Dragoş Doru: „Interesul cetăţeanului este eliminat de societăţile de salubrizare care nu colectează selectiv deşeurile“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Dragoş Doru: „Interesul cetăţeanului este eliminat de societăţile de salubrizare care nu colectează selectiv deşeurile“

08 November 2016 - 02:52 PM Reciclare & Recuperare

Aluminiul este cel mai valoros material care se găseşte în deşeurile de ambalaje. Cu toate că produsele îmbuteliate în doze de aluminiu nu au o căutare la fel de mare în România ca în alte ţări, ele sunt o prezenţă constantă pe piaţa produselor alimentare. De colectarea şi pregătirea pentru reciclare a acestor doze se ocupă societatea Can-Pack Recycling, care asigură astfel o parte din materia primă pentru fabricarea dozelor de aluminiu în ţara noastră. Despre activitatea societăţii, despre investiţii şi despre problemele cu care se confruntă în prezent Can-Pack Recycling, am stat de vorbă cu Dragoş Doru, directorul societăţii.ecologic

ecologic: Ce ne puteți spune despre societatea Can-Pack Recycling și despre investițiile pe care le-a făcut?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Can-Pack Recycling face parte din grupul polonez Can-Pack SA, al treilea mare producător de aluminiu la nivel mondial. În luna martie 2016 a luat naștere din punct de vedere formal Can-Pack Recycling, iar activitatea companiei a început în luna aprilie.

Am deschis primele puncte de lucru în Bacău și în Cluj, urmate de punctul de lucru din Ilfov, iar la sfârșitul lunii septembrie a fost dat în funcțiune și punctul de lucru din Deva. Una dintre politicile grupului Can-Pack SA este ca în fiecare țară unde avem câte o fabrică producătoare de ambalaje să se pună bazele unei firme care reciclează și retrage de pe piață ambalajele folosite, urmând ca ele să se transforme în materie primă pentru producția de cutii de aluminiu. Investiția Can-Pack Recycling este de aproximativ 300 de mii de euro, urmând ca anul următor aceasta să crească cu încă 160 de mii de euro, sumă necesară pentru achiziționarea unor utilaje moderne, care vor fi folosite pentru curățarea cutiilor de aluminiu și îndepărtarea reziduurilor organice. Am început investiția anul acesta, iar până la sfârșitul trimestrului I al anului 2017 ne vom dota punctele de lucru cu alte instalaţii moderne, mai exact cu schreddere cu curenți turbionari pentru curățarea deșeurilor din aluminiu. Acestea utilaje sunt foarte necesare deoarece deșeurile din aluminiu din România, mai ales dozele din aluminiu, sunt foarte contaminate.

Sistemul de colectare din România are mari probleme, iar majoritatea cutiilor pe care le achiziționăm din țară provin de la firme de salubrizare, firme care le separă din deșeurile menajere și încearcă să le curețe cât de cât. Dar în acest moment, ceea ce ajunge la noi are impurități de aproximativ 30%. În alte țări, cum este Polonia, unde există un sistem modern de colectare, marfa provine din colectarea selectivă și este curată. Din păcate, la noi marfa este adusă de la groapa de gunoi, după ce a fost amestecată cu celelalte deșeuri și este foarte murdară. De aceea, noi trebuie să investim foarte mult în utilaje pentru a putea menține calitatea pe care o doresc reciclatorii finali cu care colaborăm, iar aceștia sunt Novelis, Costelium, Alcoa, Hydro - cei mai mari producători de tablă pentru cutiile de aluminiu.

Aparat de colectare

ecologic: Se produce în România tablă de aluminiu pentru fabricarea dozelor?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Din păcate, în România nu se produce tablă pentru cutiile din aluminiu. În acest moment, rolele de tablă din aluminiu sunt produse de Costelium, Alcoa, Hydro și Novelis. Procentul în care deșeul de aluminiu se regăsește în tabla de aluminiu ajunge în prezent la aproximativ 62-65% și preconizăm ca procentul să atingă nivelul de 70% până la jumătatea trimestrului I al anului 2017.

ecologic: Așadar, Can-Pack România colectează aici dozele din aluminiu, le trimite afară și de acolo se întorc sub formă de role de tablă?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Noi colectăm de pe piața românească doar deșeuri din doze de aluminiu, deci ambalaje cu codul 15.01.04, pe care le transformăm în „brickets“ curățați, care nu conțin impurități, fier sau alte elemente. Materialul îl ducem la marii reciclatori care îi introduc în cuptor și produc aliajul din care se face această tablă din aluminiu pe care o folosim ulterior la producție. Can-Pack România, la fel ca toate celelalte firme din grupul Can-Pack, achiziționează marfă de la marii producătorii, iar în schimb oferă pe plan local dozele pe care le reciclează din piață. Noi considerăm că reciclarea acestor cutii din aluminiu este o obligație a noastră, chiar dacă nu avem răspunderea legală de a face colectarea, noi o facem deoarece în acest mod îi ajutăm și pe clienții noștri din România și din alte părți să își atingă obiectivele de reciclare globală. Majoritatea clienților noștri sunt mulțumiți de faptul că noi facem colectarea și îi ajutăm să își atingă obiectivele globale de reciclare.

La staţia de sortare

ecologic: Ca să fie foarte clar pentru cititorii noștri, Can-Pack România nu este o organizație de transfer de responsabilitate (OTR), nu?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Nu. Nu suntem un OTR și nu avem nicio intenție de a deveni o astfel de organizație, iar singurul nostru scop este să colectăm cât mai multe cutii de aluminiu uzate și consumate pentru a le reintroduce pe piață sub formă de materie primă pentru producția altor cutii din aluminiu. De exemplu, la începutul anilor 2007-2008, o cutie din aluminiu revenea pe raftul magazinelor alimentare după o perioadă de aproximativ 90 de zile, iar în prezent, din câte știu eu, statistica spune că timpul s-a scurtat la 60 de zile. Prin mărirea colectării am scurtat deci timpul de revenire a unei cutii cu 30 de zile. Așa cum știm, aluminiul se topește și relația este de 1 la 1 în momentul în care se refolosește această cutie. Aluminiul este printre puținele materiale unde nu există probleme legate de micșorarea cantității în procesul de reciclare. Dar foarte important este ca dozele înainte de topire trebuie să fie curate, decontaminate, fără fier, plumb şi fără alte materiale care ar pune în pericol procesul de topire. De aceea și investiția noastră s-a axat pe decontaminare, având în vedere faptul că marfa pe care noi o primim este foarte murdară.

ecologic: Nu sunteți OTR, dar sunteți obligați să colaborați cu aceste organizații. De ce?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Într-adevăr, suntem obligați să lucrăm cu OTR-urile, pentru că din punct de vedere legal, noi demonstrăm trasabilitatea cutiilor din aluminiu într-o proporție de aproximativ 90%. Din experiențele anterioare ale grupului, noi am reciclat aproximativ 3.000 de tone de aluminiu care au fost folosite pentru îndeplinirea țintelor naționale. În momentul de față, OTR-urile au colaborări cu toți colectorii noștri cărora le propun o bonificație pentru demonstrarea trasabilității. Aceasta se obține de la generatorii inițiali la colectori, după aceea marfa ajunge la noi deoarece colectorii, care sunt în relație cu OTR-urile, sunt furnizorii noștri de doze din aluminiu. Noi putem oferi trasabilitatea finală a acestui material colectat de către generatorul inițial. Bonificațiile ajung la colector, iar noi ne alegem doar cu munca administrativă de predare a unor documente care atestă reciclarea finală a acestor materiale.

ecologic: Există vreo diferență între dozele pe care le achiziționați de la societățile de salubrizare și cele de la alți colectori?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Bineînțeles că alți colectori pot să preia această marfă dintr-o generare inițială care nu se regăsește în coșurile de gunoi, pentru că cetățeanul de rând care consumă un produs ambalat într-o cutie de aluminiu are două posibilități: fie să arunce cutia la un coș de gunoi și atunci acest deșeu devine proprietatea salubristului, fie să strângă astfel de deșeuri și să le ducă la un colector. Doza a început să devină un material foarte valoros, aluminiul are o valoare mult mai mare decât fierul, PET-ul sau sticla și de aceea colectorii au început să se concentreze pe acest tip de deșeu. O cantitate mică de aluminiu generează venituri mai mari decât o cantitate enormă de sticlă sau de fier. De exemplu, o tonă de fier valorează 350 de lei, o tonă de sticlă este cam 300 de lei, tona de carton este 200 de lei, iar tona de aluminiu la noi este aproximativ 4.000 de lei. Astfel, se poate observa că diferențele sunt enorme. Iar colectorii au început să aplice și ei niște prețuri care demonstrează această valoare a aluminiului, de aceea cantitățile sunt din ce în ce mai mari, iar bonificația stimulează și mai mult colectorii.

Aparat de colectare

ecologic: Ați precizat că la noi există două surse: operatorii de salubritate și colectorii autorizați. Există ca sursă și sistemul de colectare selectivă?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Colectarea selectivă există, dar eu nu am precizat-o pentru că nu am văzut-o în România. Eu nu am văzut niciun operator de salubritate care să pună la dispoziția cetățeanului acele trei sau patru containere, pe care apoi să le ridice selectiv astfel încât fracțiile să nu se contamineze între ele. Este foarte greu în momentul de față să spui că deșeurile nu sunt contaminate, pentru că fracția umedă este amestecată cu cea uscată, generând un mix care este foarte greu de selecționat și de decontaminat.

Existau la un moment dat în Constanța niște coșuri, în Timișoara am înțeles că au început colectarea selectivă, dar am observat că operatorii de salubritate nu fac nimic în momentul de față pentru a-l aduce pe cetățean spre aceea colectare selectivă. Dar cetățenii observă că tot gunoiul este colectat amestecat și nu mai au niciun interes să facă colectare selectivă. Interesul oamenilor este eliminat din cauza delăsării salubristului care nu colectează selectiv. Eu nu am văzut în România un sistem de colectare selectivă cum este în Germania, Franța sau Elveția. În aceste țări, salubriştii au obligații extrem de dure pentru a își menține un contract.

Dau ca exemplu Polonia. Aici, un salubrist are un contract pe o perioadă de maximum doi ani și dacă în această perioadă nu și-a atins obiectivele, la următoarele licitații el nu mai are voie să participe.

ecologic: Acesta este unul dintre motivele pentru care ați investit în aparate de colectare?

Dragoș Doru, directorul general al Can-Pack Recycling: Acum am început să investim în achiziționarea unor RVM-uri (reverse vending machine), mașini speciale pentru colectare, care îți plătesc materialul pe care îl depui. Aceste mașini au fost introduse în colaborare cu magazinele Auchan și le-am promovat în cadrul unei campanii intitulate „Și mama reciclează!“. De ce mama? Deoarece ea este personajul central al familiei, o gospodină, și ne poate îndemna să strângem deșeurile separat, cutiile, cartonul, plasticul, să le depunem la RVM-uri, ca astfel să beneficiem de reduceri pe bonul de cumpărături, să participăm la o tombolă sau să donăm banii câștigați.

Am dat cetățeanului posibilitatea să aleagă ce face cu ambalajul din aluminiu de la produsul pe care l-a consumat în gospodăria proprie. Sunt foarte bucuros că un număr foarte mare de clienți ai magazinelor Auchan au început să aducă dozele consumate și să le introducă în aceste mașini care apoi le oferă o reducere pe bonul de cumpărături.

Până în momentul de față am retras din circuitul deșeurilor aproximativ 280 de mii de cutii de aluminiu din toată țara. Avem instalate 20 de aparate în București, Satu Mare, Sibiu, Oradea, Cluj, Deva, deci aproape în toată țara. Rezultatul acestei colectări adresate cetățenilor este unul pozitiv, transparent și poate genera plusvaloare, nu neapărat doar pentru cetățean, dar și pentru țară, deoarece și aceste cantități de deșeuri care se strâng generează un rezultat pozitiv în calculul național al cantităților de deșeuri reciclate.

Așa cum am mai spus, cantitățile nu sunt foarte mari și ele nu generează profituri pentru noi, dar sunt cantități care ne interesează. La anul vrem să mai aducem încă 20-25 de astfel de mașini, iar peste doi ani să investim tot în același număr de mașini. Sunt aparate scumpe, care în afară de costurile ridicate de achiziție, mai implică și costuri de întreținere, deloc neglijabile. O mașină poate să achiziționeze până la 4000 de cutii, după care trebuie golită. Can-Pack Recycling are mai multe puncte de lucru, are acces la toate magazinele și poate
într-un timp scurt să asigure service-ul acestor aparate și golirea lor. Totodată noi garantăm că pe timpul depozitării marfa nu va mirosi și nu va îndepărta cetățenii de la aparate. Din punctul meu de vedere, acestea sunt aparate extrem de moderne și le-am văzut și în alte state europene. Tot mai multe țări europene utilizează aceste aparate pentru a retrage de la populație dozele de aluminiu, acest tip de ambalaj foarte modern și totodată foarte valoros.

Principalul câștigător al campaniei noastre și al investițiilor pe care le facem este însă societatea, deoarece astfel, în timp, cetățeanul se va obişnui să ducă aceste deșeuri către reciclare.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare