PNGD-ul a fost dezbătut puţin, pe grabă şi în zadar - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

PNGD-ul a fost dezbătut puţin, pe grabă şi în zadar

07 January 2018 - 02:59 PM Reciclare & Recuperare

La discuţiiÎn data de 8 decembrie 2017 a avut loc mult așteptata dezbatere publică a unui document care ar fi trebuit adoptat încă din anul 2013, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, o dezbatere făcută în grabă, mai mult de formă, în care deciziile erau luate cu mult timp înainte. Ani de zile România nu a făcut mai nimic în această direcție, iar acum, la sfârșit de an 2017, autoritățile au forțat adoptarea unui document pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante din sectorul deșeuri care presupune însă în afară de PNGD și implementarea unor instrumente economice necesare atingerii obiectivului 2020 referitor la reciclare și reutilizare. Iar cel mai important instrument economic este taxa de depozitare a deșeurilor, taxă care tocmai a fost amânată pentru anul 2019.
 Matei Dumitru

Scurt istoric

România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități în domeniul managementului deșeurilor impuse de prevederile directivei europene privind gestionarea deșeurilor, respectiv condiționalitatea ex-ante „Promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul deșeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și cu ierarhia deșeurilor“.

România a renunțat la planurile regionale, așa că a rămas unul singur: Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), un proiect de 500 de mii de euro, dar care urma să fie însoțit de un sistem informatic de 5 milioane de euro. Un an de zile a fost pierdut din cauza acestei șmecherii pe care Comisia Europeană a sesizat-o.

Procedura de achiziție a PNGD a început în februarie 2015. A urmat un an de contestații și abia în aprilie 2016 contractul „Asistență tehnică pentru realizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național pentru Prevenirea Generării Deșeurilor“ a fost atribuit societății Fichtner Environment SRL. Un prim draft al documentului a fost postat pe site-ul ministerului în luna aprilie, iar o formă finală în noiembrie 2017.

La dezbaterea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor participarea publică a fost cu mult sub așteptări. Și mai puțini au fost cei care s-au înscris la cuvânt, iar mare parte din observațiile aduse au vizat mai mult alte aspecte decât planul în sine.

Dezbaterea publică a fost condusă de Dorina Mocanu, directorul Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării și de Cosmin Teodoru, directorul general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din Ministerul Mediului. Au asistat la discuții din partea Ministerului Mediului Laurențiu Neculaescu, secretar de stat, Teodor Dulceață, secretar general și Flavius Ardelean, consilier al ministrului Mediului.

Obiective și obligații

La discuţiiÎncă de la început trebuie spus că dezbaterea publică din data de 8 decembrie nu a fost așa cum s-a crezut, una pentru elaborarea PNGD, ci o „dezbatere de identificare a modului în care alternativele înscrise în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor au un impact asupra mediului și care au fost criteriile pentru alegerea alternativei cu impactul negativ cel mai redus asupra mediului“ - după cum a precizat Dorina Mocanu. De fapt, această unică dezbatere publică nu a fost făcută decât pentru a confirma din trei variante propuse pe cea agreată de consultant.

PNGD acoperă întregul teritoriu al României, planificarea se întinde până în anul 2025, iar deșeurile care au făcut obiectul planificării sunt acele deșeuri reglementate de Legea nr. 211/2011 cu excepțiile de rigoare. Principalele obiective care au condus procesul de planificare au fost cel de 50% obiectiv de pregătire pentru reutilizare și reciclare pe care România să îl atingă prima dată în anul 2020 raportat la deșeurile reciclabile și în anul 2025 raportat la întreaga cantitate de deșeuri municipale.

Oana Mușuroaea a prezentat din partea consultantului Fichtner în linii mari documentul care s-a dorit a fi unul „de planificare care să sprijine România în îndeplinirea tuturor țintelor și obiectivelor asumate în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Deoarece aceste ținte și obiective sunt foarte ambițioase, iar termenele lor de îndeplinire au ajuns foarte aproape, lista de investiții și acțiunile ce trebuie întreprinse sunt mai dificile“.

„Obiectivele principale pe care consultantul Fichtner le-a urmărit în realizarea PNGD au vizat atingerea obiectivelor europene. Un obiectiv foarte important și care a dus deja la o listă de investiții este obligația țării noastre, aflată în vigoare, de a depozita numai deșeuri tratate și de asemenea de a crește procentul de valorificare energetică până la 15% în anul 2025, care este și un obiectiv din strategia națională. Al doilea obiectiv a fost acela de a reduce depozitarea deșeurilor biodegradabile municipale la 35% din cantitatea generată în anul 1995, obiectiv propus a fi îndeplinit până în anul 2020“, a susținut reprezentantul Fichtner.

Intrarea în funcțiune, după 2020

În ceea ce privește datele, instalațiile de reciclare ar trebui să funcționeze începând cu anul 2020, iar incineratorul începând cu anul 2025. Pe lista de investiții se găsește și închiderea tuturor depozitelor neconforme care și-au sistat activitatea și nu au fost închise până în anul 2020. În ceea ce privește depozitele conforme, în PNGD se prevede extinderea capacităților existente sau înființarea unor depozite noi și închiderea celulelor care și-au epuizat capacitatea.

Atunci când se vor revizui planurile județene de gestionare a deșeurilor se va face o reanalizare a cantităților generate, se vor face determinări de compoziție a deșeurilor generate la nivel local și dacă valorile vor fi diferite față de valorile din planul național, capacitățile instalațiilor pot fi modificate la nivel județean față de ce e prevăzut în planul național.

Cantitățile de deșeuri estimate a fi generate, respectiv tratate în anul 2025

Sistemele de colectare separată vor trebui adaptate la nivel local, dar principiul trebuie păstrat, adică trebuie asigurată colectarea separată pe trei fracții şi trebuie asigurată colectarea separată a biodeșeurilor. Dacă se consideră oportun la nivel județean să se realizeze stații de compostare în loc de stații de digestie anaerobă, dacă se demonstrează că e mai fezabil, acest lucru poate fi realizat.

În ceea privește măsurile de guvernanță, ele au fost stabilite pentru a asigura atât intrarea în funcțiune cu rapiditate a instalațiilor de tratare existente, mai ales cele construite în cadrul SMID-urilor și finanțate cu bani europeni, cât și pentru aplicarea PNGD.

Dintre măsurile prioritare de guvernanță pentru gestionarea deșeurilor municipale sunt: de ordin legislativ, aprobarea unor ghiduri, stabilirea unor norme tehnice, a unor instrucțiuni, revizuirea autorizațiilor de mediu, introducerea indicatorilor de performanță în contractele de delegare, de colectare și de gestionare a instalațiilor de tratare existente și întărirea activității de monitorizare și control.

În ceea ce privește măsurile de guvernanță pentru implementarea PNGD au fost propuse o serie de măsuri legislative, măsuri tehnice, instituționale, organizaționale, financiare și privind monitorizarea și controlul.

În planul de acțiune pentru fiecare dintre cele 18 categorii care fac obiectul PNGD s-au propus o serie de măsuri astfel încât să fie atinse obiectivele, fiecare măsură având un termen de îndeplinire, un responsabil și o propunere de sursă de finanțare.

În ceea ce privește instrumentele de politică a deșeurilor, planul propune revizuirea instrumentelor de politică existente și introducerea unui instrument nou, „plătești pentru cât arunci“ pentru care prevede și un plan de acțiune astfel încât să se ajungă la o implementare corectă.

Incineratorul, varianta agreată

În raportul de mediu s-au fixat obiective relevante pentru PNGD și s-au stabilit două alternative, fiindcă cea numită alternativa zero, adică fără PNGD, nu poate fi luată în seamă. Celelalte două propun în scopul atingerii obiectivelor și țintelor asumate noi investiții aproape identice. Diferența dintre alternativele 1 și 2 este aceea că în cazul alternativei 1 sunt propuse 26 de stații de tratare mecano-biologice cu biouscare (TMB) față de 25 de stații de tratare mecano-biologice cu biouscare plus un incinerator cu valorificare energetică în București în cazul alternativei 2.

Compania de consultanță susține că impactul negativ asupra solului, asupra apei, aerului ș.a.m.d. este în toate cazurile mai mare în varianta fără incinerator decât în cea cu incinerator.

Consultantul a mai propus extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile pe trei fracții, astfel încât să se ajungă până în 2020 la o rată de captare de circa 50%, rată care să crească până la 75% în anul 2025. Pornind de la aceste date s-au determinat investițiile necesare în fiecare județ, luându-se în considerare și instalațiile aflate deja în funcțiune. Au fost determinate investiții pentru instalații de compostare, sortare, digestie anaerobă, tratare mecano-biologică (TMB) cu biouscare și incinerare cu valorificare energetică în București.

Din calculele consultantului Fichtner a rezultat un necesar de instalații noi în fiecare categorie cu capacități de: 30.000 tone pentru compostare, sortare 50.000 tone, digestie anaerobă 800.000 tone, TMB cu biouscare cu o capacitate de 1 milion de tone și incineratorul de la București cu o capacitate de 173.000 tone pe an.

ADI-uri, incinerare și penalități

Septimiu Vălășutean, directorul de dezvoltare al societății Vitalia Servicii pentru Mediu, a solicitat de urgență clarificarea situației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). „O măsură care este imperios necesar a fi luată este reformarea instituției ADI Deșeuri care este o entitate fără personalitate juridică, fără patrimoniu, care nu poate fi trasă la răspundere în nici un fel“. Referitor la mecanismul de colaborare cu OTR-urile, părerea reprezentantului Vitalia a fost că nici UAT-urile și nici ADI-urile nu au în prezent nici capacitatea instituțională și nici competența de a negocia niște contracte și niște realități economice atât de complexe.

La discuţii

Bogdan Constantinescu, reprezentantul Coaliției pentru Economie Circulară, a solicitat printre altele revizuirea de urgență a tuturor autorizațiilor de mediu prin luarea în considerare a articolului de cod CAEN, codul de deșeuri și tipul de operațiune și includerea în PNGD a Acordului Voluntar.

Profesorul Tudor Prisecaru de la Universitatea Politehnică din București a semnalat faptul că în PNGD nu este făcută clar diferența între incinerare și coincinerare și că există o tendință de a încuraja foarte mult incinerarea. După părerea sa incinerarea presupune costuri enorme pentru reducerea emisiilor poluante, în primul rând la emisiile periculoase.

Cătălin Gurău, reprezentantul Asociației Producătorilor Europeni de Electrocasnice, a pus în discuție problema colectării și cea a penalităților: „Problema principală în domeniul nostru este colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. În prezent, directiva europeană stabilește trei actori: primul este municipalitatea prin punctele municipale, al doilea magazinele prin schimbul unu la unu sau chiar unu la zero și al treilea actor circuitul privat care prin operatorii particulari colectează deșeurile electrice în baza unor contracte cu industria. În România funcționează doar a treia verigă, adică operatorii privați care au contracte cu producătorii sau cu OTR-urile, pe care apasă ținta de colectare națională de 45% din cantitatea pusă pe piață.

Nu există în PNGD niște criterii minime de performanță pentru autoritățile locale pentru că ele au niște obligații privind colectarea DEEE la nivel local, obligații care nu au fost niciodată implementate. Mai mult, se introduce din anul 2018 o penalitate de patru lei pe kilogram pentru diferența dintre ținta de colectare și cantitatea colectată. Valoarea acestei penalități este una uriașă, fără egal în Europa, singurul stat care are un sistem oarecum apropiat fiind Belgia, unde penalitatea este de 280 euro pe tonă“.

Din partea Coaliției pentru Dezvoltarea României și a Consiliul Dezvoltatorilor Străini a vorbit Oana Dicu, care a întrebat cum au fost luate în considerare investițiile private existente în sortarea, valorificarea, tratarea termică și sterilizarea unor deșeuri periculoase din deșeurile municipale „pentru că în anumite situații PNGD propune realizarea unor investiții din banii publici și acest lucru ne îngrijorează ca și Coaliție pentru Dezvoltarea României, în condițiile în care există deja o supracapacitate asigurată din investiții private“.

Nimeni nu poate spune acum dacă Planul Național de Gestionare a Deșeurilor este unul bun sau mai puțin bun. Oricum ar fi, el este un uriaș pas înainte. Ceea ce contează până la urmă este dorința autorităților locale de a-l pune în aplicare și cea a autorităților centrale de a aplica instrumentele economice, taxa de depozitare, sistemul „plăteşti cât arunci“ și punerea în funcțiune a SMID-urilor. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare