Dumitru Mihalache: „Se vrea un serviciu de salubritate cât mai performant, cu bani cât mai puţini şi fără ca primăria să se implice în colectarea tarifului“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Dumitru Mihalache: „Se vrea un serviciu de salubritate cât mai performant, cu bani cât mai puţini şi fără ca primăria să se implice în colectarea tarifului“

08 April 2016 - 12:01 PM Reciclare & Recuperare

Despre salubritate şi despre salubrişti s-a vorbit mult în România. Spre deosebire de alte organizaţii profesionale, salubriştii au ştiut să îşi apere bine interesele de grup. Beneficiind de un lobby la nivel parlamentar eficient, asociaţia lor profesională a reuşit să-şi impună punctul de vedere în toate actele legislative care reglementează activitatea de salubritate în România. Mai nou, cooptarea în cadrul asociaţiei a firmelor din Green Group a adus ARMD un foarte necesar plus de imagine. Despre asociaţie, despre salubritate, preţuri, colectare selectivă şi autorităţi publice am vorbit cu preşedintele ARMD într-un interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.

ecologic: Asociaţia pe care o conduceţi a avut la bază cea mai importantă organizaţie din domeniul salubrităţii, ARS. Vă rog să faceţi o prezentare a noi organizaţii.

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (ARMD): Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor este o asociație patronală și profesională, este membru național al ISWA - International Solid Waste Management (Asociația Internațională pentru Managementul Deșeurilor) și membru FEAD, Asociația Europeană pentru Managementul Deșeurilor și Servicii de Mediu. Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor este noua denumire a Asociației Române de Salubritate (ARS), organizație înființată în 1999, și editează cea mai veche revistă de mediu din România, „Managementul Deșeurilor“ (anterior „Salubritatea“, cu apariție continuă din ianuarie 2002).

ARMD promovează implementarea unui management performant al deșeurilor și susține economia circulară. Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor a devenit cea mai complexă asociație de pe piața românească în domeniul managementului deșeurilor, cuprinzând companii din toate sectoarele de activitate, de la colectare, transport, depozitare, la sortare, compostare, biogaz, reciclare și OTR-uri pe de-o parte, iar pe de altă parte firme de cercetare, de proiectare și consultanță, precum și producători de utilaje și echipamente. ARMD este membră cu drept de vot în Comitetul de Monitorizare POS Mediu și în Subcomitetul POIM, organisme constituite de Ministerul Fondurilor Europene.

ARMD este unul dintre principalii promotori în România ai conceptului de economie circulară, prin adoptarea unui model economic bazat pe reutilizare, reparare, reprelucrare şi reciclare a materialelor şi produselor, astfel încât să se asigure creşterea productivităţii resurselor şi dezvoltarea durabilă, prin decuplarea creşterii economice de consumul de resurse.

132-14

Pentru asigurarea unei tranziţii eficiente către o economie circulară, consider că este esenţială implementarea unor măsuri clare şi coerente de prevenire a generării deşeurilor. Din această perspectivă, considerăm că unele dintre măsurile propuse până acum au fost introduse fără existența unor studii de piață și fără o discuție prealabilă cu toți factorii interesați. Acest mod de abordare a suscitat, desigur, multe luări de poziție din partea celor implicați, respectiv societăți de preluare a responsabilităților (pe DEEE-uri, baterii și acumulatori, ambalaje, etc.), operatori de salubritate și administratori de depozite conforme și centre județene de management integrat al deșeurilor. Și tocmai în acest sens am reiterat în ultimul timp ideea reînființării grupurilor de lucru, care de altfel a primit o largă susținere, inclusiv din partea autorităților centrale implicate în politica de mediu.

ecologic: Au profit societăţile de salubrizare din România? Şi de ce credeţi că ar fi nevoie nevoie pentru a avea şi noi un serviciu de salubritate mult mai bun?

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor: Referitor la managementul deșeurilor în România trebuie obligatoriu să facem distincție între două perioade total diferite. Prima este cea dintre 2000 - 2007, când peste 80% din investițiile în domeniu au fost private sau realizate în Parteneriat Public Privat. Atunci au apărut primele depozite ecologice, care toate funcționează și astăzi, au fost achiziționate primele containere pentru colectare selectivă și au apărut stațiile de sortare și de transfer. Iar a doua, 2007 când a început Programul POS Mediu, de realizare a proiectelor județene de management al deșeurilor în care operatorii de salubritate nu au mai avut nici un rol, întreaga responsabilitate revenind autorităților locale, județene și primăriilor. Practic, factorul privat a fost total scos din discuție și de fapt, inclusiv Legea PPP a fost anulată o bună perioadă de timp.

Uşor, ușor, în primul rând din cauza a prestației tot mai „populiste“ a autorităților locale, sistemul în care erau foarte multe firme private cu capital românesc înfiinţate până în anul 2007, a fost decapitalizat și subfinanțat astfel încât serviciul de salubritate a ajuns un fel de „cenușăreasa“ utilităților.

Cum s-a întâmplat acest lucru? Prin neindexarea tarifelor, neplata facturilor la termen și impunerea prin contracte a unor tarife minime, nesustenabile pentru investițiile solicitate. Acest lucru se vede foarte clar dintr-o analiză făcută recent de Institutul pentru Politici Publice din care rezultă că la nivelul anului 2014, în mediul urban, rata de colectare separată a deșeurilor nu a înregistrat nicio evoluție, media fiind chiar în scădere față de anii trecuți, în condițiile unui trend de scădere a cuantumului tarifului pentru acest serviciu.

De asemenea, tariful mediu la nivel național în anul 2014 a fost de 5,8 lei/persoană, față de 6,4 lei/persoană înregistrat în anii 2012 și 2013, respectiv în scădere față de 2011, când a fost 6,99 lei/persoană.

Serviciul de salubrizare din majoritatea municipiilor mari din România se prestează pe baza unui tarif încasat de către operator, iar din eșantionul cuprins în această cercetare (103 municipii) au fost identificate doar 16 municipii unde se încasează taxa de salubritate.

Deci vrem un serviciu cât mai performant, dar cu bani cât mai puțini și fără ca primăria să dorească să se implice în colectarea tarifului, lăsând operatorul singur și fără nici un sprijin real. De aceea, s-a ajuns la rata de încasare cu mult sub 80% din numărul locuitorilor, cu toate că valoarea acestui tarif este de 3,22 lei/lună/locuitor până la 12 lei/lună/locuitor, practic sub valoarea unui pachet de țigări.

ecologic: De ce credeţi că nu se face colectarea selectivă a deşeurilor municipale în România? Sunt societăţile de salubrizare principalele vinovate de această situaţie?

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul DeșeurilorDumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor: Despre colectarea selectivă Legea nr. 101/2006, modificată și completată prin Legea 99/2014 este foarte clară. Ea prevede introducerea a patru fracții de colectare: hârtie, mase plastice, metale, sticlă, însă în același timp se specifică în lege că dacă nu este posibil din punct de vedere tehnico-economic, se poate adopta sistemul de colectare pe minimum două fracții. În concluzie, acolo unde infrastructura permite, se poate face colectarea deșeurilor municipale și similare în trei sau patru fracții. Este obligatoriu ca populația să înțeleagă că trebuie depozitate deșeurile separat. Directiva europeană, aplicabilă și României ne cere foarte clar acest lucru. Nu avem altă soluție, suntem țară europeană, trebuie să respectăm regulile europene. De asemenea, inclusiv operatorii trebuie să știe că amenzile, în cazul în care nu colectează separat fracțiile de deșeuri depozitate selectiv, sunt foarte mari, conform legii putând ajunge până la 15.000 lei.

Rezultă limpede că această colectare separată este obligatorie, nu facultativă. Acest obiectiv va fi atins doar printr-un efort conjugat al populației, al operatorilor autorizați de salubrizare, al autorităților locale și al companiilor care colectează fluxurile de ambalaje și DEEE-uri.

Vreau să menționez că inclusiv cetățenii pot alege să nu arunce la containerul de gunoi materialele reciclabile pe care le dețin și să le predea unui reciclator. Ca exemplu aș da automatele SIGUREC din hipermarketuri, unde oamenii pot câștiga bonuri valorice pentru cumpărături dacă nu aruncă la container reciclabilele și se duc cu ele la automat să le valorifice. Operatorul de salubrizare are dreptul să ridice numai ce se află în containerele de colectare separată.

Este clar că deținătorul de deșeu reciclabil decide ce face cu acest tip de deșeu. Are două variante, fie îl aruncă la containerul de gunoi, ceea ce înseamnă că renunță la valoarea lui, fie îl valorifică predându-l contracost companiilor de colectare reciclabile pe care le aleg de pe piața concurențială. Aici trebuie să vorbim și despre lipsa de educație din domeniul selectării deșeurilor, de colectorii neautorizați care intervin în sistem și care sustrag deșeurile cu valoare. O altă problemă este aceea că sistemul de colectare, de transport și de depozitare este subfinanțat în special în zonele rurale și în orașele mici cu grad de sărăcie ridicat.

Depozit ecologicecologic: Care sunt problemele pe care le sesizaţi ca asociaţie profesională la sistemele de management al deșeurilor propuse prin POS Mediu?

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor: Referitor la sistemele de management al deșeurilor propuse prin POS Mediu sunt probleme numeroase. Cea mai importantă ar fi că ele nu sunt încă funcționale și că întârzierile sunt foarte mari, fapt ce impietează și asupra bunei funcționări a serviciilor de salubritate.

Voi începe cu problema caietelor de sarcini. De curând a fost propus pentru județul Sălaj un caiet de sarcini referitor la sistemul integrat al deșeurilor, care ulterior a și fost retras, în care, însă, criteriul principal pentru calificare era redevența. În condițiile în care autoritatea locală nu punea la dispoziție nici o infrastructură care să justifice redevența. În cazul în care se impune redevența, nu trebuie să fie un criteriu de calificare, ci doar o sumă fixă care trebuie recuperată de autoritatea locală, de la operator. Ori în momentul în care se introduce redevența nu mai vorbim de un sistem de management, ci vorbim de taxe și impozite pentru autoritatea locală, dar probleme au fost în foarte multe județe, au fost introduse în mod arbitrar anumite condiții și au existat solicitări total nerealiste ținând cont de posibilitățile financiare prevăzute.

Multe caiete de sarcini încearcă să transfere riscurile integral în sarcina operatorilor fără să se țină cont de numărul real al clienților, de cantitățile reale de deșeuri generate etc.

În continuare voi prezenta câteva dintre problemele membrilor noștri cărora le afectează gradul de creștere a indicatorilor economici ai activității desfășurate:
- imposibilitatea recuperării tuturor debitelor restante de la anumiți clienți (persoane fizice cu probleme sociale, persoane juridice intrate în insolvență sau lichidare);
- neaplicarea de către autoritățile statului abilitate a unor prevederi legislative, mai ales în ceea ce privește sancționarea persoanelor fizice/juridice care nu respectă cerințele de colectare selectivă/depozitare a deșeurilor reciclabile pe categorii în containerele special amplasate și sancționarea persoanelor care golesc containerele de materiale reciclabile și le predau în nume propriu altor valorificatori din zonă;
- nu se aplică penalitățile aprobate de către Consiliile Locale pentru persoanele care abandonează deșeurile în locuri nepermise, refuză să încheie contracte pentru serviciul de salubrizare, nu declară corect la contractarea serviciului numărul de utilizatori, distrug sau sustrag componente ale infrastructurii serviciului (împrejmuiri recipiente, coșuri stradale) etc.;
- nu există la nivelul autorităților publice locale mecanisme implementate care să poată oferi date cu privire la numărul populației existente la o anumită dată în localitate - domiciliu stabil (toată lumea se raportează la ultimul recensământ sau la situațiile statistice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică care nu pot cuprinde, spre exemplu, situațiile persoanelor plecate în țările UE pentru mai mult timp, a celor care au vândut proprietatea și locuiesc în alte localități etc.).

De altfel, trebuie spus că proiectele de management s-au făcut, în special, până în 2010 și au folosit datele Institutului Național de Statistică de atunci, dar iată că în ianuarie 2016, INS a declarat că țara noastră a înregistrat o scădere a populației cu 14%, în perioada 1990 - 2015, după creșterea de 26% înregistrată între 1960 și 1990.

Concluzionând, putem spune că la nivel național ne confruntăm cu birocrația, cu întârzieri în transpunerea și aplicarea legislației, cu lipsa de experiență și reticența autorităților locale în a se implica în realizarea obiectivelor de mediu, cu un nivel foarte scăzut de participare activă a populației, ceea ce constituie piedici importante în dezvoltarea unor sisteme de management al deșeurilor funcționale.

Colectare

ecologic: Care este poziţia ARMD referitoare la introducerea în acest an a unei taxe la depozitarea deşeurilor?

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor: S-a vorbit foarte mult de taxa de depozitare. Din păcate, discuțiile au fost mai puțin raționale și mai mult emoționale, această taxă fiind privită ca soluție minimă care conduce automat la asigurarea atingerii țintelor de țară. Realitatea este cu totul alta.

Voi prezenta opinia unui europarlamentar italian, Giovanni La Via, președintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, cu privire la acest subiect: „Eu cred că lipsa unei taxe de depozitare este o problemă, dar nu una foarte importantă. Se poate ca o țară să nu aibă o taxă de depozitare, dar poate impulsiona sistemul național de management al deșeurilor să iasă din această situație. Important este să nu creem o dependență de depozitare, de groapa de gunoi. Trebuie să ne gândim ce trebuie să facem astfel încât să nu ajungem acolo cu deșeurile.

Un depozit trebuie să existe doar pentru acele deșeuri care nu mai pot fi reutilizate. Părerea mea este că înainte de a începe să utilizați depozitele de deșeuri, trebuie să începeți să separați cu adevărat selectiv diferitele tipuri de deșeuri, să le reutilizați și să le reciclați. Prin managementul deșeurilor ar trebui să se facă tot ceea ce este posibil pentru o bună trasabilitate a acestora, pentru că astfel se poate reintroduce în noul proces economic mai puțină materie primă pe care nu o putem realiza sau cumpăra, chiar dacă ne-am dori acest lucru“, spunea domnia sa și cred că are perfectă dreptate, mai ales că la ora actuală în România sunt multe județe care nu au mai avut la un moment dat, după 2010, nici un depozit activ, iar deșeurile au fost duse și la distanțe de 100, chiar 200 km, dintr-un județ în altul. De exemplu, de la Cluj se duc la Oradea, de la Suceava la Botoșani, de la Alba Iulia la Sibiu şi exemplele pot continua.

De ce nu s-au finalizat depozitele ecologice? De ce nu s-au făcut licitațiile la timp? De exemplu în județul Mureș depozitul zonal e gata de aproximativ doi ani și stă în conservare.

Sunt foarte multe aspecte negative care vor influența aplicarea taxei. De exemplu, necesitatea reducerii cantității de deșeuri biodegradabile, a celor alimentare etc.

Directiva 2012/19/EC stabilește responsabilitatea extinsă a producătorului, o abordare a politicii de mediu în care răspunderea unui producător pentru produsul său este extinsă până la etapa de post consum din ciclul de viață al acestui produs. Aici intervin organizațiile colective care sunt văzute ca parte a lanțului de reciclare cu rolul de a închide costurile pe circuit, de la colectarea de la populație, către tratare și în final reciclare. Dar nimic nu se poate face fără o implicare în egală măsură din partea autorităților centrale și locale.

Lucrători de salubritate

ecologic: Cum este percepută la nivelul organizaţiilor la care ARMD este afiliată intenţia Comisiei Europene de a impulsiona economia europeană spre o economie circulară?

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor: De curând, a avut loc la Bruxelles Consiliul General al FEAD prilej cu care s-a discutat și problema economiei circulare. Astfel, FEAD (Federația Europeană pentru Managementul Deșeurilor și Servicii de Mediu) salută publicarea Pachetului Economia Circulară de către Comisia Europeană precizând că tranziția de la o economie liniară la una circulară este vitală pentru Uniunea Europeană pentru dezvoltarea unei economii sustenabile, fără emisii de carbon, competitivă și eficientă din punctul de vedere al folosirii resurselor.

Consiliul General al FEAD a adoptat un punct de vedere referitor la economia circulară în care se precizează viziunea FEAD despre rolul industriei managementului deșeurilor și resurselor în dezvoltarea unei economii sustenabile și prospere în Europa, prin stabilirea unui cadru legislativ și a unor instrumente economice corecte. Astfel, principalele obiective ale FEAD sunt crearea de piețe sustenabile pentru materiile prime secundare, elaborarea unor definiții clare și armonizate cum ar fi metoda de calcul pentru raportare și reciclare, impulsionarea competiției și inovației care sunt vitale pentru economia circulară, deșeurile industriale și comerciale, introducerea unor cerințe minime pentru Responsabilitatea Extinsă a Producătorului şi stabilirea rolului complementar al energiei din deșeuri.

Consiliul General a stabilit și o serie de amendamente pe care Secretariatul FEAD le va elabora și care, după aprobarea lor la nivel de Consiliu Director și comitetelor, vor fi înaintate Comisiei Europene.

 ecologic



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare