Doar 40% din deșeurile de ambalaje ajung la reciclare - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Doar 40% din deșeurile de ambalaje ajung la reciclare

05 May 2016 - 04:26 PM Reciclare & Recuperare

Deşeuri de ambalajeDin păcate doar 40% din deșeurile de ambalaje sunt sortate și trimise spre valorificare. Restul de 60% sunt deșeuri de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale și care, în loc să fie colectate separat, ajung într-un procent 95% să fie eliminate prin depozitare de către majoritatea serviciilor de salubrizare.

Directiva Uniunii Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, adoptată în decembrie 1994 și completată în anul 2004, prevede că orice legislație viitoare privind ambalajele trebuie să țină cont atât de ambalajele returnabile, cât și de cele nereturnabile.
Pachetul Economiei Circulare și implementarea acestuia au fost dezbătute în data de 8 aprilie a.c, în cadrul unui seminar internațional organizat de către Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) la care au participat Virginia Janssens, director executiv EUROPEN (The European Organization for Packaging and the Environment), William Vermeier, președintele EXPRA (The Extended Producer Responsability Alliance), Robert Uzună, președintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), dar și alți jucători activi și importanți de pe piața gestionării deșeurilor de ambalajele.

„Scopul comun al industriei, al autorităților guvernamentale centrale și locale și al comunității este înfiinţarea unui sistem integrat de recuperare a ambalajelor folosite care să fie util atât din punct de vedere economic, cât și al mediului. Trebuie să existe o libertate deplină în alegerea materialelor folosite pentru ambalarea bunurilor de consum, cu condiția respectării standardelor sanitare recunoscute pe plan internațional.

Întâlnirea membrilor ARAM

În consecință, orice legislație viitoare privind ambalajele trebuie să țină cont atât de ambalajele returnabile, cât și cele nereturnabile, conformându-se astfel cerințelor europene, așa cum sunt acestea definite în Directiva Uniunii Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje adoptată în decembrie 1994 și completată în 2004“, potrivit unui comunicat al ARAM.

Totodată, potrivit asociației, „industriei trebuie să i se permită prin legislația privind ambalajele să organizeze «ea însăşi» modul în care îşi asumă partea sa de responsabilitate“.

„Un cadru european de reglementare mai puternic și armonizat în ceea ce privește răspunderea extinsă a producătorului pentru deșeurile de ambalaje va îmbunătăți transparența, implementarea, precum și responsabilitatea tuturor actorilor la nivel național“, a afirmat în cadrul seminarului Virginia Janssens, director executiv EUROPEN.

Propunerile legislative europene privind deșeurile în general și cele provenite de la ambalaje stabilesc obiective clare de reducere a generării acestora și trasează direcția pe termen lung pentru reintroducerea materialelor din deșeuri în circuitul economic. Obiectivele cheie ale acestor propuneri includ o țintă comună de reciclare a deșeurilor municipale la nivelul UE de 65%, în 2030, respectiv o țintă comună de reciclare a deșeurilor de ambalaje la nivelul UE de 75% în același an.

„Acest seminar a reușit să adune alături mai mulți actori instituționali care au înțeles necesitatea de a transmite același mesaj privind criza din țara noastră din domeniul gestionării deșeurilor de ambalaje cu care ne confruntăm de mai bine de opt luni de zile, întrucât se știe că România se confruntă cu un anumit context istoric privind ambalajele.

Deşeuri

Dacă până în anul 2013, sistemul de transfer de responsabilitate al deșeurilor de ambalaje a contribuit substanțial la îndeplinirea obiectivelor de reciclare și de valorificare asumate de către România, începând cu anul trecut Administrația Fondului pentru Mediu a realizat mai multe controale urmate de anumite investigații în privința modului în care au fost atinse țintele naționale de reciclare a deșeurilor de ambalaje.

Toată această situație a condus la instituirea unei percepții publice despre posibile fraude privind anumite cantități de deșeuri reciclate în România confirmate de către unii operatori economici. Astfel, acest seminar a fost organizat în această direcție și mă bucur că am reușit să prezentăm punctele de vedere ale Comisiei Europene în privința modului în care țintele noi stabilite vor putea fi atinse de țara noastră care se confruntă cu un blocaj ce este o situație fără precedent, dar în același timp au fost discutate și modele europene de bune practici din domeniul deșeurilor de ambalaje“, a subliniat Robert Uzună, președintele ARAM.

Robert Uzună, președintele ARAMÎn urma controalelor efectuate de AFM, începând cu anul 2014, s-a constatat că anumite cantități de deșeuri de ambalaje raportate ca fiind reciclate de către OTR-uri, în baza declarațiilor oficiale primite de la reciclatori, nu au fost în realitate supuse operațiilor de reciclare. Datele preliminare prezentate public de către unele OTR-uri arată că rezultatele pentru anul 2015 se situează sub 50%, adică sub nivelul minim impus de 60%.

„Există exemple la nivel mondial care demonstrează că responsabilitatea producătorului este un instrument necesar pentru o economie mai circulară. Cunoaștem însă cazuri în care responsabilitatea producătorului a dus la un haos total și la piedici în calea economiei circulare. De aceea este necesară o reglementare clară care să stabilească rolurile și responsabilitățile fiecărui actor, evitând orice posibil conflict de interese. Actorii cheie sunt producătorii, autoritățile locale, companiile de management al deșeurilor, Guvernul și consumatorii“, a menționat William Vermeir, președintele EXPRA.

ARAM este o organizație independentă non-profit a companiilor românești și străine care activează în domeniul producerii unei largi game de ambalaje, precum și în domeniul fabricării și comercializării de bunuri de consum ambalate în România. Organizația are în portofoliu companii precum: Apemin Tușnad, Argus, Bergenbier, Coca Cola HBC, Colgate Palmolive, Danone, JTI, Mars, Phillip Morris, Procter & Gamble, Red Bull, Tetra Pak, Unilever și Ursus.

Este important de precizat faptul că patronatele și sindicatele din industria alimentară au solicitat, în data de 25 ianuarie a.c., suspendarea obligației de plată a contribuției privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ „transparent, echitabil și controlabil“ pentru toți actorii din lanțul de reciclare. De altfel, ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a precizat că intenția autorităților din domeniu nu este de a aplica penalități pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în situația nefericită a unui infringement în care penalitățile europene pot să ajungă și la 200 de mii de euro pe zi.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare