Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

05 July 2017 - 05:02 PM Reciclare & Recuperare

În data de 12 iunie 2017, Revista ecologic a organizat la Hotel Intercontinental, Bucureşti, a cincea conferinţă „România - Orizont 2020“. Evenimentul s-a dorit a fi o dezbatere liberă între reprezentanţii Ministerului Mediului, cei ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cei ai mediului de afaceri din domeniul deşeurilor, producători, colectori, valorificatori, reciclatori, salubrişti, organizaţii de transfer de responsabilitate, o dezbatere prin care am încercat să găsim soluţii pentru deblocarea sistemului de gestiune a deşeurilor şi pentru urgentarea adoptării măsurilor impuse de statutul de membru al României în Uniunea Europeană.     ecologic

Colaboratorii conferinţei

Incertitudine și dezacorduri

Conferința ecologic din acest an s-a desfășurat într-un moment de mare incertitudine politică. Niciodată nu au fost mai evidente neconcordanțele majore în luarea deciziilor din zona politică, între ministere, între Executiv și Legislativ și chiar între Ministerul Mediului și instituțiile subordonate acestuia, în subiecte fundamentale, cum sunt taxa de depozitare, responsabilitatea producătorului și responsabilitatea autorităților publice în ceea ce privește gestionarea unui domeniu cu mari probleme pentru România, deșeurile.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aflat încă în dezbatere publică și care a fost prezentat la acest eveniment de către reprezentantele consultantului care l-a conceput, plan în lipsa căruia România a intrat în procedurile de infringement, se dovedește a fi un document total inutil, o pierdere de timp și de bani, în condițiile în care a reieșit clar din discuții că el nu va fi asumat politic, în nici un caz în această variantă.

Singura voce coerentă a fost a celor din industrie, a celor care reprezintă producătorii, organizațiile de transfer de responsabilitate, colectorii, valorificatorii, reciclatorii de deșeuri, a celor care își doresc ca activitatea lor să se desfășoare într-un mediu normal, în care legislația din domeniul deșeurilor să fie dictată nu de interese politice, ci de principiile economiei de piață, de regulile și de legislația Uniunii Europene.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Nu doar Planul Național de Gestionare a Deșeurilor a suscitat atenția participanților, ci și taxa de depozitare a deșeurilor, o măsură cerută de Comisia Europeană, impusă prin lege în România, dar amânată de Parlament și aplicată diferit din ianuarie 2017, în funcție de deciziile autorităților publice locale. Că reprezentanții industriei: colectori, reciclatori, valorificatori și organizații de transfer doresc aplicarea taxei de depozitare este de înțeles. Taxa are rolul de a sprijini industria de reciclare și de a responsabiliza cetățeanul. De neînțeles este divergența majoră de opinii dintre autorități privitor la această taxă, între Ministerul Mediului și Comisia de Mediu din Parlament, între ministrul Mediului și președintele Fondului pentru Mediu, între cei care ar trebui să aibă poziții comune în abordarea unor subiecte de care depinde politica de mediu din țara noastră, activitatea firmelor din industria de reciclare, menținerea locurilor de muncă, atingerea obiectivelor de valorificare și, nu în ultimul rând, evitarea sancțiunilor impuse României de Comisia Europeană.

Poate și de aceea, spre deosebire de alte evenimente de acest fel, conferința a fost un eveniment atipic, în care problematica din domeniu a fost dezbătută nu festivist, ci într-un cadru de lucru, în care s-au adus acuzații, s-au semnalat fără ascunzișuri blocajele din sistem și s-au indicat și unii dintre principalii responsabili de „situația de neimaginat“ unde am ajuns, cum a numit-o Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

Ideea de final, concluzia trasă în urma dezbaterilor de cea mai mare parte a celor prezenți, a fost recunoașterea publică a unei realități despre care nu s-a prea vorbit până acum. Aceea că România nu își va putea rezolva niciodată problema deșeurilor atâta timp cât acest domeniu este reglementat de către două entități distincte, de către Ministerul Mediului pe de o parte, căruia îi revine toată responsabilitatea și care autorizează doar operatorii din industrie, și de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene pe de altă parte, care nu are nici un fel de responsabilitate în domeniu, dar care reglementează activitatea de salubrizare a tuturor localităților din România.

Probleme, infringement și obligații

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministru al Mediului, a deschis lucrările mulțumind atât organizatorilor, cât și participanților la eveniment. Referindu-se la întârzierile pe care le înregistrează România în domeniul deșeurilor, ministrul Mediului a declarat:

„De la preluarea mandatului, am spus că România are o bilă neagră în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Nu am reușit din anul 2007 și până în prezent să creăm un cadru legal privind colectarea și nu am reușit să învățăm cetățeanul cum trebuie să colecteze selectiv. De aceea, cred că în perioada următoare trebuie să comunicăm cetățenilor ce au de făcut și cred că nu numai mie, ministrul Mediului, îmi revine această sarcină, ci și celorlalți responsabili din Ministerul Mediului, cât şi celor din Comisiile de Mediu din Camera Deputaților și din Senat, a căror activitate, în perioada imediat următoare, va influența mult atingerea țintelor pe care ni le-am asumat ca țară.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Spuneam mai devreme că cetățeanul trebuie să fie informat, că trebuie să i se spună care sunt avantajele și dezavantajele colectării selective, trebuie să i se dea toate instrumentele ca să facă acest lucru și mai trebuie să înțeleagă că în funcție de cât deșeu produce, atât va plăti. Știți foarte bine că avem două mari probleme de infringement, care vin din trecut, pe care eu le-am găsit și în mandatul dinainte: infringementul privind Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și cel privitor la închiderea gropilor de gunoi neconforme.

La începutul lunii iunie am solicitat o întâlnire cu domnul Karmenu Vella, comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, cu doamna comisar Corina Crețu și cu reprezentanții Comisiei Europene care gestionează capitolul de fonduri europene, pentru a le spune care este planul nostru de acțiune în perioada următoare, cu obiective clare și cu termene precise. Eu am venit de aproximativ două luni de zile la Ministerul Mediului și alături de colaboratorii mei din minister am reușit să aducem spre final, în faza de evaluare de mediu, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Documentul este postat pe site-ul Ministerului Mediului, în dezbatere publică. Avem o perioadă de șase luni în care încercăm să preluăm cât mai multe observații în urma dezbaterilor și a consultărilor publice.

Avem responsabilități mari, în special în ceea ce privește colaborarea cu unitățile administrativ-teritoriale, acelea care produc de fapt cea mai mare cantitate de deșeuri. Trebuie să îi învățăm pe primarii noștri ce au de făcut, ca ei la rândul lor, împreună cu noi, să poată să îi învețe pe cetățeni.

Dorim ca în perioada octombrie-noiembrie să elaborăm Hotărârea de Guvern și să putem prezenta Comisiei Europene PNGD-ul în forma finală, astfel încât să putem să demonstrăm că România este un stat care își cunoaște îndatoririle, dar în același timp știe exact ce are de făcut în viitor. Cred că și dumneavoastră ca societăți comerciale, și noi ca autorități ale statului, avem un interes comun, acela ca cetățeanul să poată trăi într-un mediu curat, sănătos, dar și într-un mediu în care să respecte anumite norme obligatorii.

În perioada următoare vom elabora niște acte normative pe care trebuie să le punem în operă și pe care să le facem cunoscute întregii națiuni. Pentru aceasta, am constituit un grup de lucru împreună cu autoritățile publice locale, cu industria, cu toate forurile care sunt implicate în gestionarea deșeurilor din România.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Am obținut de la Comisia Europeană posibilitatea de a aduce modificări în interiorul fiecărui SMID (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor), în funcție de problemele fiecăruia. Dacă nu reușim să facem să funcționeze aceste SMID-uri, toată munca noastră este aruncată în aer și toți banii pe care am reușit să îi absorbim de la Uniunea Europeană au fost cheltuiți degeaba. Multe dintre tehnologii sunt depășite, dar eu sper că în perioada următoare, cu multă, multă responsabilitate, o să încercăm să rezolvăm toate aceste probleme“.

Taxa de depozitare, din 2019

Referindu-se la taxa de depozitare, ministrul Grațiela Gavrilescu este de părere că România nu este încă pregătită pentru taxarea la groapă, în condițiile în care SMID-urile sunt total nefuncționale.

"Nu mă feresc să vă spun că s-a discutat la Bruxelles despre taxa de depozitare a deșeurilor la groapa de gunoi, care sunt avantajele și dezavantajele ei. Trebuie să recunoaștem că nu suntem încă pregătiți pentru a gestiona deșeurile pe un lanț continuu, de la producător la depozit. Reprezentanții Comisiei Europene ne-au spus că din punctul lor de vedere România nu este pregătită pentru această taxă și că le este foarte frică că o taxă aplicată acum, în 2017, fără niște instrumente și proceduri bine puse la punct, va avea un efect invers, va duce la depozitarea deșeurilor în mod necontrolat, pe albia râurilor, în păduri sau în alte locuri.

Încercăm în perioada următoare și în urma negocierilor purtate atât cu Ministerul Dezvoltării, dar și cu Comisia Europeană, să putem realiza primul act normativ care să deblocheze situația, care să ne dea o perioadă de grație privind colectarea selectivă, taxa de depozitare și modul cum trebuie puse toate aceste lucruri în operă.

Știu că este o problemă și vreau să se știe că și eu îmi doresc o taxă la groapă nu mică, ci foarte mare, o taxă care să ne poată corecta năravurile, să ne determine să producem cât mai puțin deșeu. Dar în același timp trebuie să recunoaștem că nu suntem pregătiți și nu trebuie să ne mai mințim între noi. Eu nu am ascuns nimic în fața Comisiei Europene, dar nici nu mai vreau să planeze asupra României ideea că țara noastră nu face nimic, că suntem ultima țară și suntem capabili doar de vorbe. Recunosc că nu mi-a plăcut, dar am făcut-o, pentru că am convingerea că putem să lucrăm altfel.

Vom elabora, prin accesarea unor fonduri europene, prin POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă), un ghid de informare care să cuprindă niște proceduri după care să se lucreze strict, care să fie obligatorii pentru toți și nu voluntare. Pentru că până acum toți au lucrat după cum a vrut și a dorit fiecare și nu după cum scrie în lege.

Am comunicat Ministerului Dezvoltării, inclusiv ANRSC-ului, că este nevoie și în România, ca și în celelalte state europene, de un tarif diferențiat pentru cetățean în funcție de cantitatea de deșeu pe care acesta îl produce.

Sunt adevăruri pe care trebuie să le spunem, fiindcă suntem deja într-o situație de nedescris.

În ceea ce privește taxa la groapă, dorim să creăm cadrul legal, așa cum am și negociat cu Comisia Europeană, pentru ca această taxă să fie aplicată nu de acum, ci din anul 2019, așa cum și Comisia Europeană ne-a sugerat, nu întâmplător, luând în considerare datele statistice și rapoartele Gărzii Naționale de Mediu, care confirmă faptul că nu suntem pregătiți.

Și dacă am spus că facem proceduri și lucrăm pe SMID-uri, este tocmai pentru că am constatat că aici au fost realizate niște contracte nerespectând legea, s-au câștigat licitațiile cu niște tarife și apoi s-au cerut altele fără să se facă o fundamentare, așa cum trebuie pentru fiecare pas în parte.

SMID-urile au stații de sortare din anii 2007-2008, a căror tehnologie este depășită, și am reușit să negociem cu Comisia Europeană să putem interveni în interiorul funcționării acestor SMID-uri, tocmai pentru a aduce cât mai mult deșeu la stația de sortare. Eu vreau ca toate SMID-urile să fie funcționale cât mai curând, vreau să vedem ce se întâmplă cu cei peste 3.000 de colectori de deșeuri, ce se întâmplă cu organizațiile de transfer de responsabilitate, vreau să modificăm Legea nr. 249/2015 și Legea nr. 211/2011”, a mai spus ministrul Mediului.

România reciclează, dar pentru alții

Lipsa materiei prime de pe piața internă i-a făcut pe cei care au investit în fabrici de reciclare să se orienteze spre alte piețe. Green Group, cel mai mare reciclator din România, este nevoit să importe deșeuri pentru a-și menține activitatea. Co-fondatorul grupului, Constantin Damov, consideră că taxa de depozitare este un instrument esențial pentru asigurarea materiilor prime necesare industriei.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

„Credem că industria de reciclare, care este construită din bani privați, este unul dintre pilonii care susțin România în atingerea obiectivelor asumate în gestionarea deșeurilor. Celălalt pilon este reprezentat de investițiile făcute din bani europeni la nivel de autoritate publică.

Pentru noi, cei din industrie, este extrem de important să știm dacă va fi sau nu creată o piață a deșeurilor și când se vor institui mecanismele economiei de piață în această zonă. Aceste două mecanisme sunt taxa de depozitare și responsabilitatea producătorului, sunt mecanisme care se aplică în toate țările Uniunii Europene, cu excepția României.

În prezent, industria de reciclare, industria hârtiei, cea siderurgică, de fibră sintetică și altele au stagnat în România pentru că investitorii nu pot obține finanțări dacă nu au în bussiness plan elementul de legislație, care trebuie să fie foarte clar.

Efectul acestei nesiguranțe este faptul că industria de reciclare a început să lucreze tot mai mult pentru alte țări, că am ajuns să importăm deșeuri pentru tratare, în condițiile în care România își îngroapă deșeurile în depozite. Și cu cât această perioadă va fi mai lungă, cu atât mai mult industria noastră se va dezvolta în niște direcții nedorite, va munci pentru alții, va atinge țintele nu pentru România, ci pentru țările care o duc deja bine, iar la nivelul investițiilor nu vor mai fi înregistrate creșteri în perioada următoare“, a declarat Constantin Damov. 

Indiferență și indolență

În cadrul conferinței, Remus Borza, președintele Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, a fost poate cel mai vocal susținător al aplicării taxei de depozitare, poziționându-se pe acest subiect în totală contradicție cu ministrul Mediului.

„Dacă vom suspenda pentru un an de zile această taxă, atunci este evident că industria de reciclare nu va mai avea obiectul muncii, pentru că toată lumea își va duce în continuare gunoiul la groapă. Degeaba avem sute de stații de sortare, de tratare mecano-biologică, de compostare, de biodiesel, de piroliză, pentru că o să ne uităm la ele. Această taxă, în valoare de 80 lei pe tonă, nu a fost inventată peste noapte, este o obligație care derivă încă din Legea nr. 101/2006, în care UAT-urile (Unitățile Administrativ Teritoriale) trebuiau să ia măsurile privind colectarea selectivă, iar ordonanța a fost dată în anul 2013 și a fost prorogată cu intrare din ianuarie 2017. Poporul și mai ales domnii primari din cele aproximativ 3.200 de UAT-uri au avut încă trei ani de zile să ia acele măsuri și să creeze instrumente prin care să descurajeze depozitarea la groapa de gunoi.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Eu vă asigur că în anul 2019 la fel de nepregătiți vom fi, iar atunci primăriile vor veni din nou să mai ceară încă o păsuire. Nu putem bonifica indiferența, indolența, pasivitatea unor primari și dacă în continuare vom mângâia pe cap cetățeanul din tot felul de rațiuni electorale sau populiste, nu vom face decât să menținem o stare de nepăsare generală“, a declarat Borza.

Ministerul Dezvoltării, principalul vinovat?

Întrebat dacă la consultările din Comisie s-au primit amendamente de la MDRAP, Remus Borza a spus că „s-au primit amendamente în sensul să amânăm, să suspendăm până când domnii primari, indiferent de partid, se vor acomoda cu legislația, lege pe care noi nu am inventat-o peste noapte și la care o parte există din anul 2006, iar altă parte din 2013. Au avut patru ani de zile la dispoziție ca să se conformeze. Eu cred că Ministerul Dezvoltării este principalul vinovat și sper să nu am dreptate.

Această problemă cu aruncatul gunoiului oriunde pare să fie argumentul forte. Acum trei săptămâni noi am modificat Legea nr. 211/2011, am majorat pedepsele până la șapte ani și minimul l-am majorat de la doi la cinci ani pentru persoanele care aruncă ilegal gunoiul pe domeniul public sau pe Fondul forestier național. Totodată, am dat atribuții de control, de constatare a contravențiilor pentru infracțiuni, la o gamă destul de mare, de la Garda de Mediu, Garda Forestieră, Poliția locală, până la Poliţia rutieră. Toată lumea poate să se implice acum, pentru că are instrumentul juridic necesar prin care să constate astfel de infracțiuni, deci avem pârghii, avem instrumente. Dar dacă în continuare vom merge pe o astfel de abordare, nu o să rezolvăm niciodată în fond problemele.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Avem cel mai mic grad de colectare selectivă și de reciclare din Europa și despre acest aspect trebuie să vorbim. Evident că nu se poate face colectarea selectivă cu 1,5 lei sau cu 12 lei taxă pe lună. Adică trei euro, în timp ce în Albania taxa de colectare este de 11 euro, și vorbim de cea mai prăpădită țară din Uniunea Europeană. Dacă noi în continuare vom încuraja transportul și depozitarea gunoaielor municipale la groapa de gunoi, tot 5% grad de reciclare vom avea, iar toate capacitățile de sortare, de reciclare și de valorificare vor rugini nefolosite.

Sigur că sunt foarte multe lucruri de făcut, sunt obligații care trebuie asumate de către toate părțile, dar în primul rând trebuie să existe responsabilitate și bună-credință din partea tuturor. Eu, ca cetățean, nu pot accepta să pun o sarcină exclusiv pe umerii unora, și altora să le dau bonificații sau să închid ochii. Evident că trebuie să scoatem biciul dacă nu a mers cu vorba bună, trebuie să fim mai riguroși, mai fermi și să încercăm o atitudine mai punitivă cu persoanele care nu înțeleg nici în ultimul ceas că riscăm amenzi de sute de milioane de euro“, a declarat Remus Borza, referindu-se în primul rând la edilii localităților. 

Miliarde de euro pierdute

Andrei Orban, președintele Asociației ENVIRONAmânarea definitivării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor nu numai că ne aduce aplicarea procedurilor de infringement, amenzi de sute de mii de euro, dar și pierderea fondurilor europene. Referindu-se la acest pericol, Andrei Orban, președintele Asociației ENVIRON, a subliniat necesitatea adoptării acestui document în regim de maximă urgență.

 

„Eu cred că ar trebui să felicităm consultantul pentru Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, un document complex, la care s-a muncit mult, sub presiune, într-un interval scurt de timp. Trebuie să vă gândiți că acest document este o condiționalitate ex-ante și el trebuia adoptat, asumat, aprobat, trecut prin Guvern și publicat până în luna decembrie a anului 2016.

Am ajuns la jumătatea anului 2017 și criticăm tot felul de elemente tehnice. Cred că trebuie să venim cu amendamente cât mai obiective, argumentând necesitatea unor mici corecții, dacă este cazul, și să susținem ca acest document să fie adoptat cât mai rapid.

Realitatea este gravă. Sunt aproximativ trei miliarde de euro care sunt suspendate pe Programul Operațio-nal de Infrastructură Mare. Nu se fac plăți pentru simplul fapt că lucrurile, dintr-un motiv sau altul, nu s-au întâmplat. Cred că noi pierdem esența din aceste discuții, fiindcă riscul dezangajării fondurilor europene, nu numai pe POIM, dar și pe restul programelor, este foarte mare. Acest subiect a fost deschis la începutul săptămânii trecute, când oficialii europeni ne-au spus că suntem într-o situație foarte complicată.

Bineînțeles că aceste teme le tot discutăm, dar trebuie să vedem concret cum putem ajuta ca PNGD-ul să fie un document bun, să fie adoptat cât mai repede și să treacă prin Hotărâre de Guvern“, a spus Andrei Orban. 

Legislație multă, complexă și interpretabilă

Doru Iorga, președintele Asociației ECO-ROMÂNIALipsa infrastructurii de colectare selectivă, legislația complicată și neînțelegerea de către toți actorii implicați a mecanismelor de funcționare a sistemului sunt unele dintre problemele semnalate de Doru Iorga, președintele Asociației ECO-ROMÂNIA, asociație care reprezintă interesele celor mai importante organizații de transfer de responsabilități din domeniul ambalajelor.

„În ceea ce privește obiectivul referitor la conștientizarea populației, trebuie spus un lucru important. Colectarea selectivă are finalitate dacă într-adevăr ai unde să o faci. Cauza principală a problemelor pe care le are România este lipsa deșeurilor colectate în toți acești ani, iar această situaţie a apărut din cauza lipsei infrastructurii de colectare, o infrastructură care este ținută la păstrare la SMID-uri și la care salubriștii și colectorii nu au acces.

E bine să conștientizăm cetățenii, dar în momentul în care un cetățean este informat, unde, în ce suport va depune el deșeul selectat? Pentru că practic, în România, lipsa infrastructurii este principala problemă din cauza căreia nu reușim să facem performanță.

Mai avem nevoie de ceva: de o viziune de ansamblu a sistemului, care să stabilească interdependența pe cele trei zone de interes principale, cea instituțională, cea economică și cea socială, responsabilitățile și relațiile care se pot genera între partenerii din acest sistem. Tocmai pentru că acest PNGD nu face nicio referire la acest aspect, cred că este nevoie să vorbim cu pragmatism despre ceea ce înseamnă inițierea unui cod de mediu, un cod care să adune toată legislația de mediu. Fiindcă orice am spune, legislația noastră de mediu este acum multă, complexă și mai ales interpretabilă. Dacă nu avem o viziune integrată, dacă nu adunăm într-un cod de mediu tot ceea ce înseamnă legis-lație, ca să înțelegem cu toții cine și ce obligații are, ce relații se pot desfășura între parteneri, niciodată nu vom înțelege ce avem de făcut“, a spus Iorga. 

Cel care pierde este cetățeanul

Alin Teiușeanu, director executiv OPP REMATAlin Teiușeanu, director executiv OPP REMAT, a subliniat faptul că o politică economică ce nu ține cont de resurse are efecte asupra fiecărui cetățean.

„Cred că trebuie să punctăm câteva lucruri. În primul rând, trebuie ca decidenții politici să ia în considerare resursele care se pierd în economie de atâția ani și se vor pierde în continuare în cazul prorogării taxei de depozitare, în cazul în care aceste resurse nu se întorc în lanțul economic și ajung să fie îngropate în depozitele de deșeuri. Iar această pierdere de resurse este în final o pierdere chiar pentru cetățeanul folosit acum ca argument în amânarea aplicării acestei taxe, o taxă care acum este în vigoare și produce efecte.

Toată industria de reciclare are o voce unitară, susține ceea ce înseamnă taxă la depozitare, susține colectarea selectivă și a avut aceeași poziție punctuală de fiecare dată, inclusiv în cadrul Comisiei de Mediu din Camera Deputaților. Susținem toate aceste lucruri, dar în schimb o spunem deschis că decizia nu ne aparține, aceasta este la factorul politic“. 

MDRAP intervine în politica de mediu

Ionuț Georgescu, președintele consiliului de administrație al FEPRA Internațional SAAmânarea aplicării taxei de depozitare și amestecul altor instituții în luarea unor decizii ale Ministerului Mediului sunt probleme greu de înțeles pentru cei care lucrează în domeniu. Ionuț Georgescu, președintele consiliului de administrație al FEPRA Internațional SA, a susținut forma actuală a PNGD și a semnalat o serie de nereguli majore în luarea deciziilor politice.

„În prezent sunt pesimist că se mai poate face ceva. Acum, după ce am ascultat discursurile tuturor, părerea mea este că mortul de la groapă nu îl mai întoarce nimeni. Mai mult, eu cred că toată industria trebuie să intre în tranșee ca să se apere de bombe, de deciziile politice. Atunci când vorbim de deșeuri, trebuie să recunoaștem că realitatea este mult mai dură și mai urâtă și că interesele subterane sunt cunoscute de către autoritățile statului care, din păcate, nu au făcut niciodată nimic pentru a le combate. În momentul în care ne putem permite să spunem în continuare că renunțăm la taxa de groapă, că după atâția ani vorbim în continuare de neimplicarea autorităților publice, în acest moment totul devine extrem de grav. Acest Plan Național de Gestiune a Deșeurilor este aproape perfect, cu plusuri și minusuri pe care le discutăm la partea de detalii tehnice. Dar în momentul acesta, documentul care este pus pe site-ul Ministerului Mediului este diferit de ceea ce ascultăm azi.

Ionuț Georgescu, președintele consiliului de administrație al FEPRA Internațional SA

Cred că MDRAP ia decizii în locul Ministerului Mediului și intervine astfel negativ în politica de mediu. Până acum producătorii au plătit întotdeauna și lor li s-a pus în cap totul, în timp ce primăriile nu au făcut nimic timp de 27 de ani și noi în continuare ne ascundem după deget. Ne ascundem unii după alții, dar cu toții cunoaștem realitatea. Când taxa pe depozitare a fost introdusă și modificată în Parlament, cine s-a opus? Știm foarte bine cine s-a opus și care sunt părerile autori-tăților publice locale“, a spus Ionuț Georgescu. 

Deciziile sunt ale primăriilor

Subsecretarul de stat Angel GheorghiuReprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, subsecretarul de stat Angel Gheorghiu, a răspuns reproșurilor menționând faptul că nu MDRAP este responsabil de politica de mediu din România.

„Aș vrea să aduc în atenția dumneavoastră faptul că politica națională în domeniul deșeurilor nu cade în sarcina MDRAP. Noi ca minister nu putem să intervenim în deciziile primăriilor, fiindcă Legea nr.101/2006 privind salubrizarea localităților dă responsabilități exclusiv autorităților locale în privința salubrizării. Noi, ca minister, ne-am deplasat în teritoriu, cum au fost cazurile de la Constanța și Brașov, încercând să punem presiune asupra autorităților locale să își facă treaba. Dar mai mult decât atât, noi nu putem face“, a spus Angel Gheorghiu. 

Cu 5 lei nu faci colectare selectivă

Dumitru Mihalache, președintele Asociației Române pentru Managementul DeșeurilorSalubrizarea este un serviciu și de aceea este reglementată de către Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare. Spre deosebire însă de alte servicii, activitatea de salubrizare nu este tributară regulilor de piață. Este o lume aparte, în care cei care decid sunt aleșii locali.

Dumitru Mihalache, președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor, a semnalat câteva probleme cu care se confruntă cei din domeniul salubrității.

„După cum știm, activitatea de salubritate a fost de-a lungul timpului subfinanțată. Dacă vorbim despre tarifele actuale, pot să spun că ele nu sunt reale. În București, făcând abstracție de cele două sectoare unde nu se plătește, tariful este de 5 lei de persoană pe lună, tarif stabilit în anul 2007. Astăzi numai dacă luăm în considerare datele de la statistică, numai indexând indicele de la apă, canal și salubritate, el ar trebui să fie de 16 lei de persoană pe lună. Din suma de 16 lei putem să facem și colectare selectivă și putem stimula și cetățeanul, dar la tariful actual, în condițiile acestea, nu se poate face colectarea selectivă. Tarifele la nivelul SMID-urilor nu sunt reale, iar ADI-urile nu au cantitățile de deșeuri estimate pentru că nu mai există populația din momentul încheierii contractelor de finanțare.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“

Avem un SMID în Bistrița care a intrat în faliment și mai avem unul la Sibiu care va avea în scurt timp aceeași soartă. Multă lume crede că autoritatea locală este cea care este responsabilă de gestiunea deșeurilor. Și am observat că tot timpul autoritatea locală lipsește de la astfel de întâlniri. Nu vreau să încurcăm lucrurile, să confundăm Ministerul Dezvoltării cu autoritățile locale care sunt primăriile, fiindcă acolo sunt de fapt luate deciziile. Este adevărat că tarifele se aprobă la ANRSC, dar și în consiliile locale, iar acolo decizia este una politică. Din cauza aceasta, tarifele nu au fost indexate din anul 2007.“ 

Un decalaj de neînțeles

Sorin Dumitru, director al societății ECO-ROM AMBALAJEModificările legislative și aprobarea PNGD-ului sunt lucruri care nu ar trebui fi făcute oricum, pentru că PNGD-ul ar trebui urmat de legislație, de măsuri subsecvente, și nu invers.
Sorin Dumitru, director al societății ECO-ROM AMBALAJE, a subliniat și el acest aspect.

„De patru luni de zile suntem cu toții la Parlament și încercăm să avem o poziție constructivă și aflăm, acum, aici, pe ultima sută de metri, că trebuie trecute pe repede înainte cele două ordonanțe care să devină legi. Avem un PNGD care a fost elaborat deja și care este încă în consultare publică. Nu știu dacă numai eu simt că timing-ul nu este cel firesc. Metodologia, în mod normal, ar trebui să reflecte ceea ce spune un act normativ superior ierarhic. Mie mi se pare că lucrurile trebuiau făcute poate invers, întâi planul și apoi legile. Asistăm la un decalaj pe care eu cel puțin nu îl înțeleg“. 

Proiecte de milioane, rezultate zero

Bogdan Constantinescu, reprezentantul Coaliției pentru Economia CircularăBogdan Constantinescu, reprezentantul Coaliției pentru Economia Circulară, a semnalat în cadrul conferinței faptul că ar trebui verificat și modul în care s-au cheltuit banii comunitari.

„Aș dori să reamintesc proiectele realizate prin ISPA și POS Mediu, mai ales pe ISPA, din care o mare parte au rezultate zero. Sunt instalații de sortare și compost în județul Teleorman care deși sunt noi, ruginesc, nu fac nimic. În județul Bacău au trecut șapte ani de zile de când stația trebuia să funcționeze și tot nu merge. Cred că atâta timp cât statul român a accesat aceste fonduri, trebuie să se facă publice niște rapoarte și să ni se spună cine răspunde pentru acest dezastru. Exemplul de la Vâlcea este cunoscut de toată lumea. Aici stația de compost este utilizată pentru transferul de deșeuri, deșeuri care sunt duse la București, iar depozitul rămâne neutilizat. Din punctul de vedere al tarifelor, pentru că s-a discutat de stațiile de sortare, cred că ar trebui făcută o solicitare către ANRSC să ni se spună câte contracte de delegare pentru activitatea de sortare sunt făcute la nivel local. Și o să aveți o surpriză majoră, fiindcă mai puțin de 10% din UAT-urile din România au acest serviciu“, a spus Bogdan Constantinescu. 

O decizie cu mare impact

Anca Tofan, directorul societății Fitchner Environment SRLAnca Tofan, directorul societății Fitchner Environment SRL, firma care a conceput Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, s-a declarat total surprinsă de ceea ce a aflat în cadrul conferinței, și anume dorința autorităților de a amâna aplicarea taxei de depozitare.

„Într-adevăr, ceea ce se discută în această dimineață este diferit de ceea ce noi am elaborat în PNGD. Nu știm încă cum se va finaliza și dacă această propunere va ajunge să fie pusă în practică, dar dacă va fi așa, pot să vă spun că ea va avea un impact foarte mare pe instrumentele economice.

Planul Național de Gestiune a Deșeurilor este unul complex, este un document care are 253 de pagini. A fost realizat împreună cu beneficiarul nostru, Ministerul Mediului, dar și cu Ministerul Fondurilor Europene, și cu toții am încercat să îl facem cât mai concis, pentru că problemele sunt multe și nu sunt legate numai de deșeurile municipale. Noi, elaboratorii, fiind subiectivi, putem să spunem că planul cuprinde pe lângă obiective, măsuri și ceea ce trebuie făcut.

Toată lumea spune că trebuie să atingem ținta de 50% de pregătire pentru reutilizare și reciclare, dar din toate dezbaterile la care noi am participat, niciodată nu am aflat cum se calculează ținta. Ori dacă nu știm cum se calculează, oare care sunt măsurile pe care ni le propunem? Toată lumea vrea să crească gradul de reciclare și fiecare calculează cum știe sau cum îi convine mai bine.

Avem multe lacune legislative. Lipsesc normativele tehnice, trebuie să existe clarificări tehnice privind modul de operare, parametrii și indicatorii de performanță. Trebuie subliniat faptul că legislația are lacune și în ceea ce privește responsabilitățile operaționale și financiare ale schemei de responsabilitate extinsă a producătorului. Înainte de toate, în legislație trebuie să fie clar cine și ce plătește, astfel încât să se ajungă ca utilizatorul serviciului de salubrizare să plătească doar o anumită parte. Întrebarea este care va fi cealaltă parte și care va fi mecanismul de plată.

Referitor la taxa de salubrizare, trebuie să subliniem niște aspecte. Așa cum este menționat în studiul JASPERS, dar și în PNGD, în acest moment nu există un mecanism de implementare a taxei de depozitare. Și probabil o să spuneți că există Ordinul ministrului, care spune cum se plătește, da, de la depozit la AFM. Dar cum este efectiv implementată taxa de depozitare, dacă ea este sau nu purtătoare de TVA, cum plătește operatorul și cum este această taxă integrată în tarif nu se știe. Toate lucrurile acestea nu există nicăieri, astfel că instrumentul nu este decât o transpunere a taxei într-un cost plătit de cetățean fără ca ea, taxa, să își producă efectul de instrument economic“. 

Clarificări, în toamnă

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, un susținător al menținerii taxei de depozitare, a anunțat schimbări majore de legislație din toamna acestui an.

„Mulțumesc foarte mult pentru această invitație și pot să spun că am asistat la un dialog bun și interesant. Mi-aș dori să putem regla toate situațiile prezentate în PNGD și astfel să ne vedem la următoarea conferință. Ordonanțele nr. 38 și 39 sunt acte care au fost în dezbatere de ceva vreme, iar până în toamnă vă anunț că pregătim un pachet de acte normative care să modifice mai multe legi, așa cum ați cerut dumneavoastră, industria, și cum și-a asumat și clasa politică. Sunt legi care vizează activitatea de salubrizare, Fondul pentru Mediu, ambalaje, organizațiile de transfer, legi care vor clarifica multe dintre problemele pe care le semnalați acum“, a spus Brezuică. 

Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu

Ediția a V-a a Conferinței România - Orizont 2020 a fost un eveniment care a venit într-o perioadă complicată din punct de vedere politic. Din păcate, nu am reușit să clarificăm așa cum ne-am fi dorit și noi, organizatorii, și participanții, prea multe lucruri în cadrul acestui eveniment.

Ceea ce a reieșit însă foarte evident din discuții au fost neînțelegerile majore dintre autoritățile statului responsabile de problematica de mediu și graba în finalizarea unui Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, un document care va fi schimbat profund, în funcție de ce schimbări politice vor avea loc în România până în această toamnă.

Conferinţa „România - Orizont 2020: Îndeplinirea obligațiilor restante în domeniul deșeurilor, o urgență națională“



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare