România va deveni anul acesta cel mai mare producător european de fibră poliesterică reciclată - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

România va deveni anul acesta cel mai mare producător european de fibră poliesterică reciclată

04 May 2016 - 02:44 PM Reciclare & Recuperare

România trăieşte un paradox în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor. Pe de o parte ţara noastră ocupă ultimul loc din ţările Uniunii Europene la cantităţile de deşeuri municipale reciclate, iar pe de altă parte are cel mai mare reciclator european de deşeuri de plastic de tip PET şi al doilea producător de fibră poliesterică reciclată din Europa, GreenTech şi Greenfiber. Cele două firme, împreună cu Greenweee, Greenlamp şi Greenglass, formează nucleul celui mai mare reciclator din România, Green Group.
Despre investiţii, despre problemele legate de deşeurile de ambalaje, dar şi despre experienţa Taiwanului în materie de gestionare a deşeurilor am vorbit cu Clement Hung, CEO Green Group, într-un interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.  ecologic

Linie de producţie

ecologic: Ce loc ocupă la ora actuală Green Group în industria de reciclare a plasticului din Europa?

Clement Hung, CEO Green Group: Anul 2002 a marcat industria reciclării plasticului în România prin înfiinţarea primei companii din grup, GreenTech. Deşi ne-am început parcursul într-un context dificil, am reuşit să construim propria reţea de colectare şi am devenit primul reciclator de sticlă PET în România, desfăşurând operaţiuni de sortare şi transformare a sticlei PET în fulgi PET, vânzând la export produsele finale. Astfel, se împlinesc 10 ani de când contribuim substanţial la procesul de reciclare din România.

În acest moment suntem lider european în ceea ce priveşte volumele reciclate de plastic PET, cu o capacitate instalată de 100.000 tone de sticle/an. În urma unei investiţii importante, până la sfârşitul anului 2016 vom creşte capacitatea de reciclare la 140.000 tone/an, consolidându-ne astfel poziţia pe piaţa europeană.

În 2005 a luat naştere Greenfiber International, primul producător local de fibră poliesterică reciclată 100%. Compania este al doilea mare producător în Europa de fibră poliesterică reciclată, livrând anual 60.000 tone. Până la finalul anului 2016 vom creşte capacitatea de procesare cu 50%, ceea ce ne va situa pe locul 1 în Europa, ca producător pe acest segment.

Au urmat investiţii noi care au făcut posibilă producţia de granule PET (r-PET) destinate uzului alimentar şi banda PET (produs de legătorie alternativ benzii metalice). Aceste produse sunt făcute din 100% PET reciclat. Suntem în top 5 la nivel european ca producători de r-PET, cu o capacitate de 15.000 tone/an şi, luând în considerare ultimele investiţii făcute în GreenTech, vom deveni producător de top în estul Europei pentru producţia de bandă PET, având o capacitate de 10.000 tone/an.

Sortarea deşeurilorecologic: Ce investiţii s-au făcut în ultimul timp şi ce investiţii urmează în viitorul apropiat?

Clement Hung, CEO Green Group: Dezvoltarea noastră, ca reciclatori, este susţinută de implementarea tehnologiilor şi infrastructurii de procesare, cât şi de performanţa sistemului de colectare selectivă. Ca atare, o parte din ultimile investiţii pe care le-am efectuat au fost concentrate în aceste segmente, ajungând la peste 17 milioane euro numai în ultimii trei ani, 2013-2015.

Recentele investiţii ne-au permis să ne mărim capacităţile de producţie, să avem o mai bună eficienţă a procesului industrial şi să îmbunătăţim calitatea produselor finite pentru toate fabricile noastre, incluzând aici pe GreenTech, Greenfiber International, Greenweee International şi Greenlamp Reciclare. La sfârşitului anului 2013, în urma unei investiţii de 4 milioane de euro, am deschis Greenglass Recycling, ceea ce a însemnat pentru noi extinderea posibilităţilor de reciclare pentru deşeurile de sticlă.

Totodată, este ştiut faptul că una dintre cele mai mari provocări şi puncte slabe ale industriei noastre o reprezintă colectarea ineficientă. Pentru a ne atinge capacitatea industrială, am avut de ales între a importa deşeuri colectate din alte ţări şi a ne implica direct în colectare.

De aceea, în 2013 am introdus în România cea mai modernă infrastructură de colectare, SIGUREC. Este vorba de un sistem inteligent care oferă transparenţă şi trasabilitate digitală pentru deşeurile colectate. Pe parcursul ultimilor trei ani, SIGUREC s-a transformat într-o reţea de soluţii la nivel naţional (staţii de colectare de interior - SIGUREC IN, staţii de colectare de exterior - SIGUREC PRIME, staţii de colectare mobile - SIGUREC Mobil, colectare la sursă SACII SIGUREC), acoperind toate judeţele ţării. Am reuşit să punem în practică aceste soluţii de colectare selectivă prin fonduri proprii, private, dar şi accesând schema de finanţare oferită de Guvernul norvegian, prin fondurile Norway Grants. Până în acest moment, aceste investiţii în soluţiile SIGUREC se ridică până la 10 milioane euro.

Anul 2016 aduce investiţii de 25 milioane de euro pentru companiile GreenTech şi Greenfiber International, mărind capacităţile de producţie cu peste 50%.

ecologic: Cum vedeţi dumneavoastră criza prin care trec cei care se ocupă de gestionarea deşeurilor de ambalaje?

Clement Hung, CEO Green Group: Situaţia la care s-a ajuns în piaţa deşeurilor de ambalaje este doar o etapă a procesului de transformare pe care România, ca piaţă emergentă, trebuie să îl parcurgă. Prin legislaţia europeană s-au impus ţinte stricte de atins, iar acest lucru a impulsionat activitatea de gestionare a deşeurilor, însă doar într-o mică măsură.

În realitate, trebuie să privim în ansamblu mediul economic din România ca să ne dăm seama că acesta nu a impulsionat o dezvoltare rapidă a industriei de management al deşeurilor. Astfel, în condiţiile în care România s-a aflat în faţa ţintelor impuse, fără instrumente şi mecanisme coercitive şi stimulative, fiecare actor din piaţă şi-a înţeles diferit rolul în implementarea legislaţiei, de la colectare până la reciclare şi raportare.

Clement Hung, CEO Green Group

Transpunerea directivelor europene se face diferit, fiecare ţară având propria realitate la care acestea se raportează. Nu există un model general aplicabil în toate statele UE. În consecinţă, România şi-a început parcursul având de înfruntat o situaţie extrem de dificilă rezultată dintr-o practică îndelungată de a considera gropile de gunoi soluţia cea mai ieftină, soluţia ideală. Într-un fel, situaţia cu care ne confruntăm a fost inevitabilă, dacă privim totul dintr-o perspectivă a etapelor necesare pentru învăţare, dezvoltare şi consolidare.
Este o lecţie dureroasă şi costisitoare, dar, în final, se va ajunge la o clarificare şi la impunerea unor standarde şi proceduri care să alinieze toţi actorii în vederea atingerii obiectivelor într-un mod sigur şi responsabil. Schimbările care se vor impune acum vor fi unele de durată şi vor duce la un mediu transparent, competitiv şi sustenabil.

Sortarea deşeurilor din sticlăDacă vorbim de o piaţă matură, situaţia trebuie privită dincolo de efectele sale de mediu, ca până acum, pentru a înţelege că în spatele acestei dezvoltări se află oportunităţi economice majore. Deşeurile sunt resursa unui nou tip de economie, ceea ce instituţiile europene numesc Economia Circulară. Din această perspectivă, situaţia creată a scos la iveală ceva foarte important: nevoia de a avea o trasabilitate foarte bună şi un control sporit asupra resursei deşeu, pentru că numai astfel ea poate să devină un motor pentru creşterea economică, fără consum de resurse naturale.

ecologic: Deşeurile de sticlă au reprezentat o mare problemă pentru atingerea ţintelor asumate. Vă rog să ne spuneţi cum vedeţi situaţia actuală şi dacă ea diferă de cea de anul trecut?

Clement Hung, CEO Green Group: Reciclarea sticlei nu este o problemă de tehnologie. Stabilirea unei valori economice pentru acest tip de deşeu este mai complicată. Când vorbim de reciclarea sticlei, costurile implicate cu colectarea, achiziţia şi sortarea, depăşesc valoarea comercială obţinută, sticla având o valoare negativă accentuată, ceea ce înseamnă că reciclarea fără o susţinere financiară a colectării, fără o bonificaţie nu este posibilă.

Pentru a obţine un sprijin financiar pentru colectarea sticlei, trei mecanisme pot îmbunătăţi situaţia. În primul rând responsabilitatea producătorilor prin Organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR) şi prin bonificaţii de colectare. Apoi introducerea taxei de depozitare şi, nu în ultimul rând, utilizarea celor mai avansate tehnologii de reciclare pentru deşeurile de sticlă.

Începând cu anul 2016, bonificaţia pentru colectare a crescut substanţial, creând o piaţă a sticlei care a căpătat valoare pozitivă, devenind astfel marfă, rezultatele colectării crescând spectaculos, de patru - cinci ori faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

Prelucrarea tuburilor fluorescente consumate

ecologic: Cât de importantă este din punctul de vedere al reciclatorului introducerea unei taxe de depozitare a deşeurilor la gropile de gunoi?

Clement Hung, CEO Green Group: Lipsa taxei de depozitare la groapa de gunoi a fost o piedică pentru reciclarea deşeurilor municipale, în principal a celor cu valoare negativă, a sticlei, a lemnului şi aşa mai departe, costul de sortare al deşeurilor depăşind pe cel al depozitării.

Taxa la groapă este un indicator al maturităţii unei strategii de gestionare a deşeurilor. În urma implementării sale, noi ne aşteptăm să fie încurajat un tip de management al deşeurilor sustenabil, pentru toate segmentele sale, de la colectare, sortare, reciclare şi valorificare energetică, taxa micşorând în mod direct valoarea negativă a deşeurilor.

În acest sens, implementarea acestei taxe va duce la stimularea colectării selective şi ne aşteptăm să vedem o creştere substanţială a cantităţilor de deşeuri care ajung la poarta reciclatorilor industriali.

Linie de sortare

ecologic: Credeţi că ar putea apărea şi efecte nedorite după introducerea taxei, cum ar fi depozitarea deşeurilor în locuri neamenajate, pe câmpuri sau în păduri?

Clement Hung, CEO Green Group: Asemenea acte ar trebui considerate crime de mediu şi, ca urmare, monitorizate şi pedepsite ca atare pentru a reduce până la eliminare acest risc.

ecologic: Ce experiență are Taiwanul în ceea ce priveşte deșeurilor de ambalaje şi cum ar putea fi aplicate soluţiile din Taiwan în România?

Clement Hung, CEO Green Group: Taiwanul a cunoscut o dezvoltare industrială puternică în ultimii 50 de ani, iar efectul a fost o presiune foarte mare asupra resurselor naturale destul de sărace în ţara mea. Din această cauză, nevoia de a rezolva această problemă a fost urgentă ca şi găsirea unei soluţii pentru a îmbunătăţi eficienţa consumului de resurse au constituit o prioritate. Acesta a fost motorul unei schimbări de atitudine şi deschidere a unui drum către un nou tip de economie, în care deşeurile au fost văzute ca o resursă inepuizabilă şi regenerabilă.

Lecţia acestei schimbări a fost că nu putem face trecerea către un sistem performant de management al deşeurilor până nu avem un control strict, trasabilitate şi responsabilitate asumată faţă de această resursă. Ca urmare s-a introdus un sistem de auditare şi certificare pentru toate procesele de management al deşeurilor. În primul rând, vorbim de un control strict, făcut de terţi, al operaţiunilor de la depozitele de gunoi, cât şi de un control făcut la poarta reciclatorilor. Fără aceste două puncte de control, nu putem vorbi de trasabilitate.

Rolul unor astfel de sisteme de auditare este impunerea unui standard ridicat pentru gestiunea deşeurilor prin verificarea cu stricteţe a conformării tuturor actorilor.

De la înfiinţare, Green Group a urmat acest principiu al valorificării deşeurilor cu transparenţă şi trasabilitate maximă. Eforturile noastre s-au concentrat în două direcţii. În primul rând, în fabrici, unde am implementat un sistem de recepţie şi auditare foarte precis, pentru plastic, sticlă şi DEEE-uri. În plus, am dezvoltat propria infrastructură de colectare separată, SIGUREC, care înregistrează toate deşeurile aduse, oferind astfel transparenţă maximă şi trasabilitate. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare