Un primar a făcut din Mizil un exemplu de bună practică pentru toate localităţile din România - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Un primar a făcut din Mizil un exemplu de bună practică pentru toate localităţile din România

04 October 2017 - 04:51 PM Reciclare & Recuperare

De ani de zile în România se discută pe tema deşeurilor municipale. De fiecare dată aflăm că nu sunt bani, că cetăţenii nu vor să se implice sau că în oraşe nu se poate face prea uşor colectare selectivă. Jocurile de interese, corupţia din administraţia locală, taxele de salubritate percepute pe persoană şi nu pe cantitatea de deşeuri generate menţin România pe ultimele locuri din Uniune în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor. În toată această stare de nepăsare generală, un primar a reuşit de unul singur să facă din Mizil, oraşul său, un exemplu de bună practică ce ar putea fi urmat uşor, fără costuri uriaşe, de către toţi aleşii localităţilor din România, dacă aceştia vor înţelege că rolul lor este să lucreze în interesul cetăţenilor care i-au ales.  ecologic

ecologic: Sunteţi singurul primar din România care a rezolvat oarecum problema deşeurilor în localitatea pe care o conduce, o problemă ce rămâne de nerezolvat pentru toţi ceilalţi. Puteaţi foarte bine să nu faceţi nimic, să plătiţi o firmă care să care gunoiul la groapă aşa cum fac toţi ceilalţi primari ai celor 262 de oraşe din ţara asta şi să staţi liniştit. Nu pot să nu vă întreb. Ce v-a venit, domnule primar?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Nu mi-a venit nimic, am fost forţat să găsesc o soluţie pentru că nu am avut ce face. Eu sunt primar la primul mandat și cred că indiferent din ce partid faci parte, obligaţia ta e să faci ceva pentru localitate. Politică poate se face la Ploiești, la București, dar eu aici fac politica orașului. Când am devenit primar am văzut că aveam o societate de salubritate, Salub SA, o societate privată unde acționar majoritar era Primăria Mizil, care cu fonduri europene a achiziționat cu ani de zile în urmă nişte pubele. La vremea respectivă scopul era selectarea gunoiului de la sursă, un lucru bine gândit, dar care din păcate nu mergea.

S-a făcut popularizarea proiectului, oamenii poate înțelegeau pe moment, dar după cinci minute uitau tot și sistemul nu functiona.

Eu am promis în campanie locuitorilor că Mizilul va arăta ca un oraș european aşa că, la începutul mandatului meu, în dorința mea de a face curat și pe lângă oraș, am ajuns ca de la 3.500 de tone de gunoi cât duceam la rampă, să duc într-un an 5.000 de tone, deci cu 1.500 de tone de gunoi mai mult.

Acest lucru a însemnat un milion de lei amendă la Mediu pentru neîndeplinirea obiectivului de reducere a cantităţilor cu 15%, înseamnă bani mai mulți pe gunoi şi, în final, înseamnă o taxă pentru populație, una care era foarte mare, de 11 lei de persoană, mai mare decât percepea orice operator privat din județ la vremea respectivă.

Aşa că am început să mă gândesc, să văd ce este de făcut. În primul rând trebuia ca oamenii să plătească mai puțin deoarece amenzile plătite de către primărie sunt suportate tot de către cetățeni. Singura soluţie era să depozităm cât mai puţin. Dar cum? M-am gândit că cel mai bine este ca fiecare cetăţean să depună selectiv deşeurile.

Bineînțeles că la început am încercat la mine acasă și am început politica de convingere cu familia mea. Aveam acasă două tomberoane date de către societate cu șase sau șapte ani în urmă. Chiar dacă nu se ia gunoiul selectiv, ce este așa mare lucru să le pui separat? Astfel am observat că aproximativ jumătate ca volum, nu și ca greutate, înseamnă deșeu reciclabil. Deci, tot ceea ce a însemnat reciclabil l-am pus amestecat, iar deșeul menajer l-am pus separat. Apoi, am început să mă gândesc cum pot „forța“ populația să facă acest lucru.

Dacă oamenii vor plăti gunoiul la kilogram, m-am gândit că sigur ei îl vor separa. Vor pune menajerul la menajer, iar pentru acesta vor plăti, iar deșeul reciclabil pentru care nu vor plăti îl vor pune separat. Apoi ne-am gândit cum am putea să cântărim gunoiul, pentru ca cetățenii să plătească pe kilogram și nu pe persoană.

Acest aspect a fost discutat între mine, doamna viceprimar și directorul de la Salub, care este un om dedicat în ceea ce face. Este un om deosebit, numai că își dorește să facă prea mult de unul singur și nu prea îi place să lucreze în echipă. În prezent avem cântarele instalate, se montează cipurile pe tomberoane. Sistemul funcționează în felul următor: maşinile de salubritate au un cititor de cip, cântăresc deșeurile, iar softul îmi oferă date despre persoana respectivă, despre cantitatea de gunoi colectată şi eliberează documente doveditoare.

ecologic: Unde ați găsit aceste sisteme?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Sincer, nici nu mai ştiu acum. Am hotărât să facem acest lucru şi le-am dat ca sarcină unor angajaţi să găsească soluţiile tehnice.
Le-au găsit la o firmă specializată românească, care înţeleg că lucrează cu componente din Germania.

În paralel, fiindcă eu sunt inginer agronom şi fiindcă am lucrat la APIA știam ce obligații au fermierii din localităţile de lângă Mizil referitoare la poluarea cu nitriți și nitrați pentru a primi subvențiile și știam că trebuie făcute platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd. Problema mea era că o mare parte din gunoiul menajer pe care noi îl ducem din oraş la rampă, era și este în continuare gunoi de grajd, pentru că la ora actuală sistemul pe care l-am început nu este în totalitate finalizat.

Gunoiul de grajd, care nu mai este depozitat pe terenurile agricole, ajungea la blocuri, unde erau niște rampe de gunoi şi unde oamenii din comunele învecinate veneau și depozitau saci cu gunoi de grajd.

Astfel, am căutat o sursă de finanțare şi acum avem o notă conceptuală depusă la Ministerul Mediului pentru finanţarea construirii unei rampe de compost de gunoi de grajd care va fi transformat în îngrășământ natural pentru agricultură.

ecologic: Înţeleg că tot sistemul la care v-aţi gândit nu este pe deplin finalizat. Dar este el funcţional?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Da, în proporție de 80% și chiar dacă nu am ajuns să avem o rampă de compost, colectarea selectivă deja se face, oamenii au început să colecteze selectiv și automat cantitatea depozitată a fost redusă.

Silviu-Călin Negraruecologic: Cum se colectează selectiv la case şi cum se colectează selectiv la blocuri?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: La bloc sunt containerele mari pe o rampă securizată unde se intră cu cartelă, unde există și câte o cameră de supraveghere, iar acolo se duce și deșeul reciclabil și cel nereciclabil. Sunt două compartimente separate, ambele cu cartelă de acces şi cu camere de supraveghere pentru a îi împiedica pe cei care se obişnuiseră să îşi aducă gunoiul din localităţile limitrofe oraşului Mizil.

De asemenea, am mai descoperit un lucru: în comunele Gura Vadului sau Baba Ana gunoiul se colecta de la gospodării o dată la două săptămâni și îmi este tare greu să cred că la acest interval se strânge numai o jumătate de tomberon. Oamenii care fac naveta veneau la muncă cu maşina, cu gunoiul de acasă în port-bagaj şi îl aduceau în oraş. Avem filmările pe cameră, iar acum, de când cu introducerea cartelelor, sunt uimiți că nu mai pot face același lucru.

Se ajunsese la situaţia în care noi plăteam și gunoiul oamenilor din Gura Vadului sau din altă parte.

Dar în momentul acesta nu se mai plătește, pentru că locul este închis, supravegheat, iar cei care aruncă gunoiul pe jos sunt amendaţi. Acesta este sistemul din zona blocurilor. În zona caselor este mai simplu: există două tomberoane și gunoiul este ridicat o dată pe săptămână.

ecologic: Primiți bani de pe urma deșeurilor reciclabile pe care le colectaţi?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Încă nu. Ne-ar mai trebui o stație de sortare pentru că atunci aș putea să spun că am și partea reciclabilă și că pot să scot bani dintr-un astfel de deșeu. La ora actuală partea reciclabilă o ducem la o stație de sortare din Buzău, dar nu întrebați numele firmei pentru că nu îl știu. Nu primim bani, dar nici nu plătim nimic.
În condițiile în care vom avea o stație de sortare, vom primi și bani, iar dacă pe lângă stația de sortare vom avea și o instalaţie pentru a transforma plasticul în granule am încheia un ciclu, iar acest lucru ar fi ideal. Dar acest lucru înseamnă bani. Eu am preluat orașul Mizil cu trei milioane de lei plăți restante şi ştiu că într-un an de zile nu se pot face minuni. Acum am scăpat de plățile restante, avem ceva bani, dar am proiecte în desfășurare și nu vreau să mă mai împrumut pentru că duc deja unul în spate.

ecologic: Cât a costat sistemul pe care l-aţi pus la punct, cu cipuri, cântare şi altele şi din ce surse le-aţi plătit?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: S-a mers pe un preț destul de mare. Am riscat și am cheltuit niște bani în condițiile în care nu îi aveam, cântarele împreună cu cipurile au costat aproximativ 20 de mii de euro pentru un oraş cu o populație de 16.700 de locuitori.

ecologic: Aţi fost contactat de organizaţiile de preluare de responsabilităţi? Cum rezolvaţi problema deşeurilor electrice şi electronice?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Nu ştiu ce sunt aceste organizaţii, dar dacă ele pot fi o sursă de finanțare pentru ceea ce eu gândesc în continuare, suntem deschişi dialogului.

Deşeurile electrice şi electronice, frigiderele, televizoarele stricate, toate aparatele sunt o mare problemă pentru că oamenii din oraș îmi solicită să organizăm o campanie pentru colectarea lor. În condițiile în care cetăţenii au început să plătească pe kilogram pentru gunoiul pe care îl produc, aceștia au început să devină responsabili...

Coelctarea deşeurilor municipale

ecologic: Cum lucrați cu Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Vreau să precizez un lucru foarte important și anume că ceea ce eu am făcut a fost pentru localitate. Probabil ar fi fost mult mai ușor să renunț la societatea noastră de salubritate, să o bag în insolvență și să merg la un prestator și poate că aşa era cel mai simplu pentru mine. Fostul primar, cu bune și cu rele, a gândit un lucru bun pentru oraș și chiar era păcat ca eu să îmi bat joc de munca lui, să dau cu piciorul la o societate unde au fost achiziționate cu ajutorul fondurilor europene trei mașini, o mașină specială pentru partea reciclabilă şi tomberoanele achiziționate cu bani europeni pe care le-am dat oamenilor.

De asemenea, mai am probleme cu molozul, cu deşeurile din construcţii, nu am ce face cu acestea, poate să le bag pe drumurile de exploatare agricolă. O asociație din Ardeal mi-a spus că poate mă va ajuta gratuit cu o stație second hand pentru concasat. Dacă voi rezolva şi această problemă, voi avea o reducere de aproximativ 30-40% la depozitare.

Descărcarea tomberoanelorecologic: Ce aţi sesizat în urma implementării acestui sistem de colectare a deşeurilor? Este oraşul mai curat? Dar împrejurimile?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Ceea ce eu am sesizat, plimbându-mă ca de obicei seara cu bicicleta, este că la ieșirea din oraș către localitățile din împrejurimi sunt gunoaie pe șanțuri, iar acest lucru arată că cei care veneau să arunce la Mizil acum le aruncă în altă parte. Probabil oamenii s-au speriat de camerele de supraveghere pe care le-am montat. Eu am făcut acest sistem pentru oraș, iar dacă mai vin alți bani, este un lucru foarte bun, fiindcă astfel vom putea monitoriza mult mai bine cine aruncă gunoiul aiurea în orașul Mizil şi lângă.

În luna ianuarie, când am văzut taxa aceea de mediu, taxa de depozitare cum i se spune, în valoare de 80 de lei pe tonă, am intrat în panică. Toţi îmi spuneau să mărim prețul la populație. Cum să fac acest lucru, noi deja avem un preț foarte mare. Ce să vă spun, a fost o perioadă în care noi am plătit această taxă de mediu pe care nu am mai recuperat-o de la cetățeni și astfel societatea s-a dus un pic în jos.

ecologic: Unde ajung deșeurile din Mizil?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Acestea ajung la depozitul de la Boldești sau la Buzău, în condițiile în care le reduc cu 50%, iar acesta este scopul meu, duc mai puțină cantitate, nu mai consum așa de multă motorină pe transport pentru că sunt totuși 70 de kilometri dus-întors. Dar voi câștiga din partea reciclabilă și din gunoiul de grajd compostat. Dar dacă achiziția va fi pe Ministerul Mediului, mi s-a spus că pot composta și coji de castraveți și multe altele, iar acest lucru înseamnă că voi duce foarte puțin gunoi menajer la rampă. Eu îmi cunosc cetățenii, am și infrastructura necesară pentru colectare și mai am pe stoc nişte tomberoane... La început am zis să se pună tot ceea ce e reciclabil într-un tomberon și deșeul menajer separat în altul, mai târziu pot să mai aduc un alt tomberon și să pun o etichetă pe el cu sticlă, apoi altul cu plastic şi altul cu hârtie. Şi astfel, pas cu pas, am să realizez sortarea deşeului reciclabil direct de la sursă.

ecologic: Aţi văzut cumva în afară cum funcţionează un sistem de colectare selectivă înainte de a pune la punct sistemul din Mizil?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: În afară țării nu am văzut decât cum funcționează o rampă de compost şi un incinerator de deșeuri din Franța. Incineratorul am înțeles că emană dioxină, care este foarte periculoasă pentru populație și mi-am luat gândul de la așa ceva. Este adevărat că la un moment dat, din dorința de a face ceva, m-am gândit să fac un incinerator și să găsesc pe cineva cu care primăria să facă o afacere din chestia aceasta, să se producă curent electric verde, iar cetăţeanul să nu mai plătească gunoiul. Am fost contactat de o persoană care își dorea un teren, undeva până la un hectar, urmând ca el să vină cu investiția, iar noi cu gunoiul. El vorbea de o investiție de două milioane de euro, iar eu am văzut un incinerator de 60 milioane de euro în Franța, un incinerator unde nu mirosea a nimic în interior, dar în afara lui se simțea ceva înecăcios în aer. În plus, cei care operau incineratorul ne-au spus că au aproximativ patru tone de reziduuri care nu ard și care, fiind foarte toxice, trebuie îngropate la adâncimi foarte mari și că nu se știe exact pe unde ajung aceste deşeuri. Și așa că mi-am luat gândul definitiv de la acest plan, chiar dacă noi, primăria, nu dădeam niciun leu.

Şi asta pentru că nu pot să fac rău orașului. Mizilul este oraşul unde m-am născut, un oraș cu aer curat, care nu este foarte aglomerat și ar fi fost mare păcat să fac așa ceva. Sunt foarte mulți oameni care vin și din București, care și-au vândut apartamentele și au venit în orașul nostru. Este un oraș liniștit, curat, este altceva: vara este și o diferență vizibilă de temperatură între Mizil și București.

Colectare selectivă în locuri amenajateecologic: Aveți în vedere să solicitaţi şi fonduri europene?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Păi nu sunt, care sunt acestea? Pe zona aceasta nu sunt decât pentru ADI și ce să vă spun, nici nu am nevoie. Dacă am aprobat rampa de compost, mi-am rezolvat 90% din problema deșeurilor și dacă mai am și concasorul pentru moloz și stația de sortare, totul este foarte bine. Este adevărat că stația o pot face în parteneriat public privat, dar din păcate nu au apărut normele la parteneriat...

ecologic: Ce alte probleme privind mediul mai aveți?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Avem stații de epurare care sunt moderne și care au costat destul de mult, alimentarea cu apă o avem de ani de zile, a fost schimbată rețeaua de tuburi de azbest, mai sunt doar mici porțiuni din rețeaua de alimentare la populație, pe străzi, unde se lucrează. Dar 80% din rețea este deja făcută din plastic și nu mai este din azbociment. Din acest punct de vedere nu am o problemă la apă, dar eu sunt în ADI - Apă, şi vă spun sincer: dacă eram pe atunci primar aici nu intram în ADI, fiindcă am ajuns să plătim acum foarte mult pentru apă. Eu personal am plătit 300 de lei luna trecută, ceea ce este foarte mult și nu am un consum mare. Este adevărat că locuiesc la curte, dar nu ud niciun gazon sau vreo grădină, este doar consumul de apă din interior. Ok, suntem cinci persoane, dar 44 de metri cubi de apă? Iar apa pluvială a ajuns şi ea la un preț foarte mare, de aproximativ cinci lei pe metru cub...

ecologic: Daţi ajutoare sociale, domnule primar?

Silviu-Călin Negraru, primarul orașului Mizil: Da, dăm. Avem trei sute de familii, ceea ce înseamnă aproximativ o mie de oameni care primesc ajutoare. Iar acum ei sunt cam supărați pe mine din cauză că i-am obligat să iasă la muncă în folosul comunităţii, fiindcă altfel le suspend ajutorul social celor care erau obligați să facă acest lucru. M-au înjurat un timp, dar apoi au înţeles că nu au de ales şi au ieşit la muncă. Mai mult, acum mi-au cerut să le dau câte o normă, să ştie ce au de făcut în aşa fel încât să îşi facă treaba mai repede şi să se ducă acasă, să nu stea cu orele degeaba pe străzi cu măturile în mâini. Am fost de acord, mi-a plăcut ideea, mai ales că a venit din partea lor, că au înţeles că numai astfel pot primi ajutoare. 

Plăteşti cât arunci!



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare