Educaţia şi informarea rămân principalele acţiuni pentru implementarea unui sistem de colectare selectivă - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Educaţia şi informarea rămân principalele acţiuni pentru implementarea unui sistem de colectare selectivă

09 July 2016 - 11:51 AM Reciclare & Recuperare

Participanţi la dezbatereCă România se situează în coada listei ţărilor europene în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor menajere o ştim cu toţii, cum ştim că nici o guvernare nu a luat măsuri pentru remedierea acestei situaţii. Interesele electorale, cele de afaceri au depăşit de fiecare dată însă interesul legitim al României de a se alinia la politicile europene. Fără teama de a greşi putem spune acum că nu numai Ministerul Mediului se face vinovat de această situaţie, ci şi cel al Dezvoltării, ANRSC-ul, AFM-ul şi alte intituţii ale statului care acum încearcă să găsească soluţii la probleme care trebuiau rezolvate de mult timp.     ecologic

O dezbatere pe tema gestionării deşeurilor a fost organizată în data de 31 mai 2016 de Asociaţia Naţională pentru Managementul Deşeurilor (ANMDR) în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, în Bucureşti, la Hotelul Caro. La întâlnire au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri, directori şi consilieri din cadrul Ministerului Economiei, ai Ministerului Mediului, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, ai ANRSC şi alţii. În mod cu totul excepţional acum, la o dezbatere pe tema deşeurilor, a participat şi un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale, care chiar dacă nu ocupă rangul de ministru sau de secretar de stat deţine în acest minister o funcţie de conducere importantă.

În deschidere, Elena Tudose, director al Institului pentru Politici Publice, a vorbit despre pachetul de măsuri privind economia circulară, şi despre intensificarea activității de reciclare și de reutilizare a deșeurilor cu beneficii atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru economie. „Estimarea financiară pe această componentă este de aproximativ șase miliarde de euro, deci este vorba despre oportunități importante pentru valorificarea deșeurilor pe această componentă economică. Însă în egală măsură acest pachet stabilește niște repere destul de ambițioase pentru anul 2030, dacă ne referim la faptul că se discută despre un prag de reciclarea deșeurilor municipale de 65%, despre o ţintă la reciclare a a deșeurilor de amabalaje de 75% până în 2030 și despre un nivelul maxim de depozitare al deșeurilor de maxim 10%. În aceste condiţii, la noi din păcate deşeurile sunt încă privite de administraţia publică locală ca o povară, când ele ar trebui privite ca o resursă importantă din punct de vedere economic“, a spus Elena Tudose.

La dezbatere

Pachetul Comisiei Europene pentru Economia Circulară este o provocare a spus președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Istvan Jakab, o provocare care ar trebui să ne pună pe gânduri, să vedem cum arată sistemul în momentul de față și unde dorim să ajungem în anul 2020 și mai departe.

„Ministerul Mediului doreşte să sprijine primăriile, să îi conștientizeze pe primari şi pe cetăţeni, să le explicăm clar care le sunt responsabilitățile și să venim cu proiecte pentru gestionarea deșeurilor. Prin AFM dorim să impulsionăm această direcție și să ajutăm economia pe drumul spre o economie circulară. În același timp, dorim ca aceste acţiuni să se vadă în niște rezultate bune și totodată să ducă la implementarea unor proiecte reușite“, a declarat Jakab.

Doru Ciocan, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), crede că marea problemă a României este aceea că „nu are încă Planul Național de Gestionare al Deșeurilor (PNGD) aprobat pentru perioada 2014-2020, plan care ar fi trebuit să fie acum un document de lucru pe care să discutăm. Știu că există un contract de consultanță cu Ministerul Fondurilor Europene privind banii europeni prin care se acordă consultanță din partea firmelor străine cu privire la elaborarea acestui PNGD. Un lucru încurajator este faptul că există un termen mobilizator, de aceea aștept și sunt foarte curios să vedem acest plan, dar până atunci pot face afirmația că România trebuia să aibă, din ianuarie 2016, reglementările privind colectarea separată a deșeurilor municipale, adică partea reciclabilă a deșeurilor municipale“.

Cristinel Olaru, director în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, este de părere că modul în care oamenii vor înţelege necesitatea colectării selective a deşeurilor este crucial pentru succesul demersului autorităţilor.

„Din păcate existența unui singur sistem de colectare este unul păgubos și de aceea trebuie să ne gândim în ce măsură putem veni cu alte sisteme de colectare separată mult mai eficiente şi mai adaptate sistemului de colectare românesc. Oamenii joacă un rol foarte important în acest proces. Dacă populația va fi conștientă de necesitatea colectării separat, vom avea succes în orice demers pe această temă. Dar dacă populația va fi forțată să colecteze separat, succesul va fi inexistent, de aceea cred că trebuie să fim proactivi, să facem în așa fel încât cetățenii să înțeleagă de ce este așa de important să depună separat deşeurile. Realitatea este însă că avem în țară persoane care nici măcar nu știu unde este tomberonul și aleg să îşi lase gunoiul la marginea unei străzi pe o alee în drumul spre servici. În conformitate cu prevederile actuale, competențele exclusive în ceea ce privește serviciul de salubrizare revine autorităților publice locale, iar din această perspectivă MDRAP nu se poate implica... dar MDRAP se implică, de exemplu, prin prezența mea în cadrul acestei întâlniri, așa cum eu am mai participat și la alte reuniuni de acest gen“, a spus printre altele Cristinel Olaru.

La dezbatere

Consilierul personal al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Elena Rastei, a făcut un apel către Ministerul Dezvoltării pentru implicarea primarilor în implementarea sistemului de colectare selectivă, menţionând că Ministerul Mediului este hotărât să sprijine autorităţile locale.

„Tranziția către o economie circulară implică în primul rând o muncă integrată, atât la nivel de autorități și ministere, cât și la nivel de actori implicați de la MMAP, MDRAP, Ministerul Finanțelor care ar putea să susțină prin diverse instrumente și măsuri, precum reduceri de TVA pentru produse second hand, sau produse refolosite, până la Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației, Ministerul Economiei, primării, salubrizatori și cetățeni și să nu uităm de ONG-uri, societatea civilă care face legătura dintre autorități și cetățeni. Este foarte important să mărim gradul de educație, controlul, monitorizarea și coerciția. Este clar că schimbarea aceasta de paradigmă implică felul în care noi privim deșeul, iar acesta este o resursă. Astfel, focusul intră pe reparare, reducerea consumului, prevenție și abia apoi reciclare“, a spus Rastei.

Conferinţa din data de 31 mai 2016 organizată de ARMD şi de către IPP a fost un succes din punctul nostru de vedere. Cu toate că la un moment dat au mai ridicat şi tonul, participanţii au dezbătut serios, o problemă reală cu consecinţe grave pentru ţara noastră. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare