Adin Ionescu: „Dezvoltăm împreună cu liderii industriei de reciclare sisteme integrate de colectare selectivă“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Adin Ionescu: „Dezvoltăm împreună cu liderii industriei de reciclare sisteme integrate de colectare selectivă“

07 January 2018 - 01:43 PM Reciclare & Recuperare

În condiţiile în care autorităţile din România nu vor să adopte niciun instrument economic care să sprijine colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor, producătorii sunt singurii care susţin atingerea obiectivelor de colectare şi reciclare pe care ni le-am asumat ca ţară membră a Uniunii Europene. Despre modul în care funcţionează o organizaţie de transfer de responsabilitate (OTR), dar şi despre sistemul de preluare a responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje am vorbit cu Adin Ionescu, directorul general al societăţii Next Eco Recycling SA.
 ecologic

ecologic: Vă rugăm să faceți o scurtă prezentare a societății Next Eco Recycling.

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Next Eco Recycling SA este o organizație de transfer de responsabilitate autorizată de Ministerul Mediului și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protecția Mediului în baza Licenței de Operare Nr. 006/14.01.2015, valabilă până la 31 octombrie 2020. Asigurăm managementul îndeplinirii obiectivelor anuale de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje rezultate în urma introducerii pe piața națională a produselor ambalate de către producătorii care ne aleg pentru a le furniza acest serviciu.

În actualele condiții de incertitudine și volatilitate a pieței materiilor prime, luând în calcul schimbările climatice și evoluțiile nefavorabile ale economiilor globale, Next Eco Recycling crede cu tărie și acționează cu consecvență în direcția încurajării unei creșteri economice durabile fără compromiterea calității mediului înconjurător și fără concesii care ar pune în pericol viitorul nostru și al copiilor noștri.

Cu sprijinul producătorilor, care dovedesc angajament față de valorile economiei circulare și responsabilitate pentru protecția mediului înconjurător, dezvoltăm împreună cu liderii industriei de reciclare din România sisteme integrate de colectare selectivă, încurajând inovația și progresul tehnologic din domeniu. Împreună, adoptând conceptele raționalității consumului resurselor și aplicând principiile economiei circulare, putem diminua dependența față de energie și de materia primă virgină.

În spiritul eficienței eforturilor de îndeplinire a obiectivelor de reciclare și valorificare asumate, încurajăm utilizarea celor mai bune tehnici și a celor mai noi tehnologii pentru a asigura o trasabilitate impecabilă a deșeurilor de ambalaje de la generator la reciclator, precum și transportul acestora pe cel mai scurt traseu.

Linie de sortareecologic: Cum apreciați funcționarea sistemului de preluare de responsabilități din România? Se încheie un alt an, un an în care au mai fost autorizate câteva OTR-uri. Sunt multe, sunt puține, e bine, e rău?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Pentru o scurtă introducere, în Uniunea Europeană responsabilitatea extinsă a producătorului se bazează pe principiul „poluatorul plătește“, care atrage răspunderea extinsă a producătorului pe întregul ciclu de viață al produsului ambalat introdus pe piață. Inițial propusă ca definiție de către OECD în 2001, materializarea acestui principiu permite producătorului internalizarea costurilor de mediu în costul total al produsului pus pe piață. Totodată, se recunoștea nevoia socială de a muta povara gestiunii produselor aflate la sfârșitul ciclului de viață de la autoritățile locale și plătitorii de taxe persoane fizice către producători. În timp, responsabilitatea extinsă a producătorului a contribuit la schimbarea comportamentului tuturor celor care interacționează cu ambalajele: producători, importatori, retaileri, consumatori, autorități locale, operatori de salubritate, reciclatori, colectori autorizați, dar și persoane fizice din zona economiei sociale. În prezent, odată cu trecerea UE la economia circulară, rolul și importanța responsabilității extinse a producătorului au crescut, primind recunoaștere ca unul din pilonii fundamentali ai dezvoltării economice sustenabile, atât în platforma Comisiei Europene „Europe 2020 Strategy“, cât și în European Innovation Partnerships (EIP), cu accent pe materia primă regenerată.

Revenind la situația din România și referindu-ne strict la sistemul de preluare a responsabilității îndeplinirii obiectivelor de reciclare și valorificare pentru deșeurile de ambalaje, considerăm că acest sistem încă își mai caută o formulă funcțională adaptată realităților naționale, dar care să respecte Directivele UE și de ce nu, și bunele practici europene.
Depășind momentul din 2015 când inspectorii AFM au constatat și penalizat majoritatea OTR-urilor de la acea dată pentru neatingerea țintelor minime, ultimii 2 ani au marcat schimbări în activitatea OTR-urilor, acestea devenind plătitoare în cazul neatingerii țintelor asumate prin contract.

Despre numărul OTR-urilor nu avem niciun comentariu negativ, atâta vreme cât toate aceste OTR-uri respectă legislația specifică și generală și nu fac concurență neloială sau promovează politici de eco-dumping prin nereflectarea costurilor reale în bonificațiile acordate. Considerăm însă că legislația noastră are încă lacune și pot apărea situații în care preluarea răspunderii îndeplinirii obiectivelor de reciclare și valorificare să se dovedească un simplu joc de cuvinte în lipsa unor garanții solide că OTR-urile au capacitatea nu doar să gestioneze îndeplinirea obiectivelor în termeni reali, dar să și garanteze, inclusiv patrimonial, că neatingerea lor nu creează un prejudiciu neacoperit în bugetul statului sau în bugetele producătorilor în fața cărora și-au asumat o obligație de rezultat, nu de mijloace.

SIGUREC

ecologic: Există exemple de bune practici în UE care ar putea duce la o mai bună funcționare a acestui sistem dacă ar fi implementate? Care ar fi acestea?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Sigur că da, există astfel de exemple de bună practică, și nu m-aș uita mai departe decât peste Dunăre, la vecinii noștri bulgari. De exemplu, în Bulgaria nu este permisă implementarea în paralel a sistemului de îndeplinire în mod individual a obiectivelor împreună cu participarea la un sistem OTR. Producătorul nu poate îndeplini în mod individual obiectivele de reciclare și valorificare pentru o parte din cantitățile de ambalaje introduse pe piață, iar pentru cealaltă parte în colaborare cu un OTR. De asemenea, unui producător nu îi este permis să contracteze două sau mai multe OTR-uri în funcție de ambalajele puse pe piață. Totodată, penalitatea pentru neîndeplinirea obiectivelor este diferențiată pe tip de material de ambalare, în funcție de capacitățile de reciclare pe tip de materiale funcționale în Bulgaria.

Deşeuri din aluminiuecologic: Cu ce probleme legislative sau de altă natură venite din partea autorităților se confruntă OTR-urile din zona de ambalaje?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Ca o critică - sper constructivă - adusă sistemului actual de transfer de responsabilitate în domeniul deșeurilor de ambalaje, aș menționa o prevedere care de anul trecut permite producătorilor să își asume îndeplinirea obiectivelor de reciclare și valorificare în sistem individual nelimitându-se la ambalajele proprii, ci prin raportarea unor cantități de ambalaje puse pe piață de alți producători, încălcând astfel principiile responsabilității extinse a producătorului, așa cum sunt ele aplicate în toate țările membre ale UE. Această prevedere a apărut la jumătatea anului trecut și încalcă nu doar bunele practici europene de responsabilitate extinsă a producătorului, dar chiar și normele unui mediu concurențial corect, iar aceasta nu este doar observația noastră.

Sperăm că în foarte scurt timp România va reveni la respectarea principiilor responsabilității extinse a producătorului, ceea ce va contribui la dezvoltarea economiei circulare cu beneficii directe imediate în calitatea vieții economice, a vieții sociale și a mediului înconjurător. De asemenea, ar fi de dorit o mai mare transparență asupra cantităților de ambalaje puse anual pe piață și respectiv a procentului și modalității în care acestea au fost reciclate și valorificate atât în România, cât și la export. Ultimele cifre oficiale disponibile sunt din 2014, dar nici acelea nu sunt întrutotul relevante: PET-ul, de exemplu, este înglobat în categoria „plastic“, deși pentru PET legislația națională impune obiective și raportări separate, iar observația este valabilă și pentru aluminiu, inclus nediferențiat în categoria „metal“.

ecologic: Vă rugăm să ne spuneți care este rolul producătorului în sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje în UE și cum este percepută responsabilitatea extinsă a producătorului de către autoritățile din România.

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Ca mod de organizare al acestor organizații de transfer de responsabilitate, găsim în UE mai multe formule funcționale, dar toate respectând principiul răspunderii extinse a producătorului. Vom găsi astfel în unele țări precum Franța și Belgia OTR-uri deținute doar de producători și în care autoritățile locale au capacitatea de a se implica și de a pune la dispoziție resursele necesare funcționării sistemului. OTR-uri integrate vertical vom găsi în Germania și Bulgaria de exemplu, țări în care implicarea autorităților locale este minimă și în care există o concurență puternică între OTR-uri, care în final conduce la optimizări de costuri pentru producători.

În Marea Britanie - chiar dacă a ales să iasă din UE, merită menționată ca exemplu - vom găsi un foarte interesant sistem de „clearing house“ al obligațiilor aferente atingerii țintelor de reciclare și valorificare ca interfață între societățile obligate (producători) și toți ceilalți actori: societăți autorizate de colectare deșeuri, societăți de salubritate sau societăți de reciclare. În cazul britanicilor nu există nicio legătură formală între producători și municipalități, realizându-se o decontare automată bazată pe un sistem de credite tranzacționate online.

Considerăm că în România sistemul concurențial al OTR-urilor necesită încă reglementări suplimentare care să creeze un cadru adecvat pentru buna funcționare a lor, corectă în spiritul respectării principiului responsabilității extinse a producătorului.

Punct mobil de colectareecologic: Vă rugăm să ne oferiți câteva date referitoare la piața deșeurilor de ambalaje. Cum se face colectarea acestor tipuri de deșeuri, de către cine în general și cam care au fost în medie prețurile cerute de colectori organizațiilor de transfer?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Cum menționam mai devreme, nu există date oficiale recente care să ne confirme cantitățile de ambalaje puse pe piață la nivelul anilor 2015-2016. Conform ultimelor date confirma- te de către ANPM, în anul 2014 au fost declarate ca fiind puse pe piață 1.244.790 tone, din care 164.521 tone sticlă, 336.825 tone plastic, 388.059 tone hârtie/carton, 65.666 tone metal și 289.695 tone lemn. Cât privește reciclarea acestor ambalaje devenite deșeuri de ambalaje post-consum, tot la finalul anului 2014 „performanța națională“ înregistra procente de 54,2% la sticlă, 44,5% la plastic, 83,4% la hârtie/carton, 64,2% la metal și 26,6% la lemn, total obiectiv reciclare fiind 54,8%.

Considerăm că din 2014 și până la finele anului 2017 cantitățile de ambalaje puse pe piață au crescut cu cel puțin 30%, dar aceasta este o apreciere a echipei Next Eco Recycling SA și sperăm ca datele oficiale să fie făcute publice de autorități cât mai curând. Asupra procentelor de reciclare realizate în anii 2015-2016 nu avem suficiente elemente care să ne permită o analiză pertinentă.

Adevărata problemă pentru întregul sistem este colectarea cantităților de deșeuri de ambalaje necesare atât industriei de reciclare din România, cât și raportării îndeplinirii obiectivelor asumate de România pentru care sunt răspunzători producătorii care introduc pe piața națională produsele ambalate. Din analizele noastre, considerăm că un procent între 50-55% din aceste deșeuri de ambalaje este colectat de la populație prin achiziție în centre specializate, prin societăți de salubritate, precum și din „economia socială“ - colectare informală pe care, oricât de mult nu ne place, nu o putem exclude dintr-o analiză factuală. Restul de 50-45% considerăm că provine din fluxul industrial/comercial, având inclusiv generatori de tip HoReCa și retaileri.

Despre evoluția prețurilor solicitate de colectori de la organizațiile de transfer putem afirma că s-a manifestat o ușoară stabilizare față de aceeași perioadă a anului 2016, dar nici anul 2017 nu a fost un an lipsit întrutotul de variații. Piața se confruntă în continuare cu o certă volatilitate dictată de evoluția internațională a prețurilor materiilor prime regenerate rezultate în urma reciclării deșeurilor de ambalaje. În cazul deșeurilor cu valoare economică negativă - cum este, de exemplu, sticla - importanța bonificației acordate de OTR este încă și mai pregnantă, lipsa sau insuficiența acesteia făcând imposibilă reciclarea deșeurilor de sticlă post-consum. Mai concret, prețurile solicitate de către colectori au variat chiar și cu 50% pe parcursul anului la anumite tipuri de deșeuri, colectorii având totodată exigențe mai mari cu privire la termenele de plată și asigurarea plăților. Vorbim, după cum se observă, de prețuri și nu de tarife, cum ar fi normal: prețuri, deoarece acestea se bazează pe mecanismul cererii și ofertei, nu pe susținerea prin tarife sau bonificații a activităților de colectare, sortare, transport și reciclare care implică costuri.

SIGURECecologic: Credeți că la ora actuală se practică în sistem raportări duble sau multiple de cantități, falsuri?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Referitor la acest subiect, părerile personale nu sunt relevante. Autoritățile de verificare, îndrumare și control - în special AFM - sunt singurele competente să facă aprecieri asupra acestui aspect. Sistemul național de raportare este învechit, fiind reglementat prin Ordinul nr. 794/2012, care nu mai corespunde aspectelor legate de reglementările subsecvente referitoare la ambalaje. Un sistem de raportare modern, online, în care raportează producători, operatori economici autorizați pentru colectare/reciclare/valorificare deșeuri, OTR-uri și autorități locale trebuie să înlocuiască modul perimat de raportare din prezent și atunci se vor decela greșelile și neregulile de raportare.

Ce vă pot spune însă este ca Next Eco Recycling SA a alocat resurse importante în vederea reducerii riscurilor potențiale de raportări neconforme pe întreg lanțul de raportare. Avem exigențe foarte ridicate privind trasabilitatea deșeurilor de ambalaje de la generator la reciclator sau valorificator, validate în timp prin lipsa neconformităților din raportări.

ecologic: La cât evaluați piața de preluare de responsabilitate din România?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Pentru anul trecut estimăm că piața de preluare de responsabilitate din România - numai pentru deșeurile de ambalaje - s-ar situa undeva între 60 și 70 milioane de euro. Este o piață puternic concurențială și destul de volatilă, în care cererea încă depășește oferta.

ecologic: Ce planuri de viitor are Next Eco Recycling?

Adin Ionescu, directorul general al Next Eco Recycling SA: Obiectivul nostru pe termen mediu este acela de a ne consolida poziția în piața transferului de responsabilitate și de a ne îmbunătăți calitatea serviciilor.

Pe termen lung, ne propunem să avem o contribuție din ce în ce mai importantă în asigurarea unei sustenabilități reale a managementului deșeurilor de ambalaje din România, care să descurajeze pierderea resurselor în gropile de gunoi și care să conducă la recuperarea resurselor ce trebuie întoarse în industrie sub forma materiilor prime regenerate. Făcându-ne bine treaba, împreună cu toți cei cărora le pasă de viitorul acestei țări, putem alimenta un motor al economiei circulare care ne poate propulsa către un nivel de trai mai bun și mai sigur, într-un mediu înconjurător mai curat.

Închei prin a mulțumi tuturor partenerilor și colaboratorilor Next Eco Recycling SA, pe care-i dorim alături de noi și în acel viitor în care noi credem cu tărie.

Un An Nou fericit, cu sănătate și bucurii alături de cei dragi! 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare