Magdalena Iuga: „Strategia de salubrizare pune un mare accent pe introducerea colectării separate a deşeurilor de la populație“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Magdalena Iuga: „Strategia de salubrizare pune un mare accent pe introducerea colectării separate a deşeurilor de la populație“

16 January 2017 - 12:40 PM Reciclare & Recuperare

Nimeni nu poate susţine că Bucureştiul ar fi un oraş curat. În Capitala României nu se face colectarea selectivă a deşeurilor, iar societăţile de salubritate nu fac altceva decât să transporte gunoiul amestecat preluat de la cetăţean la depozitele de gunoi. De anul viitor, în Capitală ar trebui să se vadă o schimbare odată cu implementarea unei strategii de salubrizare a oraşului care prevede, printre altele, sisteme de colectare separată şi instalaţii moderne de tratare a deşeurilor municipale. Despre problemele cu care se confruntă municipalitatea, dar şi despre planurile de viitor ale Capitalei, am vorbit cu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București.ecologic

ecologic: Ce ne puteți spune despre Strategia de salubrizare a Bucureștiului și ce aduce nou această strategie?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Strategia a fost aprobată în anul 2015, iar ea trebuie implementată de fiecare primărie de sector. Ele au obligaţia să respecte această strategie și să își facă niște calendare de implementare pentru aceasta.

Noi punem mare accent pe introducerea colectării separate a deşeurilor de la populație și pe tot ceea ce înseamnă deșeu municipal. Este clar că acesta trebuie colectat separat pentru că nu ne mai permitem să întârziem acest proces, deoarece avem obiective pe care trebuie să le îndeplinim. Altfel vom primi sancțiuni și putem intra și în infringement, una dintre cele mai importante cerințe ale Strategiei fiind introducerea colectării separate.

ecologic: La agenții economici este mai ușor să se facă colectarea separată.Cum se va face această colectare în cazul populației Bucureştiului?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: La agenții economici, instituții și mai ales în școli, colectarea separată a fost demarată cu succes deoarece copiii sunt foarte receptivi la nou, iar rezultatele cele mai mari se văd la ei. Dar noi trebuie să ajungem cu acest program și la cetățenii adulţi, chiar dacă este mai greu sau va fi mai incomod pentru ei la început.

Din păcate, orașul nu beneficiază de niște spații generoase care să permită anumite amenajări și atunci va trebui să ne pliem pe realitatea existentă la fiecare bloc și la fiecare casă. Acolo unde vom găsi și unde colegii de la sectoare vor identifica spații care să permită amenajarea unor sisteme pentru colectarea separată, se vor face astfel de sisteme, iar unde nu ne vom permite, pentru că nu avem astfel de spații, se va face aceea colectare „din ușă în ușă“ cu sacii inscripționați așa cum este precizat și în Strategie. Încercăm în felul acesta să igienizăm şi ghenele de gunoi pentru că dacă vom face colectarea separată a deşeurilor, în mod normal la ghenă nu ar trebui să mai ajungă orice fel de deşeu.

Lucrători la salubritate

ecologic: În ceea ce privește sistemul de colectare „din ușă în ușă“, aţi hotărât pe câte fracții va fi făcut?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Când ne gândim la colectarea “din ușă în ușă” o particularizăm în funcție de disponibilitățile blocului. Eu consider că în această situație colegii de la primăriile de sector vor avea un rol foarte important, deoarece aceștia țin legătura cu asociațiile de locatari sau de proprietari. Acolo unde există un spațiu la ghenă mai generos, se va face din start o colectare separată pe patru fracții, iar dacă spațiul este insuficient, vom face o colectare separată pe minim două fracții, umedă și uscată. Desigur că cel mai simplu de colectat din ușă în ușă sunt deșeurile de PET, o colectare care și acum se practică, doar că ea nu este instituționalizată. Toţi vedem acele persoane care merg cu sacii aceia uriași plini de PET-uri și care deja au relații stabilite cu personalul de serviciu de la blocuri.

Pubelăecologic: Aici este o problemă pentru că societăţile de salubrizare se plâng că aceşti oameni le fură astfel deşeurile valoroase...

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Nu o să se mai fure acest material reciclabil în momentul în care se vor dezvolta colaborări între primăria de sector, asociația de locatari și operatorul de salubritate, deoarece tot legislația noastră, cea de la nivel local, de la nivelul Consiliului General, prevede și posibilitatea ca asociațiile de locatari să obţină anumite bonficații în măsura în care colectează separat deșeurile sau să primescă sancțiuni în momentul în care deșeul este colectat amestecat. Operatorul de salubritate mai are la îndemână, conform Strategiei, posibilitatea să refuze ridicarea acestor deșeuri, să informeze primăria de sector, iar aceasta să constate situația reală. Dacă asociația respectivă nu a colectat corespunzător, se vor aplica sancțiuni.

ecologic: Prevede Strategia o taxă de salubritate comună, la nivel de București, pentru cele șase sectoare? Fiindcă sunt sectoare unde taxa este zero, cum sunt Sectoarele 1 și 3, iar altele unde se plătește această taxă...

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Va trebui să existe o taxă unitară, iar aceasta este și o condiție în momentul în care aceste servicii vor fi organizate. Au apărut atâtea acte normative, Legea nr.101 modificată prin Legea nr. 99/2014, Strategia noastră din 2015 și este normal ca aceste servicii să fie conformate cu prevederile legale. Una dintre cerințele pentru București este să existe o taxă unitară la nivel de oraș. Dacă vă veți uita în Strategie, veți vedea că noi am specificat faptul ca sectoarele au libertatea să își fixeze pentru deșeul municipal fie o taxă, fie un tarif, dar acest lucru trebuie să fie adus la cunoștința Primăriei generale, astfel încât noi să publicăm pe site-ul primăriei aceste date pentru ca toți cetățenii să fie informaţi cu privire la costul evacuării deșeului municipal în fiecare sector în parte.

ecologic: Poate fi gratuit serviciul de salubrizare?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Nu, şi nu este gratuit, fiindcă el este susținut din impozitele pe care cetățenii le plătesc. Este adevărat că mai depinde și de disponibilitatea autorității locale, fiindcă o primărie poate să suporte contravaloarea acestor servicii din impozitele încasate, iar alte primării care au bugete mai mici și nu au capacitatea să le suporte pot să instituie o taxă sau un tarif. Dar serviciul de salubrizare nu este gratuit pentru că astfel ar fi încălcat principiul „poluatorul plătește“. Iar acest principiu ne spune foarte clar că cine produce deșeuri sau cine poluează, trebuie să plătească. Iar poluatorul poate să fie o instituție publică, poate fi cetățeanul sau agentul economic.

ecologic: În Sectorul 3 există sisteme de colectare îngropate. Ce părere aveți dumneavoastră despre acest tip de colectare?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Da, acesta este un început. Introducerea sistemelor de colectare separată trebuie să fie făcută concomitent și ea trebuie susținută și de acțiuni de conștientizare și de informare a populației. În Strategie este specificat faptul că înainte de a promova și de a introduce un sistem, trebuie să se vină cu măsuri de conștientizare și de informare dacă vrem să avem rezultate. Ceea ce s-a făcut în Sectorul 3 este un prim pas în aplicarea unor prevederi din Strategia de salubrizare. Și noi am identificat o astfel de soluție, și anume sistemele îngropate sau semi-îngropate, acolo unde este posibil. Anul viitor ne dorim pentru marile artere și marile bulevarde să facem un studiu de fezabilitate pentru a vedea care sunt posibilitățile în astfel de zone unde populația este mult mai numeroasă și unde preponderent sunt produse deșeuri şi să încercăm să dezvoltăm, așa cum există și în alte capitele europene, un sistem de colectare îngropat sau semi-îngropat. În prezent deșeurile de pe marile artere de circulație sunt colectate amestecat în coșuri stradale. Iar în mo- mentul în care un deșeu a fost colectat amestecat, acesta a fost viciat şi orice altă sortare ulterioară colectării amestecate nu mai este atât de eficientă față de colectarea separată de la sursă.

Sistem îngropat de colectare

ecologic: Câte societăți de salubrizare sunt în prezent în București şi câte mai au contracte valabile? Fiindcă s-a spus că unele lucrează pe baza unor contracte încheiate pe vremea când Victor Ciorbea era primar al Capitalei.

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: În momentul de față societățile care dețin contracte încheiate cu administrația locală sunt cinci. În anul 2001 toate contractele au plecat către sectoare, iar Legea nr. 101 dă competență exclusivă sectoarelor să își organizeze serviciul de salubritate stradală, salubritate menajeră, deszăpezire și combatere a poleiului. Aceste activități au rămas în competența sectoarelor. Ultima variantă a acestei legi a tranșat problema aceasta în sensul că s-a spus foarte clar că sectoarele au competență exclusivă pe aceste activități, Primăria generală are rol de coordonare, control și monitorizare. Totodată, primăria generală are competență exclusivă pe deratizare, dezinsecție și dezinfecție, pentru activitățile de igienizare. De asemenea, în privinţa construcției depozitelor sau gropilor ecologice, a sistemele de tratare, de neutralizare a deșeurilor, a unor stații de sortare sau a unor sisteme care să proceseze deșeuri, aici competențele sunt exclusive ale Capitalei.

În mod normal fiecare sector trebuie să își facă propriul regulament al serviciului și să întocmească propriul calendar și modul de implementare a Strategiei, iar aceasta este obligatorie pentru toate sectoarele.

ecologic: Faptul că nu a apărut Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) vă încurcă sau vă întârzie derularea unor anumite activități? Se discută de ceva timp de o instalaţie de tratare a deşeurilor în Capitală, o instalaţie care va prelua deşeurile care ajung acum la depozitele Eco Sud şi Iridex. Ce ne puteţi spune despre aceste depozite?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Noi așteptăm să fie elaborat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor și am adresat rugămintea ca în acest plan să fie prevăzut și acest obiectiv de investiții pe care municipalitatea dorește să îl realizeze. Dacă el nu va fi inclus în acest plan, putem să pierdem o finanțare europeană și nu văd de ce nu ar fi necesar acest obiectiv.

Staţie de sortare

Concret, în momentul de față municipiul București își dorește să aibă un sistem de management integrat al deșeurilor. Acest lucru înseamnă colectare, transport, separare, extragerea părţilor care pot fi reciclate și repuse în circuit și procesarea părţii ce nu mai poate fi folosită prin depozitare sau neutralizarea ei într-o instalație de tratare, iar astfel îi vom da valoare deșeului. Dacă se depune deșeul rămas într-o groapă de gunoi, el rămâne în groapa ecologică și atât, dar dacă el este tratat într-o instalație de tratare și neutralizare, se obține energie termică și electrică. Ori Bucureștiul dorește să realizeze acest sistem de management integrat al deșeurilor și au fost făcute demersuri pentru acest lucru cu mulţi ani în urmă.

Depozit ecologic (foto Agerpres)Anul acesta, demersurile au fost concretizate prin faptul că a fost prevăzută suma de 180 de milioane de euro în POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) pentru cofinanțarea unui astfel de sistem. Nu este un incinerator. Este vorba despre o instalație pe care o va stabili un studiu de fezabilitate, pentru că noi vom transmite consultantului care va realiza acest studiu toate variantele pretabile pentru tratarea deșeurilor, iar studiul va fi cel care ne va spune ce fel de instalație este optimă ținând cont de puterea calorică, de structura și de natura deșeurilor care se produc în acest oraș, şi tot studiul ne va spune care tehnologie va fi cea mai bună. Noi nu avem o tehnologie prestabilită la ora actuală.

Despre Eco Sud şi Iridex pot să vă spun că Bucureștiul are acum contracte cu aceste două depozite ecologice şi atâta timp cât ele au autorizație integrată de mediu, noi putem să folosim aceste depozite. În momentul în care autoritățile centrale care au atribuții ne anunță sau se constată că depozitele nu mai dețin autorizații, atunci noi nu mai avem dreptul să le folosim. Dar în momentul de față ambele depozite cu care municipalitatea are contracte dețin autorizație integrată de mediu.

Noi ne luăm însă măsuri ca până la termenul când contractele cu aceste depozite vor fi finalizate să venim cu o soluție alternativă, iar ea este acest sistem integrat de management al deșeurilor.

ecologic: Cred că aveţi cunoştinţă de acea campanie „Pentru un aer curat“ din Sectorul 1 prin care populaţia este îndemnată să semneze pentru închiderea depozitului Iridex. Poate închide Primăria Sectorului 1 acest depozit?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: În această situație trebuie studiată legislația în vigoare și trebuie văzut cine sunt cei care au autoritatea să poată să închidă un depozit. Autoritățile centrale emit autorizaţia integrată de mediu şi tot ele au şi competenţa de a retrage această autorizaţie.

Nu noi avem competența de a închide aceste depozite, ci autoritățile centrale dacă constată că sunt încălcate prevederile din autorizația integrată de mediu. Dar pe de altă parte, trebuie în permanență să avem grijă să asigurăm capacități de depozitare pentru că Bucureștiul în momentul de față pe înregistrările din băncile noastre de date, și ne referim aici la date transmise de către operatorii care raportează cantităţile, vorbim de un minim de 650 de mii de tone anual și cred că aceasta este o cifră considerabilă pe care nu ne permitem să o lăsăm fără niciun sistem de depozitare. Iar la aceste 650 de mii de tone se mai adaugă şi cantităţile pe care unii operatori nu le raportează, deoarece nu au contracte cu administrația locală.

ecologic: Deci nu îi spunem un incinerator, va fi o instalație și va fi singura pe București? Iar aceea instalație va produce energie termică sau electrică?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Orice astfel de sistem de management integrat al deșeurilor presupune să ai disponibilă o suprafață de 6 sau 7 hectare de teren, o locaţie pe care se amplasează instalaţia astfel încât să se poată ajunge la ea într-un timp rezonabil, să nu crească timpii de așteptare la operator, să nu existe un consum sporit de carburant. Mai trebuie luat în calcul ca acel teren, pe care va fi amplasat instalația, să fie undeva în vecinătatea unei rețele care să ne permită să introducem în sistemul centralizat agentul termic. Pentru că altfel suntem nevoiţi să facem cheltuieli cu construirea unei alte rețele în zona respectivă.

În prezent, ne gândim la o singură instalație, dar de obicei astfel de instalații sunt modulare şi pot fi extinse. Dacă constatăm că avem capacități suplimentare și este necesară o mărire, se va mai introduce o altă linie de procesare la instalația respectivă.

Cât despre protecţia mediului şi a cetăţenilor este absolut obligatoriu că acest sistem să respecte tot ceea ce prevede legislația în vigoare din punct de vedere al protecției factorului de mediu. Niciodată municipalitatea nu se va opune și va respecta orice decizie luată de autoritățile centrale care urmăresc îmbunătățirea factorilor de mediu sau menținerea acestora la cerințele care se impun.

Salubritate

ecologic: Va costa mult tratarea deșeurilor în această instalație?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Pe noi instalația ne costă aproximativ 220 de milioane de euro, iar 180 de milioane de euro vin din cofinanțare europeană, iar diferența de 40-50 de milioane de euro va trebui să o asigurăm noi. După aceea urmează costurile de procesare la care se mai adaugă și recuperarea sumelor ce vor mai fi investite.

Costul de tratare trebuie pus în balanță cu produsele pe care le obținem, agentul termic și energia electrică. De-abia atunci când o să vedem cantitatea de energie electrică, termică și plus ceea ce va fi valorificat din deșeul care va ajunge la acest sistem de management integrat, vom avea valoarea de procesare efectivă a deșeului care nu mai poate fi folosit.

Investiţia trebuie văzută și prin prisma influenței pozitive asupra mediului pentru că această instalație va fi un exemplu pentru tot ceea ce înseamnă respectarea parametrilor de mediu.

Am avut posibilitatea să vedem și noi diverse tehnologii. Mai mult, au fost numeroase persoane, companii care ne-au făcut diverse prezentări de diverse tehnologii și pe toți i-am asigurat și am precizat că toate tehnologiile prezentate vor fi supuse analizei consultantului care va face studiul de fezabilitate pentru instalația de tratare și neutralizare. Opțiuni au fost foarte multe, și fiecare cetățean sau societate care vine să ne prezinte o tehnologie ne spune că este o tehnologie de ultimă oră, iar noi nu putem să îi contrazicem. De aceea, tot ceea ce noi am primit ca și propuneri de tehnologii vor fi analizate de specialiştii şi de consultanții care vor face un studiu de fezabilitate ce ne va spune care este opțiunea cea mai bună pentru acest oraș.

Pentru noi este clar că trebuie să pornim de la cerința poluare zero și eu pot să vă garantez că în nici un caz instalația nu va fi una care să producă poluare în București. De acest lucru îi asigurăm pe toți cetățenii din Capitală. Primarul general nu va fi niciodată de acord cu o tehnologie care să afecteze mediul şi sănătatea cetăţenilor acestui oraş.

ecologic: Din ianuarie se va introduce taxa de depozitare a deşeurilor care se pare că va fi de 80 de lei/tonă. Vă rog să îmi spuneţi dacă există fonduri pentru plata acestei taxe şi dacă s-au mărit tarifele la cele două depozite ale Bucureştiului?

Magdalena Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București: Repet. Exclusivitatea privind organizarea serviciului aparține primăriilor de sector. Acestea vor trebui să stabilească cum vor fi asigurați acești bani pe care operatorii vor trebui să îi plătească atunci când vor depune deșeurile la groapa de gunoi. Taxa va fi datorată pentru fiecare tonă depozitată. Câte tone de deșeuri de pe raza sectorului respectiv sunt depozitate, înmulțite cu suma de 80 de lei rezultă suma pe care o au de plătit. Este clar că toate aceastea depind de primăriile de sector pentru că deșeurile menajere, stradale și organizarea serviciului de colectare și evacuare țin, cum v-am spus, de ei. Primăria generală are obligaţia să asigure modul de desfășurare a depozitării. Din punctul nostru de vedere depozitele de gunoi sunt funcţionale, şi tot ce va spune legea să facem noi vom face. Mai departe, colectarea deșeurilor şi asigurarea fondurilor necesare sunt atribuții care aparțin fiecărui sector în parte. Cât despre tarifele la depozitare, noi nu am aprobat nicio modificare de tarif la nicio groapă de gunoi. Este o diferență între o modificare de tarif și această taxă care este stabilită de lege și care este obligatorie. Modificarea de tarif este reglementată contractual și pe baza legislației, ori această taxă este impusă și nu avem ce să negociem, pentru că altfel ar însemna să încălcăm legea. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare