„Pentru atingerea obiectivelor europene de reciclare Italia are nevoie de mai multă muncă, iar România de un miracol“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

„Pentru atingerea obiectivelor europene de reciclare Italia are nevoie de mai multă muncă, iar România de un miracol“

07 January 2018 - 03:23 PM Reciclare & Recuperare

Comparaţii

Cu o rată globală de reciclare a deșeurilor de ambalaje de peste 60% și o rată de valorificare a plasticului de aprox. 55%, Italia se situează printre cele mai performante țări în acest domeniu ca rezultat direct al organizării și optimizării unui sistem eficient în condiții de transparență de-a lungul ultimilor 20 de ani.
La invitația Eco-Rom Ambalaje și ASPAPLAST (Asociatia Patronală a Prelucrătorilor de Mase Plastice din România), Antonello Ciotti, Președintele COREPLA, consorțiul italian format în 1997 pentru colectarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, a susținut o prezentare a sistemului de gestionare a deseurilor de ambalaje din Italia cu accent pe ambalajele din plastic în cadrul târgului Expo Plast 2017, dedicat industriei de prelucrare si reciclare a maselor plastice. Dl. Ciotii a avut și o serie de întâlniri cu reprezentanții autorităților centrale de mediu și din domeniul politicilor economice și a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.
 ecologic

ecologic: Vă rugăm să ne daţi nişte informaţii despre COREPLA.

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: COREPLA este un consorțiu italian privind gestiunea deșeurilor de ambalaje din plastic, caracterizat prin ceea ce numim „ cei trei A“ - Always there, All plastics, All around - deoarece colectăm întotdeauna, chiar și atunci când plasticul nu se susține din punct de vedere economic, colectăm tot plasticul, nu numai cel cu valoare pozitivă de piață, și colectăm din toată Italia.

Antonello Ciotti, președintele COREPLA ItaliaCeea ce este important este faptul că noi colectăm tot felul de materiale plastice din ambalaje și nu facem o selecție a celor mai valoroase.

Aș dori să vă dau câteva rezultate: în douăzeci de ani, deoarece călătoria numită COREPLA a început cu mult timp înainte, am ajuns să colectăm un milion de tone pe an. Am început cu 100.000 tone pe an în anul 1997 (asta însemna aproximativ 1,9 kg per persoană), iar acum colectăm în medie aproximativ 17 kilograme per locuitor. În Italia există o diferență pe regiuni: în partea de nord, aproape de Veneția, se colectează 25 kg/persoană, în sud, unde suntem mai în urmă, se colectează 4 kg/persoană pe an. În total, am ajuns la 41% rată de reciclare a ambalajelor din plastic, dar acum noile directive europene vorbesc despre un obiectiv de reciclare a plasticului de 55-60% pentru 2025.

Am făcut o analiză să vedem unde este situată România acum, iar totul depinde de modul în care sunt efectuate calculele, astfel vorbim despre 6-15% reciclare a deșeurilor municipale. Deci, pentru ca noi să trecem de la 41% la 55% în șapte ani, va fi foarte dificil, dar pentru ca România să atingă țintele europene, nu spun neapărat că este nevoie de un miracol, dar sigur e nevoie de ceva asemănător cu acesta. De ce? Deoarece în spatele COREPLA avem un sector industrial care a fost capabil să se dezvolte în ultimii 20 de ani. Am făcut un calcul sumar și aproximativ 20.000 de angajați lucrează astăzi în companii care fac parte din consorțiul COREPLA, având experienţă în colectare, reciclare, sortare și reutilizare.

Permiteți-mi să vă explic cum funcționează COREPLA. Pe de-o parte, orice companie care folosește ambalaje de plastic plătește un tarif către CONAI, un fel de organizație umbrelă pentru toate ambalajele; toate materialele cum ar fi hârtia, sticla, aluminiul, toate fac parte din CONAI. COREPLA raportează la CONAI valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, similar existând consorții pentru fiecare din celelalte tipuri de material - sticlă, oțel, aluminiu, hârtie și lemn. Deci în cazul în care plasticul este folosit ca ambalaj, producătorul bunului ambalat respectiv plătește tariful către CONAI, iar acest lucru este obligatoriu.

ecologic: Ce este de fapt CONAI?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: CONAI, Consorțiul Național pentru Ambalaje este un consorțiu privat non-profit. Este un sistem care reprezintă răspunsul companiilor private la o problemă de interes colectiv, și anume protejarea mediului în conformitate cu orientările și obiectivele stabilite de sistemul politic, iar 900.000 de companii care produc sau utilizează ambalaje s-au alăturat sistemului.

Dacă mergem pe drumul sticlei ca ambalaj, producătorul acesteia plătește un tarif către CONAI. Produsul este destinat consumatorului, acesta consumă conținutul și aruncă sticla într-un container care este parte a unui sistem de colectare organizat de către municipalităţi. Prin urmare, autoritățile locale trebuie să organizeze colectarea separată. Ce facem cu containerele? Acestea sunt aduse la centrele de sortare organizate de COREPLA, unde se întâmplă două lucruri: pe de-o parte, COREPLA cumpără plasticul de la municipalități la un preț mediu de 300 euro pe tonă, iar acest tarif se poate schimba în funcție de calitatea plasticului colectat din containere; cu cât calitatea plasticului este mai bună, cu atât noi oferim un preț mai mare pentru acesta. Deșeul de plastic din aceste recipiente este sortat; dacă acum cinci ani separam cinci tipuri de deșeuri de ambalaje din plastic, astăzi separăm 15 tipuri, ceea ce este enorm. Am investit în sortare deoarece COREPLA și-a propus să separe aceste 15 tipuri de deșeuri din plastic. Pe de altă parte, COREPLA plătește serviciile centrului de sortare, iar deșeul sortat este vândut către reciclatori prin licitație publică, astfel încât să nu existe interferențe de la cineva. Plasticul care nu are valoare este dus la unități de valorificare prin incinerare cu recuperare a energiei, către producătorul de ciment, iar în acest caz COREPLA plătește tariful „de intrare“ perceput de companiile respective.

Vreau să menționez faptul că tot sistemul este foarte complex și toată lumea este nefericită. De ce? Deoarece municipalitatea dorește să obțină mai mulți bani, producătorul dorește să plătească mai puțin, iar reciclatorul dorește să aibă materie primă secundară la un preț cât mai mic. Și totuși sistemul funcționează pentru că după cum am spus, în 20 de ani am crescut de la aproape zero la un milion de tone.

Acum următorul pas pentru noi este cum să ne organizăm pentru a atinge obiectivele europene pentru plastic de 55%. Pentru a face acest lucru, investim în cercetare și dezvoltare, deoarece efectele economiei circulare se vor vedea numai dacă se schimbă ceva și ne dorim să fim un catalizator pentru întreaga industrie în această schimbare printr-un nou program de cercetare și dezvoltare, în primul rând pentru ambalajele care ar trebui să fie mai simplu de reciclat. De asemenea, investim și în centrele de sortare deoarece dorim ca acestea să poată sorta și mai mult, 90% din volumul din centrele de sortare fiind sortat în mod automat. Așadar, avem cititoare electronice care separă diferite tipuri de materiale plastice și toate acestea necesită eforturi mai mari din partea tuturor componentelor din industrie.

COREPLA nu deține instalațiile de sortare, ele doar lucrează pentru noi. Ceea ce vrem să facem este să sprijinim financiar startup-uri și să facem ceva diferit de ceea ce am făcut până acum.

Sistem de colectare

ecologic: Cât de important este rolul municipalități?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Foarte important. Avem un exemplu foarte bun: Napoli este un oraș mare din sudul Italiei. M-am întâlnit cu primarul din Napoli și mi-a spus că de când au început colectarea separată a materialelor plastice, activitatea de gestionare a deșeurilor a devenit profitabilă. De ce? Deoarece cetățenii au devenit receptivi și tariful pe care îl plătim pentru colectarea separată este suficient pentru a face compania locală de salubritate, responsabilă cu gestiunea deșeurilor, să fie profitabilă. Aceasta este o schimbare de mentalitate deoarece, în trecut, companiile locale care se ocupau de deșeuri pierdeau o mulțime de bani. Astfel, este prima dată când deșeurile devin valoroase și aceasta este frumusețea sistemului italian.

În primul rând, vorbind despre diferența dintre sistemul italian și cel românesc, cred că municipalitățile au foarte multe de făcut. Am vizitat un centru de sortare și pot să spun că fluxul de material care intra în instalație era prea mic. Nu poți să investești milioane de euro ca antreprenor dacă nu ești sigur că ai suficiente intrări de material pentru tratare. Deoarece intrările de deșeuri sunt atât de scăzute, investițiile nu s-au putut face și astfel costul de sortare, aici în România, este foarte mare. Cred că primul pas trebuie făcut de municipalitățile care ar trebui să fie pregătite să facă colectarea separată a deșeurilor de ambalaje din plastic. Și odată ce colectarea separată va fi început, vom vedea imediat că vor apărea centre de sortare care vor deveni din ce în ce mai eficiente, pentru că este în interesul lor să lucreze cu cantități mari de deșeuri. Uniunea Europeană va da un impuls sectorului deșeurilor din România, astfel că va trebui să faceți un salt mare, să investiți, să construiți infrastructura necesară pentru a putea gestiona toate aceste cantități.

ecologic: Primăria Bucureștiului a declarat că intenţionează să construiască câteva incineratoare de deșeuri. Este aceasta o soluţie?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Aceasta este doar o parte a rezolvării situației, dar nu poate fi unica soluție. Marea problemă a României este că mai mult de 80% din deșeuri sunt eliminate prin depozitare, iar pentru a îndeplini obiectivele de reciclare trebuie să construiți o infrastructură corespunzătoare. După cum am menționat anterior într-o întâlnire la Ministerul Economiei, gestionarea deșeurilor este ca un scaun cu patru picioare: unul este compostul, altul este reciclarea plasticului care ar putea fi reciclat, al treilea este valorificarea termică și energetică, ultimul fiind depozitul de deșeuri. Acestui scaun îi poți tăia un picior, dar nu două. Dacă doriți să tăiați depozitul de deșeuri, trebuie să aveți valorificarea energetică. Ceea ce vrea să facă primarul dvs. este corect, dar nu este suficient.

Coelctare selectivă

ecologic: Cum vedeți responsabilitatea extinsă a producătorului și organizațiile de transfer din România?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Ceea ce văd clar este că aveți aici un model diferit. Modelul italian se bazează pe aceste consorții unice de material: pentru ambalajele de plastic este COREPLA, pentru ambalajele de hârtie este COMIECO ș.a.m.d. În acest fel sectorul industrial de reciclare, având o referință în COREPLA, se bazează pe stocul necesar ca să funcționeze. Dacă aveți prea mulți operatori, prea multe consorții (n.r. OTR-uri), în primul rând ar putea exista tentația de a colecta selectiv doar deșeurile cu valoare. În al doilea rând, anual fiecare se va lupta pentru a obține cantități mai mari. Dar cum puteți avea contracte multianuale cu centrele de sortare dacă nu aveți contracte multianuale în domeniul colectării?

În fiecare an, COREPLA revizuiește lista centrelor de sortare deoarece le cerem să investească, să devină mai productive și cu costuri mai mici şi să gestioneze/sorteze mai multe tipuri de ambalaje de plastic. Dar o putem face pentru că avem în portofoliu un million de tone și îi putem astfel condiționa.

Dacă nu ai însă siguranța cantităților pentru anul următor cum poți să asiguri partea de finanțare, de investiție pentru sortare? Pentru a investi este necesar să cheltuiești banii astăzi, începi să operezi într-un an și rezultatul se va vedea în al doilea an.

Din acest punct de vedere, designul sistemului pe care l-am făcut cu douăzeci de ani în urmă a fost cu adevărat revoluționar, pentru că s-au dat asigurări din partea participanților la sistem că se va lucra împreună și că se vor căuta soluțiile corecte.

Linie de reciclare (foto Agerpres)

ecologic: Cum a ajutat Guvernul italian acest sector?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Acum Guvernul nu mai ajută propriu-zis, dar trebuie să asigure o legislație adecvată. Cu douăzeci de ani în urmă industria nu era atât de fericită, dar astăzi este extrem de încântată că statutul de a fi membru CONAI este obligatoriu. Dacă doriți să vindeți ceva în Italia, trebuie să faceți parte din CONAI. De exemplu, dacă nu plătiți TVA (taxa pe valoarea adăugată), veți avea probleme cu legea.

În Italia, dacă nu plătiți Contribuția CONAI pentru Mediu (n.r. CAC - Contributo Ambientale Conai), nu puteți vinde produsele. Deci, trebuie să plătiți către sistem, iar fiscul verifică acest aspect.

ecologic: Există o evidență actualizată cu toți colectorii? Pentru că în România nu avem această listă. Știm despre unii dintre ei, dar nu avem informații exacte, câți sunt, unde sunt și care sunt capacitățile lor de colectare.

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Colectorii lucrează pentru municipalități și noi avem contracte încheiate cu municipalitatea. Da, avem o astfel de listă și colectorii sunt extrem de importanți. De ce? Pentru că noi avem contracte cu municipalitățile. De exemplu Roma ne spune că lucrează cu un anume colector, iar COREPLA plătește de fiecare dată când acesta aduce cantități din Roma în sistem. Deci municipalitatea controlează, iar Guvernul supervizează această situație fiind reprezentat în cadrul consiliului de conducere CONAI și COREPLA prin reprezentanții săi din partea a două ministere: Ministerul Mediului, Protecției Terestre și Mării și Ministerul Dezvoltării Economice. În fiecare an autoritățile verifică și trebuie să prezentăm rezultatele ministerelor astfel încât aceștia să fie bine informați despre situația noastră.

Este un sistem foarte complex şi din acest motiv este important ca toți participanții din lanțul de valoare să fie implicați. În primul rând municipalitățile, fără de care sistemul nu ar ar putea demara. Apoi sunt colectorii, centrele de sortare, reciclatorii și instalațiile de valorificare cu recuperare de energie pe care COREPLA le coordonează cu scopul de a menține un echilibru în sistem. De fiecare dată când merg la biroul din Milano, unul dintre actori cere ceva mai mult. Dacă cerința este împărtășită de ceilalți actori, este în regulă. Dacă este doar un sector care cere mai mult pentru el, sistemul nu poate funcționa în ansamblu. Altfel spus, trebuie să păstrăm mereu un echilibru.

Depozit ecologic (foto Agerpres)ecologic: Ce părere aveți despre noile obiective de reciclare?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Este important să vedem cum va ieși noua Directivă pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje din pachetul legislativ privind Economia Circulară. Pentru noi este foarte dificil, dar începem de la 41%. Acum, ca membru al Consiliului de administrație al COREPLA încă de la începutul sistemului, pot să vă spun că pentru a începe colectarea de PET sau polipropilenă este ușor, dar când începi să colectezi celelalte tipuri de plastic, atunci încep problemele. Este important să creăm o piață deoarece nu este suficient să colectăm și să reciclăm. Dacă reciclez și nimeni nu dorește marfa, ce fac ?! De aceea trebuie să creăm o piață pentru ceva ce astăzi nu are valoare economică. În această perioadă, poate cunoașteți situația Chinei care a pus embargo asupra deșeurilor provenite cu precădere din Germania. Acum germanii caută alte piețe unde să își vândă produsele și prima regiune care prezintă interes este Italia, deoarece piața noastră este foarte mare. Așadar, în timp ce suntem preocupați de problematica îndeplinirii unor obiective din ce în ce mai mari de reciclare, ne confruntăm și cu o creștere a competitivității din partea firmelor din Germania.

ecologic: În Italia există probleme cu ambalajele compozite, realizate din mai multe tipuri de materiale?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Am avut o întâlnire cu unul dintre clienții mei care era tare mândru că pentru fabricarea ambalajului lui au fost utilizate nouă materiale diferite. Oare cum pot recicla un astfel de produs? Şi atunci el mi-a spus că în anul 2050 populația mondială va crește cu 2 miliarde, iar ambalajele trebuie să protejeze din ce în ce mai mult produsele alimentare conținute. Prin acest ambalaj el poate crește perioada de conservare a produsului de la 3 la 6 luni. Aşadar trebuie să găsim un echilibru: este important ca ambalajul să fie mai eficient în ceea ce privește protejarea și conservarea alimentelor, dar în același timp acest ambalaj să fie mai ușor de reciclat.

ecologic: Credeţi că ar fi mai bine dacă de această activitate s-ar ocupa statul? Poate să își asume această activitate, să gestioneze el sistemul?

Antonello Ciotti, președintele COREPLA Italia: Este o activitate prea complexă, deoarece este nevoie de producători, municipalități, centrele de sortare și, din ce observăm prin prisma faptului că avem un consorțiu privat, noi ne asigurăm că nu există costuri suplimentare în acest sistem. Statul nu poate concura cu el însuși.

Să luăm de exemplu centrele de sortare, unde un centru practică un tarif de 100 euro pe tonă, iar altul un tarif de 300 euro pe tonă. COREPLA se asigură că toate centrele de sortare sunt competitive pentru că altfel vor intra în faliment. Referitor la colectori, un colector bun, eficient, este cel al cărui tarif este de 120-150 euro pe tonă, dar în unele orașe costurile pe care le acoperim pentru activitatea de colectare pot fi mult mai mari.

Prin urmare, sistemul ar trebui să fie ajustat astfel încât în fiecare dintre componentele sale să existe competiție. Nu cred că este posibil ca statul să gestioneze tot. Dacă este gestionat de către partea privată, costurile vor fi cu siguranță optimizate. În plus este vorba și de rapiditatea cu care pot fi făcute investițiile private față de cele publice, acestea din urmă fiind supuse unor proceduri de durată. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare