în care ne aflăm. Apoi ar trebui finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, cu accent pe atingerea țintelor și pe implicarea tuturor actorilor, în mod special a autorităților locale. Cred că ar trebui ca la nivelul ministerului să fie întărite controalele la operatorii economici din acest domeniu în așa fel încât fiecare să fie obligat să respecte legea.

Completarea și modificarea cadrului legislativ ar trebui făcute cât mai repede, astfel încât să permită evitarea penalităților de la UE, dezvoltarea domeniului, atingerea țintelor și o competiție corectă.“

Mihai Rohan, preşedintele CIROM

Mihai Rohan, președintele CIROM - Patronatul din Industria Cimentului şi altor Produse Minerale pentru Construcţii din România: „Cred că una dintre principalele măsuri care ar trebui luate este aplicarea taxei de depozitare ca instrument financiar la nivel națio-nal pentru stimularea reciclării și valorificării deșeurilor înce- pând cu anul 2016.

Elaborarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și implicarea activă a României la nivel european în viitoarele discuții și negocieri referitoare la pachetul Economiei Circulare sunt acțiuni care ar trebui, credem noi, să se găsească pe agenda conducerii ministerului la capitolul urgențe.“

Constantin Damov, co-fondator Green GroupConstantin Damov, co-fondator Green Group: „Eu cred că prioritățile ar trebui să fie urgentarea finalizării Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor și clarificarea modului de lucru a sistemelor de transfer de responsabilitate pentru deșeurile de ambalaje şi pentru deșeurile electrice și electronice.“

Béla Kovács, director general Asociaţia Recolamp: „Asociația Recolamp ocupându-se de gestiunea deșeurilor de echipamente de iluminat, evident că ne-am dori ca pe agenda Ministerului Mediului să se regăsească, prioritar, aspecte legate de domeniul gestiunii deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

Prin urmare, apreciem că este nevoie ca în regim de urgență să se legifereze o serie de măsuri pentru a așeza pe principii corecte și echitabile această piață pentru că doar în acest mod putem îndeplini țintele europene de colectare și reciclare și doar așa putem contribui la protejarea mediului și sănătății populației.

Béla Kovács, director general Asociaţia RecolampO astfel de măsură o reprezintă desemnarea unui organ abilitat care să poată realiza controale fiscale, pe lanț, la toți actorii implicați - producători, organizații de transfer de responsabilitate, colectori, tratatori, reciclatori. Un singur exemplu pentru a explica această nevoie pe care o invocăm - din 2007, de când Directiva privind DEEE a fost transpusă în legislația națională, producătorii de EEE declară pe proprie răspundere cantitățile de produse pe care le pun pe piață, iar nimeni nu este autorizat, conform legii, să verifice acuratețea acestor raportări. Prin urmare, în acest moment, dacă sunt comparate datele de la Intrastat cu cele de la ANPM, se pot observa cu ușurință cantități importante de produse nedeclarate la autoritățile de mediu, astfel că, în momentul în care aceste produse vor deveni deșeuri, ele nu sunt responsabilitatea nimănui, nu există prefinanțare pentru a le asigura gestiunea corectă.

În cei opt ani de când ne ocupăm de echipamentele de iluminat arse, am văzut îmbunătățiri majore în sistemul național. De la niciun bec colectat am ajuns la aproape 500 de tone, gestionate anual. Totuși, pentru a profesionaliza aria gestiunii deșeurilor, este nevoie de un cadru legal care să permită pe de o parte trasabilitatea perfectă a unui produs, de la momentul introducerii sale pe piață, până la momentul intrării sale într-o instalație de tratare sau reciclare, și pe de altă parte de reprezentanți ai statului care să aibă cadrul legal și pregătirea necesară pentru a verifica, prin sondaj, acuratețea datelor raportate. Doar în acest fel se poate realiza prevenția abandonului de DEEE-uri pentru a nu risca, ulterior, amenzi mari pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate și a țintelor.“

Cornel Brezuică, consilier OPP REMATCornel Brezuică, consilier OPP REMAT: „În primul rând trebuie ca Ministerul Mediului să-și recapete autoritatea de lider în implementarea politicilor și a strategiilor de mediu, mai ales în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Ministerul trebuie să revizuiască toate autorizațiilor de mediu din zona deșeurilor și să stabilească noi proceduri de autorizare. Trebuie finalizat urgent SIM-ul de mediu, trebuie revizuită activitatea AFM și stabilit clar care este rolul acestei instituții.

Trebuie introdusă taxa cu privire la eliminarea deșeurilor municipale, trebuie aprobată și implementată o procedură privind colectarea separată a deșeurilor, pe fracții așa cum se menționează în Legea nr. 211, în funcție de cantitatea generată, de proximitate etc.

Nu se poate ca autoritățile publice locale să spună că fac colectare selectivă pentru că au pus un grup de pubele în centrul satului, lângă primărie. E o rușine! Nu ne crede nimeni, ne facem de râs în fața Comisiei Europene.

Trebuie modificate urgent toate contractele de salubrizare cu menționarea obligațiilor ce revin salubriștilor în ceea ce privește țintele de colectare a deșeurilor.

Modul de încasare a taxelor de salubrizare trebuie schimbat, taxa trebuie să fie încasată de primărie, pe lângă impozit, nu de societatea de salubrizare, din ușă în ușă.“

Andrei Orban, președintele Asociației EnvironAndrei Orban, președintele Asociației Environ: „Considerăm că lucrurile sunt mult mai simple decât credem. Fiind vorba de o politică comună unde România trebuie să se alinieze unui parcurs european, avem obligația de a susține Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin toate mijloacele, astfel încât Condiţionalităţile Ex-Ante din Acordul de Parteneriat cu România, 2014RO16M8PA001, semnat în August 2014, să fie îndeplinite până la finalul anului 2016.

Pe scurt, există două documente, dacă vreți programatice, documente strategice de care sunt condiționate toate alocările financiare pentru această perioadă ale țării noastre, cu indicatori clari și măsurabili ai progreselor pe care le-am realizat și le avem de realizat.

Este ca și când la școală avem teme date și ca să luăm nota de trecere nu merge să nu le facem sau să mai scăpăm câte un subiect crezând că «nu se prinde» doamna profesoară. Discutăm de alocări pe toate programele și sursele de finanțare legate de performanțele conformării pe Obiectivul Tematic 6. «Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor» de aproape 5 miliarde de euro.

Pentru noi, obligațiile sunt stabilite și agreate de Guvernul României în A.P. 2014-2020 în sub-obiectivul tematic 6.2. Sectorul deşeurilor: «Promovarea unor investiţii sustenabile din punct de vedere economic şi de mediu în sectorul deşeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deşeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi cu ierarhia deşeurilor». Al doilea document relevant, instrument dacă vreți ajutător, este Foaia de parcurs pentru România trimisă de Comisia Europeană în anul 2012, care ne sugerează cum să facem ca lucrurile să se întâmple cum ne dorim.

Toți actorii, mai ales la nivel de Consilii Județene şi autorități locale, trebuie să înțeleagă că nu mai este timp, fiindcă deja multe din temele de mai sus au termenele de realizare depășite. De aici și procedurile de infringement și pericolul de blocare a finanțărilor europene, iar dacă noi nu accelerăm procesul, dacă acum nu turăm motoarele, anul viitor, atunci când Comisia ne va evalua progresele și parcursul față de acești indicatori, vom cădea la toate examenele.

Suntem conștienți de faptul că ministerul nu mai are suficienți specialiști și de aceea cred că suntem datori să venim în ajutorul acestuia în mod concret, cu timpul nostru și cu expertiza pe care am acumulat-o, noi fiind printre cei care înțelegem că toate edificiile noastre se susțin pe temelia construcției europene.“

Ionuț Georgescu, președintele Asociației Planeta VerdeIonuț Georgescu, președintele Asociației Planeta Verde: „Un guvern care stă doar un an de zile nu poate să facă prea multe și atunci m-am rezumat la ce consider eu că e important și urgent.

Ar trebui început cu urgentarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, cu modificarea taxei pe depozitare începând cu data de 01.01.2016 sau 01.07.2016 și cu anularea corelării tarifului de salubritate cu un procent aferent veniturilor minime ale populației și corelarea acestuia cu costurile reale pentru implementarea colectării selective și anularea de drept a tuturor contractelor de salubritate care nu includ obligaţia clară, coerentă şi concretă de colectare selectivă.

Ar trebui reintroduse obligații clare autorităților locale privind îndeplinirea țintelor europene corelate cu populația și cu cantitatea generată și ar trebui lansat în pregătire Planul național de prevenire și reducere a generării de deșeuri.

O altă măsură care ar trebui luată este modificarea sistemului de acordare a autorizaţiilor simple de mediu, în special în zona de management al deșeurilor, revizuirea tuturor autorizațiilor și introducerea controlului obligatoriu privind corelarea declarațiilor pe propria răspundere a operatorilor economici cu realitatea din teren. În plus este necesară introducerea asigurării obligatorie de mediu pentru toate autorizațiile integrate de mediu.

Se cere revizuirea sistemului privind responsabilitatea existinsă a producătorilor, anularea responsabilității OTR-urilor privind trasabilitatea și introducerea acesteia la AFM în colaborare cu ANPM/MMAP prin stabilirea unui sistem de declarare și compensare a cantităților de deșeuri colectate de către operatorii autorizați în colectarea și reciclarea deșeurilor.

Și nu în ultimul rând cred că ar trebui constituite grupuri de lucru pentru elaborarea unui Cod al Mediului.“   ­



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare