Reluarea programului de înnoire a parcului auto, denumit pe aici pe la noi „Programul Rabla“, este greu de crezut că va avea succesul de care s-au bucurat celelalte acţiuni similare din anii trecuţi. Scăderea veniturilor, nesiguranţa zilei de mâine şi accesul dificil, dacă nu chiar imposibil la credite riscă să facă din campania 2009 o mare nereuşită. Şi aceasta cu toate că dealerii auto au intrat în program cu oferte de neimaginat cu numai un an în urmă.

Autorităţile şi-au propus schimbarea prin programul „Rabla“ a 60.000 de autovehicule mai vechi de 10 ani. Clientul care primeşte un voucher de 3.800 de lei la predarea vechii maşini la un centru Remat, poate primi la achiziţia unui automobil din gama Logan o reducere suplimentară de încă 3.800 de lei. Cumulat, preţul de achiziţie se reduce astfel cu până la 7.600 de lei (1.800 de euro).

Dacia, marele beneficiar al tuturor programelor anterioare rămâne şi acum favoritul numărul 1, în condiţiile în care, pentru toată lumea, este mai mult decât evident faptul că scopul programului este încurajarea producţiei interne de autovehicule, măsură necesară în actualele condiţii de criză economico-financiară fără precedent.

În data de 16.02.09 a avut loc seminarul organizat de Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie, DG ENT, din cadrul Comisiei Europene, având ca scop schimbul de bune practici între statele membre, pentru aplicarea schemelor de reciclare a vehiculelor scoase din uz, unde România a fost reprezentată de către Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Economiei.

ecologic: Cine a participat la această întâlnire?

Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei de Reciclare a Materialelor din cadrul ME: În data de 16 februarie a  avut loc întâlnirea de la Bruxelles cu privire la programele de înnoire a parcului auto, renumitul program „Rabla“ de la noi. Au fost prezentate situaţiile din trei ţări: Franţa, Germania şi România care este singura ţară din Europa de Est care a implementat acest program şi care a făcut prezentarea la Bruxelles. Din punctul nostru de vedere, programul este pe de o parte un imbold pentru industria auto şi pe orizontală pentru tot ce înseamnă industrie constructoare de maşini, iar pe de altă parte avem şansa să scăpăm astfel de toate hârburile din ţară.

ecologic: Care este ţara care a implementat prima un astfel de program?

Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei de Reciclare a Materialelor din cadrul ME: Cei mai vechi în domeniul acestor programe au fost nemţii. Iar în Europa de Est, primii suntem noi. Iar dacă la momentul acesta noi avem numai 850 de euro prima de casare, în celelalte state valoarea primelor de casare este mai mare şi se situează undeva între 1000 şi 2500 de euro.

ecologic: Cum este privită de la Bruxelles contiuarea programului din România, şi care este poziţia celorlalte ţări din fostul bloc comunist?

Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei de Reciclare a Materialelor din cadrul ME: Toţi cei de acolo au apreciat în mod deosebit programul României. România ca stat chiar a fost dată ca exemplu pozitiv la această întâlnire. Întâlnirea a fost condusă de Jean Philippe, responsabil pentru industria auto în cadrul DG ENT al CE. Chiar în această lună domnia sa ne vizitează ţara, pentru a vedea fabricile noastre de la Piteşti şi de la Craiova.

Celelalte ţări din această zonă a Europei au fost destul de reticente. Ungaria se gândeşte, Bulgaria nici nu a luat în discuţie aşa ceva, iar Polonia a avut o poziţie foarte retrasă la această întâlnire. S-a abţinut de la orice declaraţie. Cehii în schimb, s-au arătat a fi interesaţi şi ne-au solicitat date despre cum funcţionează programul la noi. Cipru a preluat acum un program asemănător. La terminarea conferinţei, mesajul dat de către domnul Philippe a fost unul foarte clar. Fiecare ţară din Uniunea Europeană trebuie să iniţieze astfel de programe pentru impulsionarea industriei, mai ales în această perioadă de criză.

ecologic: Stă bine România din acest punct de vedere?

Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei de Reciclare a Materialelor din cadrul ME: Da, noi stăm bine la punctul acesta. Mi-e greu să cred că vom schimba 60.000 de maşini anul acesta. Anul trecut am schimbat undeva la 60.500, în condiţiile în care nu se simţea prea mult criza. După părerea mea, cred că ar trebui să regândim împreună cu Ministerul Mediului şi cu Ministerul Finanţelor nişte scheme prin care să putem introduce în programe şi societăţile de leasing, în aşa fel încât să se poată accepta şi maşini cumpărate de societăţile de leasing, utilizatorul fiind cel care şi-a lăsat rabla la Remat. Să vedem dacă vom reuşi să găsim o schemă de finanţare şi pentru societăţile comerciale care deţin încă maşini vechi în parcul auto şi, dacă am reuşi să mărim şi prima de casare, ar fi extraordinar.

ecologic: Pentru industria auto şi pentru cetăţean programul este bun. Cum este el pentru reciclatori acum, în situaţia în care combinatele siderurgice şi-au cam închis porţile?

Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei de Reciclare a Materialelor din cadrul ME: Depinde. Sunt unii care se vaită şi care spun că tot programul „Rabla“ e o pacoste pe capul lor, că au o grămadă de cheltuieli, că nu mai este rentabil să ia maşini fără ca cetăţeanul să fie obligat să plătească ceva la predare, că se chinuie cu lichidele, cu sticla şi aşa mai departe. Sunt alţii însă care îşi văd de treabă fără a se plânge. Dacă ne gândim însă că numai dintr-o Dacie se scot 600 de kilograme de fier, afacerea nu este chiar aşa de proastă cum vor să o prezinte unii.

Există însă alte probleme care mă preocupă pe mine în mod deosebit. Sunt foarte supărat fiindcă deşi în România funcţionează de ceva timp două shredere, unul la Mehedinţi şi altul la Galaţi, reprezentanţii societăţilor comerciale care le deţin nici nu au avut măcar bunul simţ să ne anunţe de existenţa acestor instalaţii.

Fiindcă atunci când ei depindeau de autorizări din partea noastră, a celor care eram cei mai huliţi şi mai vânaţi din toate ministerele, ei ştiau să vină şi să ne dea informaţii despre activităţile pe care le desfăşoară. Acum nemaiavând decât obligaţia de a face unele raportări, se fac că plouă. Iar dacă fac unele raportări, le fac de parcă ne-ar face nouă o favoare şi nu văd în relaţia pe care ei o au cu Direcţia de Reciclare decât drepturile, nu şi obligaţiile ce le revin.

Şi nu este normal ca noi, cei din minister, să susţinem poziţia României în acest domeniu la Comisia Europeană fără a avea toate datele pe plan naţional. Riscăm altfel să ne facem de râs din cauza unor oameni care au şi au avut întotdeauna un comportament straniu şi ciudat faţă de toate forurile din România.

Seminarul privind schemele de reciclare auto - 16.02.09, Bruxelles

În data de 16.02.09 a avut loc seminarul organizat de Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie, DG ENT, din cadrul Comisie Europene, având ca scop schimbul de bune practici între statele membre, pentru aplicarea schemelor de reciclare a vehiculelor scoase din uz.

Şeful de unitate Jean Philippe, responsabil pentru industria auto în cadrul DG ENT, a prezentat delegaţiilor statelor membre contextul politic care a generat organizarea acestui eveniment. Comisia Europeană a pornit de la prevederea cuprinsă în Planul European de Redresare Economică (EERP) adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2008 şi de la Concluziile conferinţei ministeriale informale privind situaţia crizei din industria auto, care a avut loc la 16 ianuarie a.c.

Comisia a declarat că nu se poate realiza o armonizare legislativă în acest domeniu însă se poate face o coordonare a măsurilor care se adoptă de statele membre. A elaborat un proiect de linii orientative pentru schemele de reciclare a vehiculelor, care conţin principiile ce trebuie avute în vedere de statele atunci când pun în aplicare astfel de programe.

Intervenţiile Statelor Membre

România a prezentat schema de reciclare pentru vehiculele scoase din uz, explicând că decizia politică a fost de a se realiza un instrument pentru aplicarea legislaţiei naţionale, armonizată cu legislaţia comunitară. Scopul programului de reciclare este de a se reduce emisiile CO2 şi de a elimina cât mai multe maşini, mai vechi de 10 ani. S-a prezentat evoluţia programului de reciclare începând cu anul 2005, până în 2009 când prima de reciclare este de aproximativ 850 Euro, iar bugetul alocat este de aproximativ 57 milioane de euro. România a precizat că programul se aplică indiferent de marcă şi modelul maşinii. România a prezentat şi fluxul de reciclare a vehiculului uzat.

România a prezentat, pe lângă caracteristicile procesului de schimbare al maşinii, elemente detaliate şi acţiunile întreprinse la nivel naţional pentru reciclarea componentelor şi materialelor rezultate din casarea unei maşini.

Delegaţia României a fost compusă din reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi ai Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Delegaţia franceză a prezentat măsurile naţionale pentru reciclarea maşinilor, având următoarele caracteristici:

• Un bonus la cumpărarea vehiculelor noi care emit sub 130 g CO2/km;

• O taxă la cumpărarea vehiculelor noi care emit peste 160 g CO2/km;

• O primă la casă de 300 euro şi dezmembrarea vehiculelor având peste 15 ani.

Practic Franţa aplică o schemă cumulată de premiere pentru cumpărarea vehiculelor noi cu emisii reduse de CO2 şi sistemul de casare al vehiculelor vechi.

Programul a fost relansat pentru perioada decembrie 2008 - decembrie 2009 la noi parametri, respectiv:

• Prima la casă creşte de la 300 euro la 1000 euro;

• Achiziţia sau deţinerea pentru cel puţin doi ani a unui vehicul nou având emisii de maxim 160gCO2/km sau vehicul comercial uşor EURO IV;

• Casarea unui vehicul de peste 10 ani;

• Prima înmatriculare în Franţa.

Schema de reciclare se aplica persoanelor fizice si juridice cu excepţia celor de stat. Delegaţia Franţei a declarat că în prima lună s-au vândut peste 30.000 vehicule, estimând vânzări de aproximativ 150.000 vehicule în 2009.

Delegaţia germană a comunicat că începând cu 14 ianuarie a.c., guvernul german a aprobat schema de reciclare a vehiculelor uzate, având următoarele caracteristici:

• se aplică indiferent de marca şi modelul autovehiculului;

• se acordă o primă de 2500 euro la casarea unui vehicul mai vechi de 9 ani;

• se poate cumpăra direct sau în leasing;

• vehiculul trebuie să fie minim EURO IV;

• primul deţinător trebuie să aibă maşina în proprietate minim 1 an;

• se poate face re-înregistrarea maşinii în familie (între rude).

Ca şi în Franţa, schema de reciclare se aplică persoanelor fizice şi juridice cu excepţia celor de stat. Schema se bucură de succes, deoarece în ianuarie 2009 (restul de 16 zile de la data aprobării) au fost înregistrate 40.000 solicitări de casare şi înlocuire a vehiculelor. Guvernul german a alocat 1,5 miliarde euro pentru acest program. Reprezentanţa DE a explicat că decizia politică a fost de a se reduce emisiile CO2 şi de a se înlocui şi elimina cât mai multe maşini vechi. Procedura este simplă, iar durata de obţinere a maşinii este de 4 luni de la data depunerii solicitării. Vor notifica schema de reciclare la Comisie. Guvernul german apreciază că au fost foarte multe solicitări şi cred că schema va avea efectul scontat.

Italia a intervenit şi a prezentat succint schema de reciclare naţională. Prima de reciclare este variabilă şi poate ajunge la 4000 euro, funcţie de tipul de maşina care se cumpără în schimb. Este o sumă minimă care se acorda doar pentru casare, fără a se cumpăra o maşina nouă. Criteriile sunt legate de protecţia mediului. Scopul Guvernului italian a fost să se elimine maşinile foarte vechi. Ministerul practică schema anual şi se menţine decizia politică.

Polonia a anunţat ca va introduce o schema similară începând cu martie 2009, prin care se va acorda o facilitate de reciclare. Totodată, se va introduce şi o schemă de taxare de mediu funcţie de emisiile maşinii.

Anglia a solicitat statelor membre să facă o evaluare cost-beneficiu a schemelor de reciclare a vehiculelor uzate.

Opiniile ACEA şi Global Insight

Asociaţia Constructorilor Europeni de Autovehicule (ACEA) au avut o expunere privind situaţia pieţei de vehicule în UE, aflată în declin puternic. În opinia ACEA, ne aflăm la punctul culminant al crizei sau foarte aproape. ACEA ar dori să existe o schemă de reciclare aplicabilă la nivel UE, cât mai coordonat, astfel încât să aibă efect pe termen scurt.

Global Insight, (GI) companie de analiză economică şi prognoză, a avut o expunere în care a încercat să prezinte avantaje pe termen scurt şi dezavantajele unor astfel de scheme. În opinia GI, aceste scheme conduc la schimbări structurale în cerere, deoarece un proprietar de maşină mai veche de 9-10 ani, care nu are buget suficient, va cumpăra mai degrabă o maşină de litraj mic şi mai ieftină. În opinia acesteia, marii beneficiari ai sistemului sunt producătorii de maşini „mici şi ieftine“.

Potrivit GI, schema va avea efect în „noile state membre“ datorită parcului auto vechi. Compania a precizat că, cu cât vârsta maşinii este mai mare, cu atât schema de reciclare va fi mai eficientă, deoarece o maşina de 8-9 ani încă se poate folosi şi nu poluează exagerat de mult. Estimarea Global Insight este că doar un segment de 7% din piaţa UE este vizat de acest sistem de reciclare. Analiza perspectivei vânzărilor arată că, deşi în 2009 cresc vânzările, totuşi schemele de reciclare nu aduc o creştere mare, ci doar aduc cererea acolo unde ar fi trebuit să fie. În opinia Global Insight, în condiţiile actuale extreme, schema de reciclare auto este benefică, având efect pe termen scurt însă, pe termen lung trebuie întreprinse alte măsuri deoarece situaţia parcului auto se modifică.

Concluziile Comisiei Europene

Comisia Europeană a precizat că în astfel de scheme şi programe de reciclare nu trebuie să se facă discriminări între produse (marcă şi model), trebuie evitate pe cât posibil orice încălcări ale regulilor stabilite, trebuie să existe un certificat de casare şi trebuie să se respecte legis-laţia comunitară aplicabilă pentru aprobarea de tip EURO IV şi EURO V şi, în mod opţional, legislaţia pentru vehicule cu emisii reduse de CO2. Totodată, aceste scheme trebuie notificate Comisiei potrivit prevederilor Directivei 98/34/EC şi trebuie să respecte regulile privind ajutoarele de stat. Comisia a prezentat în proiectul de linii orientative şi starea de fapt în unele state membre. Totodată, Comisia a explicat că facilităţile financiare sunt diferite de schema de reciclare.

Comisia a informat statele membre că doreşte să colecteze informaţii despre caracteristicile financiare ale schemelor de reciclare.

Urmare acestei reuniuni, Comisia va transmite concluziile practice Grupului de lucru COMPET al Consililui, care are în curs de finalizare concluziile privind industria auto.

Totodată, Comisia Europeană va adopta în data de 4 martie un document politic, respectiv o Comunicare, cuprinzând un raport de progrese privind aplicarea European Economic Recovery Plan, unde intenţionează să se facă referire la liniile orientative comunitare pentru aplicarea schemelor de reciclare a vehiculelor uzate.

Sugestiile Reprezentanţei Permanente

„Propunem elaborarea unei analize cost-beneficiu a schemei de reciclare a vehiculelor uzate, care să cuprindă cheltuielile bugetare, efectele obţinute în termeni de creştere a vânzărilor, de recuperare a materialelor şi reducere a emisiilor CO2, pentru a putea fi transmisă Comisiei Europene“. ecologic

Scheme de preluare a VSU în Uniunea Europeană

Prima de casare din programul românesc „Rabla” poate părea mică faţă de primele din programele similare ce se derulează în alte ţări din Europa. Condiţiile în care se acordă aceste ajutoare în alte ţări sunt, după cum puteţi vedea în tabelul de mai jos, mult mai drastice şi mai complexe decât în România.

Pentru a putea citi materialul în întregime abonează-te la revista Ecologic!