Instituţiile statului încearcă să elimine colectorii şi valorificatorii de deşeuri de pe piaţă - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Instituţiile statului încearcă să elimine colectorii şi valorificatorii de deşeuri de pe piaţă

02 August 2016 - 02:04 PM Reciclare & Recuperare

În perioada 3-5 iulie 2016 s-a desfăşurat la Mamaia întâlnirea semestrială a membrilor Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT, întâlnire la care a participat şi secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, responsabil de domeniul deşeurilor, Raul Pop. Invitat special la acest eveniment a fost Kazimierz Poznański, preşedintele Camerei de Reciclare şi Metale Neferoase din Polonia.

TVA-ul, monopolul salubriştilor şi impozitul pe profit

Pentru colectorii, valorificatorii şi reciclatorii de deşeuri perioada actuală nu este una prea favorabilă. Pe de o parte unele prevederi din legislaţia europeană în ceea ce priveşte comerţul cu deşeuri nu se aplică în România, iar pe de altă parte instituţii ale statului se implică direct în relaţiile comerciale dintre firme, favorizând unele dintre ele şi eliminând altele de pe piaţă.
Mihai Sofian, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT a semnalat celor prezenţi la întâlnire aceste probleme. „Sunt judeţe în România, cum sunt Prahova şi Dolj, dar mai sunt şi altele, unde instituţii ale statului au trimis dispoziţii către toţi operatorii economici din judeţ, producători, comercianţi sau prestatori de servicii prin care li se recomandă cui să predea deşeurile, respectiv societăţilor de salubrizare sau reciclatorului final, ceea ce elimină din capul locului valorificatorii şi colectorii. Este o problemă care a apărut de curând, dar care ne va crea mari necazuri în viitor. Pe de altă parte, persistă marea noastră problemă cu TVA-ul şi impozitul pe venit unde sperăm să găsim o soluţie anul acesta. În continuare nu se respectă hotărârea Uniunii Europene conform căreia dacă o societate comercială cumpără de la un valorificator sau colector o anumită marfă şi dacă are factura corectă, lui nu ar trebui să i se reţină TVA-ul şi cei 16% impozitul pe profit. Încercăm să găsim o cale să organizăm o întâlnire cu preşedintele ANAF-ului în care să prezentăm trista realitate în care ne zbatem, pentru că ceea ce ni se întâmplă acum este un abuz“, a spus Mihai Sofian.

Va urma o perioadă interesantă

Prezent la întâlnire, secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, responsabil direct de domeniul deşeurilor, Raul Pop, i-a asigurat pe cei prezenţi că ministerul încearcă să rezolve cât mai repede problemele din acest domeniu.

„Legătura mea cu sistemul a început printr-o organizaţie de transfer de responsabilitate, prin Recolamp, unde am lucrat din anul 2007 până în 2011. Aceasta este perspectiva din care am înţeles din interior ce se întâmplă în managementul deşeurilor.

Noi, cei din conducerea Ministerului Mediului, avem un mandat foarte scurt, în care încercăm să rezolvăm tot ce putem, cu observaţia că ştim foarte bine că orice schimbare de ministru aduce cu sine şi o schimbare de viziune.

Întâlnirea membrilor OPP REMAT

Ceea ce încercăm noi acum este să rezolvăm foarte repede unele chestiuni punctuale şi eventual să lansăm nişte iniţiative de lucru, nişte canale de lucru care să fie atât de bine făcute încât ele să rămână valabile şi după plecarea noastră.

Ce pot să vă spun este că va urma o perioadă interesantă, bună credem noi, dar desigur, ca orice fenomen în schimbare, va avea şi provocările ei“, a declarat secretarul de stat.

150 de milioane de euro pentru reciclare inovativă în Polonia

Invitatul special al întâlnirii membrilor OPP REMAT a fost de această dată Kazimierz Poznański, preşedintele uneia dintre cele mai puternice organizaţii industriale din Polonia, o ţară care, spre deosebire de România, nu şi-a distrus nici industria extractivă şi nici cea prelucrătoare, şi care, deşi nu are resursele României, este acum o prezenţă puternică pe piaţa metalelor neferoase la nivel mondial.

Camera Economică de Metale Neferoase şi Reciclare din Polonia, Izby Gospodarczej Metali Nieżelaznych i Recyklingu (IGMNIR), este o organizaţie care a fost înfiinţată în urmă cu 29 de ani, are 69 de membri şi susţine prin activitatea sa dezvoltarea industriei metalelor neferoase şi a reciclării în Polonia.

Preşedintele IGMNIR, Kazimierz Poznański şi Mihai Sofian, preşedintele OPP REMAT

Preşedintele IGMNIR, Kazimierz Poznański, le-a explicat celor prezenţi cum a reuşit Polonia să acceseze 150 de milioane de euro, fonduri europene, pentru „reciclarea inovatoare“.

„Vasul amiral al industriei poloneze este firma KGHM PM SA, al doilea producător de cupru din Europa, cu o producţie de peste 560.000 de tone de cupru pe an, din care numai 120.000 de tone sunt obţinute din reciclare. În producţia de plumb şi zinc avem firma ZGH Boleslaw cu o mină din Silezia şi două fabrici cu o producţie de 160.000 de tone pe an, din care 40% îl reprezintă plumbul primar. În siderurgie, grupul ArcelorMittal este foarte activ pe piaţa poloneză.

Referitor la fondurile europene, am considerat că este periculos să spunem că doar noi, cei din metalurgia neferoasă, avem idei pentru inovaţii în reciclare şi am invitat patru instituţii de cercetare în metale neferoase, materiale de construcţii, sticlă, ceramică şi lemn. Apoi prin patru camere de comerţ, la fel ca a noastră, am făcut un consorţiu pentru a folosi fondurile acordate de către Uniunea Europeană.

Am arătat că avem idei pentru a mişca lucrurile din loc şi pentru a creşte inovarea în domeniu, iar în momentul de faţă avem şansa de a lua bani pentru reciclare atât de la industrie, cât şi de la Uniunea Europeană“, a spus Kazimierz Poznański care i-a invitat pe membrii OPP REMAT în Varşovia, în Cracovia şi în special în Katowice, la sediul Camerei de Reciclare şi Metale Neferoase din Polonia.

Deşeurile de ambalaje, problemă naţională în România

Raul Pop, secretar de stat MMAPSituaţia gestionării ambalajelor prin organizaţiile de transfer de responsabilitate a fost din nou abordată în cadrul acestei întâlniri de către membrii Asociaţiei Eco-România, din care fac organizaţiile Eco-Rom Ambalaje, Intersemat, Sota 21, Ecologic 3R şi Ecopim. Cantitatea gestionată de membrii Eco-România în acest an este estimată la aproximatv 710.000 de tone de ambalaje.

Geanin Şerban, directorul executiv al Asociaţiei Eco-România, i-a asigurat pe colectori că sistemul de preluare de reponsabilităţi este funcţional. „Astăzi în România funcţionează legal 8 organizaţii de transfer de reponsabilitate în domeniul ambalajelor, care au licenţe de activitate valabile, confirmate prin Legea nr. 249 din anul 2015, astfel că până la termenul de expirare nu există nici un motiv obiectiv pentru care relaţia dintre colectori şi OTR-uri să nu funcţioneze“, a declarat Şerban.

Din punctul de vedere al membrilor Asociaţiei Eco-România situaţia actuală în domeniul deşeurilor de ambalaje este la fel de vulnerabilă şi la fel de ineficientă ca şi anul trecut. Referindu-se la cauzele ce au dus la criza ambalajelor, preşedintele Eco-România le-a spus celor prezenţi: „Toţi cei care lucrăm în acest domeniu ştim că unele dintre aspectele care au impact asupra cantităţilor declarate la reciclare sunt legate de documentaţia care nu se doreşte a fi una clară şi mă refer aici la trasabilitate, ştim că există cantităţi mari care sunt în curtea colectorilor, dar care nu intră în sistem din cauza lipsei de documente solicitate de AFM, ştim că există o problemă legată de colectarea separată, şi mai ales ştim că atâta timp cât autoritatea publică locală nu se va implica activ în colectarea selectivă a deşeurilor, tot ce facem noi ceilalţi este aproape în zadar.“

Rabla, vouchere contra cost şi piaţa neagră

Vehiculele scoase din uz reprezintă şi ele în prezent o mare problemă pentru cei care colectează, valorifică şi reciclează acest tip de deşeuri, deoarece, după cum s-a spus în cadrul întâlnirii, o parte dintre comerciaţii de autovehicule le cer valorificatorilor bani pentru vouchere. Tariful este de 50 de euro pentru o Dacie şi 100 de euro pentru o altă marcă, ceea ce face ca o mare parte dintre colectori să renunţe să mai intre în programul RABLA. Piaţa neagră este o realitate în ceea ce priveşte autovehiculele vechi.

Şi cu toate că ele ar trebui să ajungă la cei care deţin instalaţii de depoluare, de scoatere a lichidelor şi de separare a materialelor care rezultă din prelucrarea acestor autovehicule, în România rablele sunt în continuare cumpărate de persoane neautorizate, sunt în continuare tăiate pe câmpuri cu toporul sau cu drujba, iar substanţele periculoase cum sunt combustibilul, antigelul sau lichidul de frână se scurg în pământ sau ajung în reţeaua de canalizare. Implicarea autorităţilor de mediu în rezolvarea acestei probleme este singura modalitate prin care ţara noastră poate rezolva problema maşinilor vechi din parcul auto naţional, cel mai vechi parc auto din Europa, sunt de părere membrii OPP REMAT.

Printre alte subiecte abordate în cadrul întâlnirii membrilor OPP REMAT s-au aflat şi evoluţia pieţei deşeurilor, preţul materialelor feroase, neferoase şi nemetalice, deşeurile de lemn, investiţiile pe care industria de ciment le-a făcut şi le face pentru prelucrarea deşeurilor, cât şi alte probleme specifice industriei de reciclare din România.

ecologic



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare