Roxana Şunică: „Dacă autorităţile locale nu simt cu adevărat că pot lua o amendă, tot ce scrie în lege este egal cu zero“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Roxana Şunică: „Dacă autorităţile locale nu simt cu adevărat că pot lua o amendă, tot ce scrie în lege este egal cu zero“

12 February 2018 - 12:51 PM Reciclare & Recuperare

Gestionarea deșeurilor electrice și electronice este o provocare peste tot în lume. Taxele pe care cetățenii le plătesc la achiziționarea oricărui echipament electric și electronic, diferențele dintre cantitățile pe care producătorii le pun pe piață și cele pe care le declară autorităților și atingerea obiectivelor de reciclare sunt principalele probleme cu care se confruntă organizațiile de transfer de responsabilitate din domeniu. Despre acestea, dar și despre altele, am vorbit cu Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp.
 ecologic

ecologic: Atingerea obiectivului de reciclare a cel puțin 45% din cantitatea pusă pe piață este o provocare pentru orice producător și pentru orice organizație de transfer de responsabilitate. Cu ce rezultate a încheiat anul 2017 Asociația Recolamp?

Roxana ŞunicăRoxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: În anul 2017 noi am reușit să colectăm 48% din cantitatea pe care producătorii noștri au pus-o pe piață. Meritul principal este al membrilor noștri fondatori, Philips GE și Ledvance, care știu că un management serios al deșeurilor implică niște costuri și care nu ne-au cerut să scădem valoarea Timbrului Verde așa cum au făcut alții în alte organizații.

Explicația stă în faptul că ei știu mecanismul și au văzut de-a lungul timpului cum au evoluat lucrurile în această direcție în alte țări care au început înaintea noastră, cum sunt Italia, Spania, Polonia sau Ungaria. Au fost ani în care noi intram în panică fiindcă am colectat mai puțin, iar ei ne linișteau spunându-ne că acesta este un ciclu normal, întâlnit peste tot. Dar faptul că nu a scăzut Timbrul Verde ne-a asigurat resursele din care să dezvoltăm rețeaua de colectare prin care am ajuns la 48% rezultate în anul 2017.

Rețeaua de colectare este ca un bulgăre de zăpadă pe care îl rostogolești de undeva de sus, unde nu este decât un cost și abia jos în vale el se măsoară în cantități. Pe tot acest traseu e muncă cu generatorii pe care trebuie să îi contactezi permanent, să le explici despre ce este vorba, să închei protocoale, să produci și să le dai containere, să îi suni și să le reamintești de aceste containere, să faci campanii și să le explici cum să le folosească, iar toate acestea presupun costuri.

ecologic: Și totuși ați scăzut valoarea Timbrului Verde la unele categorii.

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Da, la un moment dat și noi am fost obligați să îl scădem, mai ales la echipamentele pe LED, care cresc exponențial în portofoliu și care au volume foarte mari. A trebuit să îl scădem pe de o parte din rațiuni de piață și pe de altă parte din cauză că reciclarea lor este un pic mai simplă, ele nefiind deșeuri periculoase. A fost o decizie pur comercială să scădem și noi Timbrul Verde la LED-uri pentru că acolo se duce piața. În acest moment, aproximativ 60% din echipamentele de iluminat sunt LED-uri, iar noii producători care intră pe piață au exclusiv LED-uri. Oricum, valoarea Timbrului Verde pentru LED-uri la noi este de 0,60 lei în timp ce în piață este și 0,15 lei, practic de patru ori mai mică. Un echipament LED este relativ scump, iar o valoare de 0,60 lei sau 0,15 lei nu ar trebui să conteze prea mult la prețul final. Însă pentru un producător nou, din punctul de vedere al deciziei comerciale situația este alta, fiindcă pentru el contează dacă plătește 0,60 sau 0,15 lei.

Ceea ce este greu de înțeles este că la ora actuală și cei care încasează Timbrul Verde și se agită, colectează și reciclează, dar și cei care doar încasează Timbrul Verde și nu fac absolut nimic, toți sunt liniștiți fiindcă în domeniul reciclării electronicelor nimeni a nu a primit până acum nici coroniță, nici bătăiță.

ecologic: Ați participat în timp la mai multe grupuri de lucru organizate de Ministerul Mediului. V-au ajutat aceste întâlniri?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Eu cred că da, pentru că am reușit să introducem în lege penalitatea la becuri și echipamente de iluminat. Este vorba despre penalitatea plătită către AFM, în valoare de 20 lei pe kilogram, o penalitate diferită față de restul DEEE-urilor.

Aceasta ar trebui să îi facă pe unii producători și pe unele OTR-uri să își dea seama că este foarte greu să îți atingi obiectivul de 45% doar din echipamentele de iluminat. Dacă nu ai construit și nu ai investit în această rețea dintotdeauna, nu ai cum să reușești.

Ținta este aceeași și pentru anul trecut și pentru anul acesta, de 45% din cantitatea pusă pe piață. Ori noi am reușit să atingem un procent de 48% în anul 2017, dar nu știm dacă vom reuși acest lucru și în 2018. Prin octombrie anul trecut ne-a fost teamă că nu vom atinge ținta și atunci am turat foarte tare motoarele, am realizat campanii, am oferit premii, iar când acest bulgăre începe să se rostogolească, la un moment dat nu îl mai poți opri.

Deşeurile trebuie colectateecologic: Cum lucrați cu colectorii și generatorii de deșeuri? Cum verificați corectitudinea cantităților declarate?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Niciodată noi nu o să spunem vreunui colector sau generator de deșeuri că nu venim să luăm deșeurile. Este suficient să le spui o dată și nu o să ți le mai dea sau își vor căuta un alt furnizor. Suntem niște clienți mici pentru toți colectorii din România și atunci relația noastră cu ei se bazează pe principiul că pentru orice deșeu colectat noi îi vom plăti la timp în piață. Ceea ce dorim noi însă este trasabilitatea completă, pe care ne-o asigurăm prin relația directă cu generatorul de deșeuri.

De exemplu, Asociația Recolamp și o fabrică de lactate au încheiat un protocol. Noi le-am dat cutii și fabrica știe că în momentul în care cutia s-a umplut, sună la Recolamp, fiindcă dacă sună la colector, acesta poate să îi facă și o factură pentru că a ridicat deșeurile. Dacă anunță Recolamp, noi anunțăm colectorul și tot noi plătim factura.

Astfel, noi avem mai multe chei de verificare. Prima dată sunăm sau suntem sunați de la fabrică și întrebăm dacă au sau nu deșeuri. În cazul în care au, îi rugăm să ne spună cu aproximație cantitatea. Să spunem două cutii, ceea ce înseamnă aproximativ 40 de kilograme. Aceasta este prima informație. Apoi noi trimitem colectorii care fie vor cântări deșeurile acolo cu cântarele pe care li le-am dat, fie vor ridica containerele și atunci acestea vor fi cântărite la depozit.

Apoi este completată Anexa nr. 2 de transport cu numărul de kilograme, semnată de ambele părți, după care colectorul se duce la depozit și face sortarea deșeurilor, deoarece în aceste cutii se mai pot găsi în afară de becuri și alte deșeuri. În continuare are loc o altă cântărire, iar noi suntem anunțați că în cutia pe care am ridicat-o nu erau să spunem 20 kilograme de becuri, erau doar 17 kilograme de becuri și evident că refacem calculele. După aceea deșeurile sunt trimise către niște puncte de consolidare națională unde sunt puse pe niște paleți de dimensiuni diferite și din nou cântărite. De aici pleacă la Greenlamp la Buzău, unde atunci când intră pe poarta fabricii sunt din nou cântărite. După aceea avem rapoartele de reciclare pe cantități. Iar ceea ce noi raportăm sunt aceste cantități pe care Buzăul le reciclează. Dar pe tot acest flux avem chei de verificare și desigur că de la prima informație și până la Buzău, cantitățile scad.

ecologic: Care credeți că este modul în care Ministerul Mediului ar fi putut să ajute organizațiile de transfer în atingerea țintelor și nu a făcut-o?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Ministerul Mediului a asigurat cadrul legal încă din anul 2007. Dar ceea ce ar fi putut să facă și nu a făcut este aplicarea acestui cadru legal, aplicare care intră în atribuțiile instituțiilor subordonate: Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și, mai nou, Administrația Fondului pentru Mediu.

Eu nu știu cât de greu sunt de atins țintele în ceea ce privește DEEE, dar în ceea ce privește echipamentele de iluminat, în special lămpile, pot să vă spun că țintele sunt chiar foarte greu de atins.

Dar dacă nu ai de ales, efortul îl faci tot anul și îți menții veniturile la un nivel care să îți permită să faci un push atunci când ai nevoie de deșeuri. De exemplu, noi în lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2017 am avut pe lângă campaniile de presă care au avut și ele rolul lor și o activitate intensă la birou de unde se suna în disperare la locații, deoarece unele au câteodată deșeuri dar uită să ne anunțe. Altele erau vizitate și le reaminteam celor responsabili că există un protocol semnat pentru colectarea acestor deșeuri, unii spuneau că nu știau sau că persoana care se ocupa a plecat din firmă, așa că trebuia să o luăm de la capăt. Astfel că în ultimele luni din anul trecut, oamenii de la birou au tras foarte tare și ca urmare nu au mai putut să oprească colectarea și toate containerele au fost golite. Am cam măturat toată piața la sfârșitul anului iar acum, în luna ianuarie 2018, ne va fi ceva mai greu. Dar o să o luăm de la capăt și o să încercăm să lărgim rețeaua.

Roxana Şunică

Noi colaborăm bine cu penitenciarele din anul 2008, dar la nivel de unități militare nu am reușit să intrăm, pentru că dacă în sistemul penitenciar am vorbit la nivel de directori și direcție și în maximum două săptămâni am semnat și a început colaborarea, la unitățile militare trebuie să mergi din ușă în ușă. Acolo nu este așa de ușor, trebuie să îl știi pe ofițerul de serviciu, pe comandant și trebuie să bați din ușă în ușă și atunci această poveste merge destul de greu. Deci aici cred că autoritățile ar fi putut să facă ceva în sprijinul nostru.

ecologic: Autoritățile locale au obligații clare în implementarea unor sisteme de colectare selectivă. Cum colaborați cu primăriile?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Cu Primăria Municipiului București a fost relativ simplu pentru că având serviciul de iluminat externalizat către Luxten, iar el fiind participantul nostru, ne-a dat toate deșeurile. El este și cel mai mare generator de deșeuri pentru noi și așa ar și trebui să fie. Luxten nu ne dă doar deșeurile din București, ci din toate proiectele pe care le are în țară. Deci dacă serviciul este externalizat, este relativ ușor, pentru că noi mergem la societatea respectivă, semnăm un protocol de colaborare și totul merge de la sine. Dar dacă serviciul nu este externalizat, atunci oamenii nici nu știu cum să procedeze cu aceste deșeuri.

Noi ne-am întâlnit cu ADI-urile și după două zile de discuții cu acestea, sincer am plecat cu gândul că poate vom colabora peste trei sau patru ani, după ce ei își rezolvă problemele mai mari pe care le au cu deșeurile municipale. Și din nou ne întoarcem la autoritățile care ar trebui să implementeze, legislație există, obligații există și pentru primării ca și pentru ceilalți generatori de deșeuri. Eu, ca operator privat - mai sunt și ONG - mă duc, dar nu am nicio putere.

Cred că oricum o dăm, ne întoarcem la enforcement, pentru că autoritățile locale au obligații, dar decid să nu le implementeze pentru că nu pățesc nimic. Nu au niciun interes și nici nu înțeleg de ce trebuie să o facă. Anul trecut am pierdut foarte mult timp pe la Comisia de Mediu și îmi aduc aminte că am fost la o ședință a Comisiei de Industrie unde se discuta despre taxa la groapă și a venit președintele Asociației Orașelor. Evident că se tot discuta despre taxa la groapă, cât este de mare și la un moment dat acest domn cere dreptul la cuvânt și ne spune că el atunci a aflat de țintele de colectare și ar avea nevoie de timp ca să se dezmeticească un pic și eventual apoi să se dea amenzi. Și am încercat să explicăm că totuși această lege este cam din anul 2005, la DEEE din 2007, iar faza cu dezmeticitul ar fi trebuit să se întâmple acum foarte mult timp.

Nu prea avem parteneri de discuție, dar desigur că există și excepții. Sunt foarte multe primării cu care lucrăm direct, în sensul în care noi le-am dat containere și îi tratăm la fel ca pe oricare alt generator de deșeuri.

Sortarea tuburilor cu neonecologic: Din anul 2020 intră în vigoare o penalitate pentru neatingerea țintelor de colectare. Care este valoarea penalității la becuri?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Penalitatea este diferită pe fluxuri. Este de patru lei pe kilogram la DEEE și de 20 lei pe kilogram la echipamentele de iluminat. Este foarte adevărat că noi ne-am implicat destul de mult în stabilirea penalității și mulți ne urăsc și acum pentru asta. Noi am susținut dintotdeauna că există diferențe foarte mari între cifrele raportate la ANPM și cele reale, cantitățile de echipamente de iluminat care intră efectiv în țară.

Cu mari eforturi am reușit să obținem niște date referitoare la numărul de unități puse pe piață, deoarece cantitatea nu ne ajuta cu nimic și am ajuns la concluzia că intrau în țară cu 40% mai multe echipamente decât cele declarate.

Aproape jumătate din ceea ce se vindea în piață nu era declarat și nu numai că aveam o concurență pe costuri, dar aveam o concurență foarte mare de la producătorii care vindeau fără nici un fel de Timbru Verde și vorbesc de producători mari, care câștigau licitații cu statul...

Acesta era contextul, producătorii știau că ceva e în neregulă, cifrele erau evidente, așa că am început să vorbim cu cei de la AFM și să le cerem ca așa cum au fost verificați producătorii din piața de ambalaje, să fie verificați și producătorii din piața noastră. La început, în 2016, în scandalul cu ambalajele când au găsit diferențele pe colectare - și știți cum se spune: socoteala de acasă nu prea se potrivește cu cea din târg - noi ne-am dus și am spus că vrem ca AFM să verifice ceea ce declară producătorii ca produse puse pe piață.

Vă pot spune că noi am fost cei care au cerut o valoare a penalității de 20 lei pe kilogram, pentru că dacă ar fi mai mică, ar deveni mai rentabil pentru producător să plătească penalitatea la AFM decât să transfere responsabilitatea către un OTR.

Diferența faţă de ambalaje este că legislația pe DEEE prevede foarte clar faptul că AFM verifică cât ai pus pe piață. De exemplu dacă ai șapte bucăți, le-ai declarat la OTR și ai plătit Timbrul Verde așa cum a fost stabilit de către acel OTR, ai scăpat și nu mai ai nicio altă responsabilitate. Dacă nu ai declarat decât șase, pentru a șaptea o să plătești penalitatea de 20 lei pe kilogram ca să te înveți minte.

Iar în momentul în care responsabilitatea a fost transferată către OTR, este clar că și acesta trebuie verificat. Au fost încasați foarte mulți bani și întrebarea este ce s-a făcut cu ei. Și atunci este normal să fim și noi întrebați cât am colectat și să ne dea penalități dacă nu am colectat, pe diferența necolectată. Da, este posibil să ne lovească și pe noi cu această penalitate, pentru că la o țintă de 40% sau 45% ne descurcăm, dar din 2019, când obiectivul va fi de 65%, eu nu cred că va mai fi ok.

ecologic: S-a rezolvat până la urmă problema free-riderilor, a celor care nu declară la AFM cantitățile pe care le pun pe piață?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Nu! Anul acesta, teoretic ar trebui să înceapă controalele la producători, prin care sperăm să mai rezolvăm ceva din problema free-ridingului.

Dar există și părți bune. Constatăm de ceva timp pe de o parte că vin spre noi din ce în ce mai mulți producători și pe de altă parte că a apărut o creștere în cifrele pe care producătorii le declară la noi. Înțelegem că piața a crescut, dar parcă așa de mult nu ne vine să credem.

Sunt foarte mulți producători nou-veniți pentru că dacă vin la noi, ținând cont că Timbrul Verde este 0,85 lei pentru anumite categorii, 0,60 pentru alte categorii, cu o medie de 0,70 lei, scapă de penalitatea de 20 de lei de la AFM. Este mai rentabil decât să plătească penalizarea să vină la noi, la Recolamp, și asta chiar dacă noi suntem cei mai scumpi din piață. Unii cred că scapă și mai ieftin dacă se duc la alte organizații care au Timbrul Verde mai mic. Doar că acele alte organizații ar trebui să aibă asupra lor o presiune a AFM care ar trebui să îi verifice dacă au colectat sau dacă doar au încasat Timbrul Verde.

Nu e vorba doar de valoarea Timbrului Verde, ci și de cantitățile declarate. Am cerut ca AFM să facă verificări astfel încât să îi oblige pe producători să declare tot, fiindcă unii declară 10% din ceea ce vând, iar 90% din marfă se vinde fără Timbrul Verde. Ori dacă AFM vine, verifică și constată că nu s-a pus Timbrul Verde la 90% din marfă, cu siguranță că va da amenzi.
Este foarte clar că fără amenzi nu s-a făcut nimic nicăieri în lumea asta. Eu nu cred că trebuie să îi dai omului ceva pentru a face ceea ce trebuie.

Este clar că dacă nu facem anumite lucruri, primim amendă. Este simplu: ai vândut 100 de becuri, atunci trebuie să le declari și gata. Și dacă ai procedat așa, vei sta liniștit, fiindcă nu este normal să vinzi fără Timbrul Verde. Ori acest lucru s-a întâmplat ani de zile. România are legislație pe DEEE din anul 2007 și abia acum, în 2018, se verifică pentru prima dată ce declară producătorii.

Becuri arse

Noi de la bun început am făcut audit la producătorii noștri, dar nu la toți, deoarece un audit costă, iar conform standardelor noastre având membrii fondatori cotați pe bursă, trebuie să facem audit cu Big Four. Și atunci am făcut audit an de an la un număr X de producători care ne-au asigurat că ceea ce ne-au declarat este corect. S-a dovedit în timp că acești producători au considerat auditul foarte util prin faptul că îi ajuta și pe ei să vadă dacă declară corect. Au învățat astfel să declare corect și către noi și către alte asociații pe alte tipuri de deșeuri.

Iar acum a fost prima dată când am avut cereri din partea unor producători ca să le trimitem auditul. Recolamp are cu clienţii săi un contract comercial prin care putem face credit la producători. Aceştia ne pot refuza din diferite motive, dar dacă îl refuză şi în al doilea an consecutiv, contractul cu ei se poate anula.

Avem emoții cam în fiecare an, întâi ne ducem la cei mai mari și apoi la cei la care avem dubii, în sensul în care vedem la raft mai mult decât ceea ce declară la Recolamp.

Cea care decide auditul este colega mea de la departamentul administrativ, care știe și vede datele producătorilor. În calitatea mea de director general executiv am acces la unele date și după ce auditul a fost finalizat știu exact producătorii care au fost auditați, dar nu știu exact de ce au fost auditați. Poate aveau cifre mari, poate au solicitat ei auditul sau poate pur și simplu așa au căzut la extragere.

Anul acesta, colega mea spunea că a primit telefoane de la producători care au spus că dacă oricum va veni AFM în control, ar fi mai bine să trimitem și noi auditul că așa se asigură și ei că dacă se găsește ceva greșit, mai au timp să se remedieze problemele.

Deci până la urmă chestia aceasta cu penalitatea funcționează. Este foarte bine că AFM merge la producători să îi verifice, noi le urăm succes și îi așteptăm și pe la noi și pe la toată lumea. Sincer, eu sunt de acord cu această situație.

Teoretic producătorii trebuie să închidă raportările până pe 25 ianuarie 2018, ceea ce nu este tocmai ok deoarece nimeni nu închide anul până atunci.

Nu i-am putut convinge pe cei de la AFM și nici pe cei de la Ministerul Mediului că anul financiar-contabil se închide în luna aprilie. Așa că, teoretic, până pe data de 25 ianuarie, producătorii trebuie să raporteze produsele puse pe piață, deși nu este nevoie anul acesta, dar noi i-am învățat pe producătorii noștri și le dăm și cifrele de colectare pentru că oricum de la anul trebuie să le declare.

După aceea, tot teoretic, AFM poată să înceapă controalele, vin la noi să vadă cum ne-au declarat nouă, merg la producători și văd cât au declarat la noi și la AFM, după aceea iau documentele fiscale și văd cât au pus pe piață în mod real. Dacă cifrele nu se potrivesc, atunci se dau penalități, iar dacă totul este ok, toată lumea își vede de drum.

ecologic: Cum vă descurcați cu cei care vând marfa online?

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: Avem o mare problemă - și asta nu numai la noi, ci peste tot în Europa - cu vânzătorii de echipamente online, din cauză că este foarte greu să-i identifici. Unde te duci să îl identifici pe Ali-Baba, dacă nu are sediul social în România? Unde se duce AFM să verifice? Această autoritate merge să verifice doar pe teritoriul României. Dar repet, peste tot în Europa avem această problemă a comercianților online și sincer nu ne este foarte clar cum se va rezolva situația.

Când nu exista această penalitate la AFM, adică până acum un an de zile, noi ne-am tot văzut cu cei de la Ministerul de Finanțe și le-am spus că Timbrul Verde este purtător de TVA și într-o discuție mai mult sau mai puțin informală, aceștia mi-au spus că au pești mai mari de prins. De aceea noi am împins lucrurile către AFM ca o ultimă soluție și cred că poate părea ciudat ca noi, Asociația Producătorilor, să ne dorim o penalitate pentru producători. Ceea ce ne dorim este o penalitate doar pentru aceia care nu respectă legea și fac concurență celor care sunt cinstiți.

ecologic: Se pare că penalitatea funcționează la producători, societăți comerciale, dar nu și la autoritățile publice...

Roxana Șunică, directorul general executiv al Asociației Recolamp: La ei nu se aplică, pentru că în mod real nici nu se ia în considerare de absolut nimeni ideea că ei ar putea vreodată să ia vreo penalitate. Și atunci aceasta este o prevedere lipsită de substanță, este acolo pentru că trebuie să fie. Am bifat-o și pe aceasta, era trecută la directivă, am transpus-o și este perfect. Dar dacă autorităţile locale nu simt cu adevărat că pot lua o amendă, tot ce scrie în lege este egal cu zero. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare