Clement Hung: „Sistemul de colectare trebuie resuscitat pentru ca ţara noastră să se îndrepte către o economie circulară“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Clement Hung: „Sistemul de colectare trebuie resuscitat pentru ca ţara noastră să se îndrepte către o economie circulară“

09 February 2017 - 02:43 PM Reciclare & Recuperare

Nu este o noutate faptul că România este ultima ţară din Europa în ceea ce priveşte managementul deşeurilor municipale, o ţară care îşi depozitează deşeurile colectate neselectat de la o populaţie care, chiar dacă ar vrea să schimbe ceva, nu are ce face în condiţiile în care autorităţile centrale şi cele locale menţin în continuare acest sistem specific ţărilor din lumea a treia. Uniunea Europeană îşi propune să treacă la un alt fel de economie, o economie schimbată din temelii, care vrea să dea valoare deşeurilor, iar noi pierdem resurse, pierdem investiţii, pierdem bani la bugetul de stat, pierdem locuri de muncă şi riscăm aplicarea procedurilor de infringement în domeniul deşeurilor, din nepăsare şi indolenţă.
Şi, cu toate acestea, oarecum paradoxal, România este astăzi cel mai mare reciclator de sticlă PET din Europa şi unul din cei mai importanţi reciclatori de deşeuri electrice şi electronice din Europa.
Green Group este grupul de firme din România care a aşezat, cu mari eforturi, ţara noastră pe primele locuri în topul reciclatorilor europeni. Cum a reuşit acest lucru şi care sunt planurile de dezvoltare ale celui mai mare reciclator din România, am aflat de la Clement Hung, CEO Green Group, cel care a înfiinţat şi a dezvoltat pas cu pas acest grup de firme reprezentativ pentru industria verde europeană.
ecologic

ecologic: Vă rog să faceţi o scurtă prezentare a Grupului. Ce înseamnă la ora actuală Green Group? Câte firme, câţi angajaţi, ce investiţii, ce cifre de afaceri au firmele care fac parte din Green Group?

Clement Hung, CEO Green Group: Parcul integrat de reciclare Green Group este un model unic de business în Europa Centrală şi de Sud-Est, prin complexitatea serviciilor prestate, de la colectarea deşeurilor reciclabile până la valorificarea acestora în produse finite, închizând astfel cercul reciclării.

Suntem lider european pentru reciclarea sticlelor PET (capacitate de procesare de 110.000 tone/an), lider naţional în domeniul reciclării DEEE-urilor (capacităţi de tratare de 50.000 tone/an). De asemenea, suntem în topul producătorilor de fibră sintetică poliesterică (capacităţi de 85.000 tone/an), bandă PET (capacităţi de 9000 tone/an) şi PET reciclat - RPET (capacitate de 12.000 tone/an) şi deţinem cea mai modernă fabrică de reciclare a sticlei. Totodată, Green Group asigură soluţii integrate de colectare cu acoperire naţională pentru o gamă largă de deşeuri şi este pionier în soluţii de colectare inteligentă direct de la populaţie.

Prima companie, Greentech, şi-a început activitatea în anul 2002 şi astăzi este lider european în reciclarea PET-ului. La sfârşitul anului 2016, compania şi-a mărit capacitatea de procesare, ajungând la un total de 110.000 tone deşeuri PET procesate pe an, cu o investiţie totală de la înfiinţare de 21 milioane euro. Greentech este un important producător de bandă PET şi R-PET şi totodată oferă materie primă din fulgi PET pentru producerea fibrei sintetice poliesterice. Compania are fabrici în România, la Buzău, dar şi în zona balcanică, în Serbia şi Macedonia.

Greenfiber International este a doua companie fondată şi în momentul de faţă este producător de top în industria fabricării de poliester reciclat, un produs cunoscut drept lână sintetică, cu o capacitate anuală de 85.000 tone pe an, livrată pieţei europene către industria neţesutelor: industria igienică, de automobile, geo-textile etc. Greenfiber este cel mai mare producător din România de fibră sintetică reciclată, cu fabrici în Buzău şi Iaşi. Compania va deschide în anul 2017 o nouă fabrică la Urziceni, judeţul Ialomiţa, cu o capacitate de producţie de 30.000 tone pe an. Valoarea totală a investiţiilor în Greenfiber este de 60 milioane de euro.

Lansarea celei de-a treia companii din grup, GreenWEEE International, a urmat în anul 2009, cu o investiţie iniţială de 10 milioane de euro. Fabrica de la Buzău este una dintre cele mai avansate din punct de vedere al procesului tehnologic pentru reciclarea DEEE-urilor în Europa, având o capacitate de 50.000 tone pe an. Compania este şi singura unitate din România şi una din puţinele din Europa cu licenţă de operare WEEELABEX, ca operator de tip 1 şi tip 2 pentru fluxurile de lucru de echipamente de mari dimensiuni (LDA), echipamente mixte (SHA), tuburi catodice (CRT) şi echipamente cu schimbare de temperatură (CFA).

Începând din a doua parte a anului 2017, compania va investi 8 milioane de euro pentru deschiderea unei noi fabrici de reciclare a deşeurilor electrice şi electronice la Cluj Napoca şi pentru modernizarea fabricii din Buzău, ajungând la o capacitate de tratare de 100.000 tone/an.

Greenlamp Reciclare este funcţională din anul 2011, cu o capacitate de reciclare de 3.600 tone/an. Este singura unitate de reciclare a echipamentelor de iluminat uzate din estul Europei, becuri fluorescente drepte, compacte, cu descărcare în gaz sau alte tipuri de becuri fluorescente din care, după tratare, rezultă materiale care sunt introduse în circuitul economic ca materii prime secundare. Metalele feroase şi neferoase, sticla şi chiar mercurul sunt fracţii rezultate în urma reciclării la Greenlamp. Nu doar cantităţile colectate din România sunt reciclate în fabrica de la Buzău, ci sunt primite pentru tratare şi cantităţi aduse din ţările învecinate.

Stă în natura noastră să reciclăm

Total Waste Management (TWM) funcţionează din anul 2012 ca platformă operaţională a Green Group, care asigură soluţii integrate de colectare cu acoperire naţională pentru o gamă largă de deşeuri. Compania „hrăneşte“ de fapt fabricile de reciclare cu aproape 35% din deşeurile care intră în procesul de producţie. Trebuie spus că TWM a apărut ca urmare a lipsei unui sistem de management integrat de colectare la nivel naţional, obligându-ne pe noi să găsim soluţii proprii pentru asigurarea materiilor prime necesare în procesul de producţie.

Ultima companie, Greenglass Recycling, deschisă în 2013, a devenit în scurt timp cel mai modern reciclator de sticlă din România, cu o capacitate instalată de 110.000 tone/an. Cu o cifră de afaceri consolidată de 96 milioane euro în anul 2016 şi având peste 2.100 angajaţi, Green Group este astăzi un punct de referinţă în industria naţională şi europeană. Integrând operaţiunile celor şase companii, suntem capabili să închidem cercul reciclării şi să economism resurse şi energie, reciclând în total peste 320.000 tone deşeuri anual.

ecologic: Se vorbeşte de ceva timp de nevoia transformării economiei europene bazate pe resurse într-o economie circulară. Este acesta un concept nou pentru dvs? Pot fi ţările din Asia, Taiwanul în mod deosebit, un exemplu pentru România? De cât timp funcţionează în ţara dvs. acest tip de economie, cum s-a dezvoltat, ce probleme a întâmpinat şi care a fost rezultatul final?

Staţie de sortareClement Hung, CEO Green Group: Încep cu o scurtă explicaţie a conceptului de economie circulară. Totul a plecat de la economistul american Kenneth E. Boulding în anii 1960, când el a introdus conceptul de eco-economie. În analiza sistemelor economice, Boulding a fost inspirat de exemplul lansării unei navete spaţiale, un sistem independent, care îşi consumă constant propriile resurse şi care, inevitabil, va rămâne fără aceste resurse. Singurul mod de a prelungi viaţa pe această navetă este folosirea sustenabilă a resurselor, reciclarea şi reducerea cantităţilor de deşeuri. Similar, el a privit sistemul economic ca pe o navetă. Chiar dacă resursele planetei sunt mult mai consistente, dacă privim la scară universală, viaţa pe pământ este precum viaţa în naveta spaţială. Misiunea oamenilor rămâne aceea de a utiliza cât mai bine resursele, astfel luând naştere un concept nou de economie a reciclării.

Revenind la întrebare, este atât noroc, cât şi ghinion, faptul că Taiwanul, care are acelaşi număr de locuitori precum România, trebuie să trăiască într-o „navă” care este de şapte ori mai mică decât a României. În plus, doar 30% din această suprafaţă este locuibilă, restul fiind ocupat de munţi. Taiwanul nu beneficiază nici de aceleaşi resurse naturale ca România: petrol, gaze naturale, minerale, resurse hidrologice. Ţinând cont de aceste aspecte şi de toate limitările care există în Taiwan, s-a pus o presiune foarte mare pe consumul de resurse şi aşa se explică faptul că am ajuns într-un timp scurt la o economie circulară. Atunci când nu ţi se permite să greşeşti sau să alegi calea iresponsabilităţii, pentru că supravieţuirea ta depinde de asta, trebuie să găseşti o soluţie reală. În consecinţă, Taiwanul a devenit o ţară cu zero depozitare la groapa de gunoi încă din anul 2010.

Performanţele în reciclare se reflectă astăzi în volumele reduse ale deşeurilor şi în ratele de colectare şi de reciclare a diverselor materiale, pentru care Taiwanul este deja renumit în lume. Ca să facem o comparaţie, reciclarea în Taiwan depăşise deja procentul de 80% în 2010, în vreme ce la nivel european, obiectivul propus de reutilizare şi reciclare este de 70% pentru anul 2030. De asemenea, UE a fost nevoită să extindă dincolo de 31 decembrie 2015 perioada pentru atingerea unei rate de colectare de cel puţin 4 kg pe cap de locuitor/ pe an din gospodării pentru echipamente electronice. Prin comparaţie, în Taiwan, volumul mediu de reciclare pentru echipamente electrice şi electronice depăşise 4 kg/cap de locuitor încă din anul 2006.

Iată câteva aspecte care sunt reprezentative pentru sistemul de management al deşeurilor din Taiwan.

În Taiwan, maşinile de colectare nu vin doar o dată pe săptămână pentru a ridica sacii lăsaţi în faţa casei, ci ajung de câteva ori pe săptămână şi îşi anunţă prezenţa pe stradă cu muzică clasică. Atunci când aud muzica, oamenii ies din case şi îşi pun deşeurile în maşina de colectare, separate pe fracţii, precum deşeuri generale, deşeuri reciclabile şi deşeuri menajere, care la rândul lor sunt împărţite în resturi de mâncare crudă şi resturi de mâncare gătită. Resturile de mâncare crudă sunt folosite ca fertilizator de către fermieri, în timp ce resturile de mâncare gătită sunt procesate în mâncare pentru animalele de la ferme. În plus, există o zi pe săptămână în care camioane special pregătite vin să ridice deşeurile voluminoase.

Reciclarea deşeurilor din plastic

În Taipei există mai mult de 4000 de puncte de colectare, active 5 zile pe săptămână, şi aplicaţii pentru smartphone-uri care le permit oamenilor să vadă camioanele de colectare pe traseu sau care îi înştiinţează atunci când aceste camioane se apropie de casa lor.

Fibră rezultată din reciclareExistă şi o serie de reguli şi legi care dacă sunt încălcate, duc la amenzi şi chiar la umilire publică. De exemplu, o astfel de regulă este aceea de a depozita gunoiul nereciclabil în saci albaştri, care trebuie achiziţionaţi de oameni. În unele zone, există camere video, pentru a-i identifica pe cei care încalcă regulile. Pentru încălcarea repetată a regulilor şi după notificări prealabile, înregistrările cu făptaşii sunt făcute publice. Sunt aplicate şi amenzi, iar jumătate din valoarea acestora este oferită ca stimulent pentru cei care raportează încălcări ale regulilor şi ajută autorităţile.

Ca să concluzionez, acest sistem simplifică foarte mult gestionarea deşeurilor pentru oameni, fiind uşor de înţeles şi foarte accesibil. În plus, există mecanisme de control şi coerciţie pentru a descuraja încălcarea regulilor, dar există şi mecanisme care îi încurajează şi recompensează pe cei care aplică regulile întocmai.

E de menţionat şi că, deşi sistemul municipal este foarte comprehensiv şi bine pus la punct, se permit şi iniţiativele private de colectare a deşeurilor, ca o modalitate de a oferi susţinere persoanelor defavorizate.

ecologic: Poate fi economia circulară implementată în România? Este industria verde pregătită? Ce paşi credeţi că ar trebui parcurşi de ţara noastră pentru a se putea realiza acest lucru?

Clement Hung, CEO Green Group: Economia circulară este o oportunitate pentru România de a stimula creşterea economică. Ea ar atrage după sine o serie de alte beneficii sociale, cum ar fi crearea de locuri de muncă specializate în protecţia mediului. Obiectivul nostru principal a fost de a dezvolta companiile pentru a deveni un grup compact, capabil să închidă cercul de reciclare prin oferirea de soluţii complexe integrate pentru colectarea deşeurilor, transportul, tratarea, reciclarea şi fabricarea de noi produse din deşeuri reciclate 100%.

Desigur, la nivel de business simţim diferenţa semnificativă între piaţa reciclării, unde tehnologiile de ultimă generaţie sunt capabile să trateze volume comparabile cu ţările vestice şi piaţa colectării, cu deficite de cantităţi. În România, 95% din deşeurile reciclabile generate ajung la groapa de gunoi, în condiţiile în care investiţiile în industria reciclării sunt ridicate, atât pentru plastice, metale, echipamente electrice şi electronice, sticlă, cât şi pentru hârtie sau aluminiu. Din acest motiv, lipsa de material este suplinită de material sortat şi importat din ţările UE şi nu numai.

În acest context, mecanismul sistemului de colectare la nivel naţional trebuie resuscitat pentru a se alinia şi a putea susţine dezvoltarea de care a avut parte industria de reciclare în ultimii ani. Aceasta ar fi o condiţie obligatorie pentru ca ţara noastră să se îndrepte către o economie circulară. Pentru că în centrul economiei circulare este industria de reciclare, care are avantajul de a transforma deşeurile municipale şi industriale în surse regenerabile, în următorii ani toţi jucătorii de pe piaţă trebuie să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii reţelelor de colectare, de la operatori centrali şi locali până la reciclatori.

Linie de prelucrare a ecranelor CRT

ecologic: O firmă din Green Group, GreenFiber, este pe cale de a deveni cel mai mare producător european de fibră sintetică produsă din material reciclat. Ar putea fi considerată România ca fiind cel mai mare reciclator de PET din Europa?

Clement Hung, CEO Green Group: Cu 2 linii tehnologice automate de sortare deşeu PET, 6 linii de măcinare deşeu PET, 9 linii tehnologice de spălare deşeu PET şi şlam PET, Greentech este lider european în reciclarea deşeurilor PET. Instalaţiile tehnologice de ultimă generaţie şi cercetarea intensivă a departamentelor tehnice fac posibil ca PET-ul reciclat în Greentech să fie utilizat ca materie primă în procesul de producţie al altor ambalaje sau produse. Fulgii PET produşi în Greentech sunt materie primă pentru Greenfiber International. GreenFiber International produce fibră poliesterică reciclată de înaltă calitate, din 2005, la Buzău şi la Iaşi. Cu o gamă variată de produse, de la 1,1 dtx până la 30 dtx Fibre Solide, Fibre Hollow şi HCS, compania asigură prezenţa în cele mai exigente segmente de piaţă: industria automobilelor, igienică, construcţii şi inginerie şi textile casnice.

Începând cu jumătatea anului 2017, în urma ultimei investiţii în a treia fabrică, Greenfiber va atinge capacitatea totală de producţie de 85.000 tone/an, ceea ce înseamnă că vom deveni cel mai mare producător european pe acest segment.

Noua investiţie, amplasată la Urziceni, judeţul Ialomiţa, în valoare de 35 milioane de euro, are o capacitate de producţie de 30.000 de tone/an de fibră sintetică. Totodată, avem în vedere şi dublarea capacităţii din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producţie a Greenfiber International va fi de 113.000 de tone/an, însumând şi operaţiunile celorlalte două fabrici din Buzău şi Iaşi.

Flota Sigurec

Cererea de fibră sintetică este foarte ridicată pe piaţa europeană, cu concurenţă atât din UE, dar şi din Asia, pentru un produs la fel de bine cotat calitativ. Faţă de ţările europene, pentru noi este şi mai dificil să susţinem calitatea superioară cu care ne-am obişnuit clienţii şi pe care o oferim pieţei, având în vedere rata de colectare în România şi calitatea PET-ului reciclat. Din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare şi pentru că nu ajung suficiente cantităţi de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Reuşim astfel să oferim calitate ridicată produselor şi serviciilor, calitate garantată şi prin Sistemul de Management Integrat şi prin standardul OEKO-TEX 100, ce reprezintă un sistem independent de verificare şi certificare pentru produsele textile iniţiale, intermediare şi finite din toate etapele de prelucrare, respectând condiţia esenţială pentru certificare, care este conformitatea fără excepţie a tuturor componentelor unui articol cu criteriile impuse. Totodată, compania este certificată GRS, certificatul Global Recyling Standard asigurând sustenabilitate produsului. Certificarea se aplică întregului lanţ de aprovizionare, de la sticla PET, şi abordează trasabilitatea, principiile de mediu, etichetarea, tratarea şi reciclarea până la fulgii PET.

ecologic: Vorbiţi de certificări şi de trasabilitate în condiţiile în care rămânem ultima ţară din Europa în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor.

Clement Hung, CEO Green Group: Atunci când vorbim de o industrie, nu o putem desprinde de contextul general în care ea se manifestă şi care este baza dezvoltării sale. Reciclarea s-a dezvoltat în locul potrivit, dovadă că astăzi există în România o industrie de reciclare extrem de puternică şi competitivă la nivel european. Suntem lideri atât în ceea ce priveşte tehnologiile folosite, cât şi din punct de vedere al costurilor de reciclare. Tocmai de aceea, ca grup, ne-am consolidat o poziţie foarte puternică în Europa.

Am construit aici o micro-industrie, datorită unui management performant, tehnologiilor de ultimă generaţie şi experienţei, devenind numărul 1 în Europa. Dar nu ne putem asuma o evoluţie pe care ar trebui să o aibă România la nivel de ţară. Noi suntem doar un motor de creştere, care poate funcţiona de sine stătător, care îşi poate procura resurse din afară şi care poate genera suficientă dinamică astfel încât să îşi susţină funcţionarea. Dar nu este suficient. Vorbim de lipsa infrastructurii, de o legislaţie schimbătoare, de lipsa mecanismelor de control şi coerciţie, care caracterizează sistemul general şi pe care noi nu îl putem schimba. Îl putem doar ajuta. Noi am pregătit un motor extrem de performant, dar el trebuie să aibă cadrul în care să se poată manifesta. Numai după ce va exista o aliniere la nivel de industrie, vom putea instala acest motor, aşteptându-ne la super performanţe.

Multe ţări europene nu au crezut că acest lucru e posibil în România. Reciclarea aici e ca un motor foarte performant de formula 1, care stârneşte uimire şi admiraţie. Şi nu vorbim doar de „cai putere”, ci de un sistem extrem de sofisticat, de tehnologii de ultimă generaţie, fie că vorbim de procesarea şi reciclarea plasticelor, a echipamentelor electrice şi electronice, a aluminiului sau a hârtiei.

SIGUREC

ecologic: În ultimul timp s-a discutat, destul de aprins, pe tema valorii penalităţii aplicate producătorilor pentru cantităţile de deşeuri de ambalaje nevalorificate. Va afecta firmele din Green Group micşorarea sau poate chiar anularea acestei penalităţi?

Clement Hung, CEO Green Group: Indiferent de valoarea penalităţii, noi ne vom desfăşura activitatea în acelaşi ritm şi cu aceeaşi răbdare. În ultimii ani, ne-am angajat în investiţii foarte mari, care susţin sistemul naţional de colectare selectivă, implementând o infrastructură complementară celei municipale. Scopul acestei infrastructuri este de a genera un exemplu de economie circulară, cu valoare adaugată pentru autorităţi şi cetăţeni.

Astfel, în 2013 am introdus in România cea mai modernă infrastructură de colectare, SIGUREC. Este vorba de un sistem inovator care oferă transparenţă şi trasabilitate pentru deşeurile colectate. Pe parcursul ultimilor patru ani, SIGUREC s-a transformat într-o reţea de soluţii la nivel naţional. Avem staţii de colectare de interior - SIGUREC IN, staţii de colectare de exterior - SIGUREC PRIME, staţii de colectare mobile - SIGUREC Mobil, şi colectare la sursă - SACII SIGUREC, reuşind să acoperim toate judeţele ţării. Am pus în practică aceste soluţii de colectare selectivă prin fonduri proprii, dar şi accesând schema de finanţare oferită de Guvernul Norvegian, prin fondurile Norway Grants. În total, în ultimii doi ani, am investit 10 milioane de euro pentru extinderea acestui sistem.

Poate cel mai important lucru legat de sistemul SIGUREC este acela că oferă materie primă curată, atât de necesară pentru reciclatori pentru a rămâne competitivi şi pentru a oferi înapoi cea mai bună valoare furnizorilor şi societăţii. Numai astfel putem asigura împreună buna funcţionare a acelui motor economic de care menţionam anterior, materia primă de calitate fiind o condiţie esenţială. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare