În gestionarea deşeurilor de ambalaje anul 2016 este unul pierdut - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

În gestionarea deşeurilor de ambalaje anul 2016 este unul pierdut

13 June 2016 - 02:20 PM Reciclare & Recuperare

Geanin Şerban, director executiv ECO ROMÂNIAECO ROMÂNIA, asociaţia care reuneşte organizaţiile de transfer de responsabilitate Intersemat, Eco Rom Ambalaje, Ecologic 3R, Sota Grup 21 şi Ecopim, consideră că anul 2016 este compromis din punct de vedere al gestionării eficiente a deşeurilor de ambalaje. Principalele cauze sunt neimplicarea autorităţilor publice locale şi întârzierile legislative din acest domeniu.

Criza deşeurilor de ambalaje declanşată la finalul anului 2015, în urma căreia o mare parte din producători au plătit mai mult de 200 milioane de lei contribuţii la Administraţia Fondului pentru Mediu, iar cele mai multe organizaţii de transfer au primit amenzi mai mari decât veniturile, este departe de a fi rezolvată.

ECO ROMÂNIA, asociaţia organizaţiilor pentru transferul responsabilităţii producătorilor în privinţa obligaţiilor de reciclare, a cărei membri gestionează 65-70% din ambalajul pus pe piaţă în România, trage un semnal de alarmă, şi anume că în contextul în care contribuţia financiară a producătorilor şi importatorilor pentru realizarea obligaţiilor a crescut în medie de peste 4-5 ori faţă de anul trecut, contextul legislativ şi al politicilor în domeniul colectării deşeurilor de ambalaje este neschimbat.

Remarcăm faptul că, în ciuda aşteptărilor create de lege care impunea ca până în februarie 2016 să fie emise trei ordine de ministru cu impact direct asupra organizaţiilor de transfer de responsabilitate şi a colaborării acestora cu autorităţile locale, nici până în acest moment nu au fost publicate, fapt ce are un efect negativ asupra stimulării colectării separate de la populaţie.

De reţinut este că, în domeniul deşeurilor de ambalaje, pârghiile financiare, creşterea bonificaţiilor către colectori şi operatori de salubritate nu sunt suficiente pentru îndeplinirea obligaţiilor de reciclare pe tip de material şi a celor globale de reciclare şi valorificare. Ca dovadă că, după opt luni de creştere continuă a contribuţiilor financiare în sistem, cantitatea de deşeuri de ambalaje colectate separat nu a crescut semnificativ.

Deşeuri de ambalaje

Colectarea separată, condiţie esenţială în realizarea obligaţiilor, este neschimbată, aceasta în condiţiile în care cea mai mare parte din judeţe au beneficiat şi de fonduri europene pentru dezvoltarea sistemelor, dar a cărei performanţă nu e măsurată de nimeni până în prezent. Populaţia are acces doar parţial la colectarea cu saci sau la containere colorate. Legea care permite amendarea celor care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a colecta separat nu se aplică din motive electorale.

Pe lista de priorităţi a autorităţii locale nu există problematica deşeurilor, iar în campaniile electorale actuale nu s-a făcut referire la necesitatea colectării separate a deşeurilor cu excepţia promovării preţului 0 la tariful de colectare, o măsură defectuoasă recunoscută de toţi cei din domeniu.

O analiză recentă a modului de îndeplinire a obligaţiilor autorităţii locale (Jaspers 2016) arată că acestea nu au fost controlate în ultimii ani în privinţa deşeurilor. Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei spune că nu are pârghii să intervină asupra primarilor. În aceste condiţii nu trebuie să ne mire faptul că România continuă să depoziteze la groapă cel mai mare procent din Europa - aşa cum este menţionat în Raportul Comisiei publicat în aceste zile.

Nici în domeniul controalelor la colectori sau reciclatori, acolo unde s-au găsit adevăratele probleme care au declanşat criza deşeurilor de ambalaje, nu s-au făcut progrese majore. În continuare lista publică a operatorilor autorizaţi şi controlaţi, aşa cum s-a specificat în modificarea Legii ambalajelor, întârzie să apară.

Atât în cazul generatorilor casnici, cât şi în cel al persoanelor juridice există obligaţia colectării separate şi penalităţi conform Legii ambalajelor şi a Legii salubrităţii, dar cei responsabili nu o aplică.

Organizaţiile pentru transferul responsabilităţii producătorului, blamate de către autorităţile centrale şi presă în ultimele luni, au rolul de a sprijini financiar colectarea astfel încât deşeurile să nu ajungă la gropile de gunoi, ci în curtea reciclatorilor autorizaţi. Aceste organizaţii lucrează împreună cu colectorii şi operatorii de salubrizare care conform legii trebuie să colecteze şi să transporte deşeurile la reciclatori autorizaţi. Tot colectorii şi salubriştii sunt cei care generează documente financiar-contabile care atesată trasabilitatea. Concret, OTR-urile trebuie să finanţeze sistemul şi să raporteze datele primite de la colectorii şi operatorii de salubritate autorizaţi de autorităţile de mediu şi să se asigure de trasabilitatea deşeurilor până la livrarea către reciclatorii autorizaţi.

Singura pârghie pe care organizaţiile o au în raport cu colectorii şi operatorii de salubritate este cea financiară, care însă nu este de ajuns.

Deşeuri de ambalaje

În plus, în privinţa capacităţilor de reciclare existente în România ne confruntăm cu situaţii diferite în funcţie de material: unele investiţii acoperă cantităţi mult prea mari faţă de nevoia la nivel naţional poziţionându-se de la început pe piaţa regională şi internaţională, în timp ce unele capacităţi sunt prea mici pentru nevoia internă, iar la anumite materiale deja apar probleme, în sensul că după criterii artificiale colectorii sunt programaţi pentru predarea deşeurilor colectate.

În concluzie, ECO ROMÂNIA constată că există un dezechilibru la nivelul presiunilor pentru îndeplinirea responsabilităţilor şi a controlului acestora îndreptate cu precădere către OTR-uri şi producători, dar nu şi către ceilalţi participanţi la sistem. Până când nu se vor implica toţi factorii din lanţ, nu vor fi rezultate. Mai mult, cantităţi importante de deşeuri de ambalaje deţinute de unii operatori (spre exemplu, staţiile de sortare) sau care ajung la reciclatori libere de sarcină nu pot fi integrate în sistem din cauza unor prevederi legale sau a lipsei acestora.

În ultimele luni, asociaţia a atras atenţia, prin punctele sale de vedere transmise autorităţilor centrale, că simpla modificare a câtorva legi nu este suficientă, ci trebuie să existe o viziune şi un plan de ansamblu asupra sistemului în care rolul fiecărui actor şi modul de relaţionare între actori trebuie să fie clar specificat în legi şi aplicat.

Măsurile propuse nu numai în cadrul actualei crize, precum sistemul „plăteşti cât generezi“, concomitent cu creşterea taxei la depozitare, clarificarea relaţionării OTR - autoritate locală, obligaţia colectorilor de a avea contract cu OTR, validarea în timp real a cantităţilor colectate şi reciclate de către autorităţile de mediu în baza de date naţională a gestionării deşeurilor nu şi-au găsit încă materializarea în acte normative imperios necesare.

Mai mult, ordinul privind reglementarea şi clarificarea colaborării OTR-urilor cu autorităţile locale şi ordinul privind raportarea datelor referitoare la deşeurile de ambalaje de către toţi participanţii de pe lanţul de valoare al deşeului nu au apărut nici sub formă de propuneri.

Legislaţia care trebuia elaborată are întârzieri de peste trei luni şi toate acestea fac ca anul 2016 să fie compromis din punct de vedere al aplicării legilor şi deci al producerii efectelor.

Geanin Şerban,
director executiv Asociaţia ECO ROMÂNIA



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare