Constantin Damov: „România se află într-un blocaj aproape fără ieşire în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Constantin Damov: „România se află într-un blocaj aproape fără ieşire în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor“

05 October 2017 - 02:19 PM Reciclare & Recuperare

Constantin Damov, cofondator Green GroupColectarea deşeurilor municipale în România este de prea mult timp o problemă la care autorităţile publice, indiferent de culoarea lor politică, nu au reuşit până acum să găsească o rezolvare. Lipsa unei infrastructuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor, menţinerea de către autorităţile locale a societăţilor de salubrizare la stadiul de transportatori de gunoi de la generator la depozitul de deşeuri, au făcut ca localităţile României să fie din ce în ce mai murdare şi au adus ţara noastră în pragul infringementului. O rezolvare a problemei pe care o reprezintă colectarea deşeurilor poate veni din partea reciclatorilor. Vă prezentăm în continuare un interviu pe această temă cu Constantin Damov, cofondator Green Group.   ecologic

ecologic: Firmele din Green Group sunt cunoscute pentru introducerea unor metode de colectare şi de reciclare moderne, inovatoare pe piaţa deşeurilor. Există în România o adaptare a deciziei politice la realităţile economice, o acceptare şi o promovare a inovaţiei din punct de vedere legislativ?

Constantin Damov, cofondator Green Group: În primă instanță, inovația este o încălcare a legii în sensul bun, pentru că o lege care nu este modernizată este un obstacol pentru inovație. Cred că rolul Parlamentului sau al Guvernului este ca de fiecare dată când identifică soluții noi să modifice legea și să o adapteze, să o modernizeze la soluțiile existente, pentru că inovațiile duc la progresul societății.

În Japonia, Germania, Suedia, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii şi în Franța inovația este susținută și încurajată. Din păcate, în România dacă ai venit cu o noutate, fie că e vorba de o metodă de lucru, de o instalaţie sau de altceva, încalci legile, legi vechi de 20 sau de 30 de ani care nu au putut să prevadă nici evoluția tehnologică și nici evoluţia societății. Întotdeauna în lume apare câte o minte sclipitoare care, dintr-odată, rezolvă o problemă cu o soluție surprinzătoare. Aceasta este inovația, o soluție surprinzătoare la o problemă veche.

ecologic: Care este în prezent diferenţa de abordare a problematicii deşeurilor faţă de acum 30 de ani?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Astăzi deșeurile se încadrează într-o problemă mai mare și anume metabolismul orașelor, unde avem probleme legate de fluxul de apă, de fluxul de energie, de transport, de informație, dar și în ceea ce priveşte fluxul deșeurilor. Fiindcă deșeul este unul dintre fluxurile care circulă prin organismul orașului și face parte din metabolismul acestuia. Totodată avem de-a face cu o creștere a populației urbane la nivel mondial, cu o creștere a consumului, avem de-a face cu o evoluție a deșeurilor, care sunt tot mai complexe. Și aici ne referim la masele plastice care au apărut în ultima perioadă, materiale laminate din mai multe elemente, la deșeurile complexe cum ar fi cele electronice, la materialele de construcții sofisticate care nu mai pot fi descompuse în condiții naturale. Toate acestea trebuie să fie reintegrate într-un flux industrial, un flux tehnic care trebuie asumat de către societate ca o condiţie pentru evitarea poluării.

Acest flux porneşte cu un prim pas, și anume cu colectarea acestor materiale. În prezent, România se află într-un blocaj aproape fără ieșire în ceea ce privește colectarea deșeurilor într-un mod selectiv, convenabil pentru industrializare.

Sigurec

Noi vorbim acum, în anul 2017, de colectare pe două fracții, un sistem de mult timp depășit peste tot în lume. La ora actuală sunt atât de multe fracții care trebuie colectate dintr-un oraș pentru a nu crea congestii și probleme, încât trebuie găsite o multitudine de soluții, iar aici este un spațiu colosal pentru inovație.

Avem de-a face cu probleme tehnice, de logistică, de depozitare, de educație şi cu includerea sau nu a generatorului de deşeuri în schemă, iar aceasta din urmă este una dintre cele mai mari probleme din România.

Generatorul de deșeuri este cetățeanul și acesta este tratat de autorităţi ca un copil de bani gata, iar acum am ajuns să avem cetăţeni de bani gata.

Cetăţenii nu au niciun fel de răspundere pentru ceea ce fac, ca urmare a comportamentului autorităților locale faţă de ei. Sectoarele 1 și 3, în care cetățeanul nu mai are niciun rol în a se implica în actul de colectare separată, pentru că primăria spune „fiule, fac eu totul“, sunt un exemplu în acest sens. Primăria devine tatăl cu bani care transformă cetățeanul într-un copil neadaptat. Astfel, cetățenii sunt scoşi complet în afara zonei de implicare.

Deşeuriecologic: Ce ne puteți spune despre Acordul Voluntar?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Acordul Voluntar este o formă de parteneriat, recomandată și de Comisia Europeană, în care voluntarii sunt actori privați care vin la o problemă identificată de către autoritatea locală sau centrală, se implică şi finanţează toată operațiunea care poate duce la rezolvarea acelei probleme. Într-un Acord Voluntar autoritatea nu face altceva decât să deschidă ușa și să lase voluntarii să vină, să pună bani, să opereze sisteme, să le instaleze, să asigure mentenanța acestora.

Totul depinde de tipul Acordului Voluntar. Acestea sunt de mai multe feluri în Europa, unele care sunt semnate de către producătorii auto, altele de producătorii de imprimante care au vrut să reducă consumul de cerneală sau să aibă un impact asupra mediului cât mai mic prin reducerea unor cantități de deșeuri, dar toate aceste acorduri voluntare sunt niște parteneriate între autorități și actori privați.

Un aspect specific al Acordului Voluntar este faptul că acesta nu este un acord bilateral, el este o platformă a unei probleme, o platformă deschisă unde poate să intre oricine.

Bineînțeles însă că autoritatea locală trebuie să îi evalueze pe cei care vor să intre în acest acord. Este ca atunci când eşti bolnav şi evaluezi înainte doctorul care te va trata.

Aplicaţia SIGURECecologic: Când a fost încheiat primul Acord Voluntar și care au fost rezultatele?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Green Group a semnat primul Acord Voluntar cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice în noiembrie 2014, în timpul mandatului ministrului Rovana Plumb. A fost un acord încheiat pe o perioadă de trei ani de zile. Atunci au fost realizate câteva puncte verzi în care, cu acordul a trei lanțuri de hipermarketuri, Carrefour, Auchan și Cora, am reușit să realizăm un model pe care noi l-am studiat pe toată această durată. Rezultatele au fost încurajatoare, Ministerul Mediului ne-a ajutat prin a ne da o binecuvântare pentru un astfel de model, care nu este finanțat din fonduri guvernamentale sau europene.

Este clar că orice voluntariat este binevenit. Sunt acei voluntari care se strâng să facă curățenie prin Delta Dunării, pe o vale de râu sau prin păduri, dar în aceste situații este vorba despre o stare emoțională și o muncă manuală. Noi am mers mai departe pentru că fiind actorii care veneam din industria de reciclare, dintr-o zonă în care tehnologia este la nivel de vârf, ne-am dus către problemă și am spus că știm cum trebuie să ajungă materialele în industrie. Iar acum vreau să vă dau o veste proastă: o mare parte din ceea ce se adună de către voluntari nu ajunge la reciclare, pentru că gunoiul este strâns, amestecat, dus la groapă. De fapt se face doar curățenie și nu reciclare.

Este evident că trebuie făcută o colectare separată, iar acest lucru s-a văzut că funcționează bine în momentul în care noi ne-am adaptat tehnica la situația de față. România are niște costuri foarte mici pentru depozitare și omul a înțeles că efortul pentru a depune selectiv deşeurile este mult prea mare față de valoarea recuperată. Este vechea poveste cu băţul şi cu zăhărelul. Dacă tot nu există nicio penalizare sau niște costuri care să îl oblige pe cetățean să separe deşeurile, noi prin sistemul SIGUREC ne-am gândit să trecem la cealaltă metodă: dacă nu există băț, să trecem la zahăr, la acel voucher care reprezintă de fapt o valoare a materialului în sine, dar și a trasabilității acestuia. Astfel, cetățeanul este readus acolo de unde primăria l-a alungat, adică pe scenă, el fiind primul actor care intră într-un ciclu şi generează economia circulară. Fiindcă el, cetățeanul, este baza economiei circulare.

ecologic: Unde ați instalat sistemele de colectare SIGUREC?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Am reușit în Florești, Buzău, Turda, iar în București suntem aproape de finalizarea Acordului. Purtăm discuții cu autorităţile din Cluj, Constanța, Bacău și Iași. De asemenea, tot mai multe municipalități, sub presiunea mediatică, încearcă să găsească acum soluții, să repare atitudinea din ultimii 25 de ani în care ei au instruit firma de servicii de salubritate să rămână la stadiul de firmă de transport logistic, care duce un deșeu amestecat din punctul A și îl depozitează în punctul B. Este foarte greu să schimbi mecanismul acesta, care deja este la a doua generație.

Până când sistemul de salubrizare va fi modernizat și adaptat la legislație, autoritatea locală poate vedea în ajutorul voluntarilor, în acest Acord Voluntar, o completare la sistemul local de gestiune a deșeurilor.

Deci colectarea separată nu face nimic altceva decât să crească rezultatul acela de 5% reciclare, pentru că în prezent, fără soluții suplimentare, vom stagna la acest procent. În condiţiile de faţă, noi, reciclatorii, suntem nevoiţi să căutăm soluții.

Important este ca această piață a deșeurilor să nu devină una a monopolurilor, a salubrităţii.

Logistică adecvată

ecologic: A scoate de la depozitare deşeurile cu valoare economică şi a recompensa cetăţeanul este văzut ca un lucru greşit?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Am fost acuzați de către salubrişti că noi, prin Acordul Voluntar, vrem doar materialele cu valoare. Nu este nimic rău să pui în concurență un serviciu cu o activitate comercială. Mi se pare normal, iar Consiliul Concurenței are o poziție care a fost transmisă către Parlamentul României în anul 2014, în care se spune că nu trebuie luat dreptul cetățeanului de a-și valorifica un bun înainte de a-l abandona.

Este normal că dacă eu am o haină veche, ea ar putea să fie un potențial deșeu. Dacă nu reușesc să o vând, atunci o pun la coș și ea devine un deșeu municipal, dar până să ajungă așa, ea are un potențial de marfă. Iar noi asta cautăm și probabil că aceasta îi deranjează pe ceilalţi, pentru că înainte era o relaxare totală în piața deșeurilor municipale. Acum sistemul nostru intră într-un dialog direct cu oamenii, fără contract, fără licitație, fără a presta servicii către autoritatea locală, doar preluând deșeul şi recompensând cetățeanul.

Este un „Business-to-consumer“. În prezent, aceste cantități vin să ajute la atingerea obiectivului obligatoriu al municipalității pentru depășirea acelui procent rușinos de doar 5% reciclare.
Eu vă dau un exemplu: dacă în prezent unei femei i s-ar fi rupt un lănțișor, acesta ar fi devenit un deșeu. Este normal și firesc să aibă dreptul să meargă la un bijutier, nu trebuie să îl pună în coșul autorităților locale. Acesta este un exemplu extrem, dar putem spune că şi PET-ul şi hârtia, cu toate că nu sunt aur, au o valoare pozitivă.

Aș vrea să menționez faptul că noi ducem discuția într-o direcție în care această pace dintre actorii de pe piaţă era convenită din perioada comunistă. În acea perioadă exista salubritate, ICVA care colecta sticlele, existau gheretele REMAT unde lumea se ducea și preda hârtia. Inclusiv în perioada comunistă, pentru a realiza cei „3 R“ exista sistemul de abandon de care se ocupa firma de salubritate și sistemul de valorificare, acolo unde cetățeanul avea un interes material și să nu uităm că ne referim la perioada comunistă. Deci și atunci exista un stimulent care funcționa. Noi nu facem altceva decât să reinventăm soluția copilăriei noastre, în care aveai un loc de unde luai bani de pe urma sticlei sau a hârtiei și nimic mai mult. Între timp au apărut masele plastice, PET-ul nu exista atunci, nici polietilena sau recipienții din mase plastice, atunci se utiliza mai mult sticla.

SIGUREC

ecologic: Pe câte fracţii ar trebui colectate deşeurile?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Pe două fracții abordarea este primitivă, pe patru fracții este incipientă, și cred că ea va trebui să fie pe atâtea fracții cât este nevoie ca să putem avea niște fluxuri controlabile care să aibă valoare. Avem hârtie, plastic, metal, dar mai avem baterii, ulei uzat, medicamente, avem atâtea materiale periculoase pentru care noi nu am făcut un flux.

Toată lumea își bate capul cu ambalajele, pentru că acestea vizual și material poluează cel mai mult, dar mai sunt o grămadă de alte materiale care au un impact colosal asupra mediului. Ce se întâmplă în prezent cu toate medicamentele care au ieșit din uz? Unde le găsim? S-a constatat că medicamentele au un potențial anticoroziv, din ele se pot face materiale anticorozive. Este un studiu pe care l-am văzut la Universitatea Babeș Bolyai și mai sunt o grămadă de astfel de studii. Lăsăm cercetătorii în paradisul lor, iar soluțiile nu le folosim în rezolvarea problemelor pentru a pune ordine în viața noastră.

ecologic: Am înțeles că la stațiile SIGUREC se colectează și uleiurile uzate. Aşa este?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Da, la toate stațiile am introdus colectarea uleiurilor uzate. Avem lacune în legislație nu numai în ceea ce priveşte obligaţiile celor care pun pe piaţă uleiuri, ci şi în ceea ce priveşte deşeurile din construcții și demolări, care reprezintă 30% din ceea ce generează un oraș. Aceste deșeuri nu sunt deșeuri municipale, sunt deșeuri ale unor activități profesionale și aceia care prestează astfel de servicii sunt răspunzători pentru ele, nu primăria. În multe orașe, primăria se încarcă și cu aceste deșeuri, pentru că ele nu au fost separate prin lege.

România nu are o lege pentru astfel de deșeuri, dar are obiective de atins. La fel și la uleiuri, a fost un eșec: la uleiurile de motor exista o penalitate ca și la ambalaje. În prezent, există însă doar o taxă paușală pe care toată lumea o plătește cu drag, 0,3 lei pe litru de ulei pus pe piaţă, o taxă care nu duce decât la încasarea unor bani, care funcționează ca o acciză dar nu ca un instrument economico-financiar. În ceea ce privește uleiul, ar trebui să vorbim despre o revenire la o lege care era bună, dar din cauza lobby-urilor sau înțelegerii greșite la un moment dat sau a subevaluării impactului, pur și simplu țintele au fost eliminate, iar la ora actuală rezultatele privind reciclarea uleiului mineral sunt dezastruoase.

În ceea ce privește uleiul vegetal, adică cel alimentar uzat, noi nu avem legislație. Reciclarea este din nou făcută într-un mod voluntar. Noi îl cumpărăm cu 50 de bani pe kilogram, pentru că se cântărește, este exportat în Germania, o ţară care are o legislaţie bine pusă la punct, la un producător care are o rețea de colectare mai mare. Referitor la biocombustibili, pentru că și aici avem probleme mari, dacă un reciclator vrea să facă biocombustibili, el va trebui să devină antrepozit fiscal și dintr-o dată am omorât business-ul. Pentru că una este să fi antrepozit fiscal pe produse petroliere și alta este să fii antrepozit fiscal pen-tru 10 tone de ulei pe care le poți colecta pe lună, iar acele garanții care se cer depășesc cu mult puterile unui reciclator, oricât de mare ar fi el.

Colectarea deşeurilor municipale

ecologic: Ce credeţi că ar trebui să se înţeleagă la nivel decizional referitor la Acordul Voluntar?

Constantin Damov, cofondator Green Group: Aș adresa pe această cale o invitație celor care schimbă legislația, adică Ministerului Mediului, dar și Parlamentului, să preia această formă de lucru. Acordul Voluntar a apărut în legislație prin Legea nr. 211, a apărut și în Strategia Municipiului București, dar nu şi în Planul Național de Gestiune a Deșeurilor. Noi credem că PNGD-ul ar trebui să ia în considerare acest sistem, deoarece România nu are suficient capital, iar Acordul Voluntar este metoda cea mai simplă de a atrage bani privați pentru infrastructura de colectare.

Din păcate, consultantul PNGD, care are la bază un model german al unei țări bogate, civilizată, în care capitalul este ieftin și suficient, nu are în vedere să includă în plan şi Acordul Voluntar. Avem exemplul SMID-urilor, care au fost realizate pe niște sisteme copiate din Vest, iar la ora actuală asistăm la falimentul acestora. Ar trebui ca măcar în PNGD anumite operațiuni de succes să nu fie date la o parte pentru a se face copy-paste după un sistem de colectare din Germania sau Franța. Este clar că trebuie adaptat și trebuie să se țină cont și de micile succese din domeniu care au apărut de la o inovație românească. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare