Din cele 32 de SMID-uri numai două sunt funcționale - Reciclare & Recuperare | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Reciclare & Recuperare

Din cele 32 de SMID-uri numai două sunt funcționale

05 April 2018 - 11:25 AM Reciclare & Recuperare

Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor din România sunt obiective care trebuiau puse în funcţiune cu mai mulţi ani în urmă. Cu toate că au încasat sume enorme atât din fonduri europene, cât şi din cele bugetare, numai două SMID-uri sunt acum funcţionale, celelalte 30 aflându-se în diferite stadii de finalizare a investiţiilor şi de delegare a serviciilor. Unele mai au mult până să fie finalizate, altele au nevoie de fonduri şi se află în procedură de fazare, iar altele depind de hotărâri ale Consiliului Naţional al Contestaţiilor sau ale unor instanţe judecătoreşti.ecologic

Gestionarea deșeurilor municipale din România se bazează la ora actuală pe punerea în funcțiune a celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor, o misiune greu de îndeplinit în viitorul apropiat.

Pentru dezvoltarea SMID-urilor și pentru reabilitarea siturilor contaminate s-au alocat prin Axa Prioritară 2 aproximativ 1,167 miliarde euro, din care 991 milioane euro pentru dezvoltarea SMID-urilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.

În anul 2007 au început primele proiecte în județele: Giurgiu, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Alba, Botoșani, Călărași, Cluj, Olt, Sălaj, Suceava, Vaslui, Caraș-Severin, Timiș, Arad, Mureș, Sibiu, Dolj și Neamț și s-a început pregătirea în vederea realizării proiectelor pentru județele Buzău, Brăila, Ialomița, Constanța, Tulcea, Iași, Argeș, Bacău și Galați.
Anul 2008 a fost un an pierdut cu găsirea la nivel local a terenurilor pe care urmau să fie amplasate aceste SMID-uri.

Caraş-Severin (foto Agerpres)

În 2009 s-a reușit semnarea primelor contracte: Bistrița-Năsăud, Giurgiu și Vrancea, a căror valoare totală era de aproape 90 milioane de euro. Acesta a fost momentul în care autoritățile ar fi putut să prevadă problemele ce urmau să apară și la toate celelalte proiecte, fiindcă în anul 2009 a apărut prima contestație și s-au constatat și primele întârzieri în elaborarea documentațiilor. În anii următori numărul contestațiilor a crescut vertiginos, iar lipsa de profesionalism la nivelul unităților administrativ-teritoriale a devenit evidentă.

Comisia Europeană a constatat de multe ori conflicte de interese în derularea proiectelor la contracte licitate înainte de octombrie 2011 și care au dus la un moment dat la întreruperea plăților pe întreg programul POS Mediu. Plățile au fost reluate abia după câteva luni și după ce partea română a agreat o corecție financiară de 10%, ceea ce a însemnat pentru România o pierdere de 11 milioane de euro.

Bani cheltuiţi, contestaţii şi nepăsare

Unul dintre primele proiecte semnate a fost cel al SMID Giurgiu. Acum, după 10 ani, este nefuncțional. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Giurgiu include un depozit nou, o stație de sortare, o stație de compost și închiderea depozitelor urbane. Există un contract de operare semnat de Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Frățești cu un agent economic, dar procedura de obținere a autorizației de mediu a fost suspendată un timp, până la finalizarea remedierilor. Stația de sortare, stația de compost și închiderea celor două depozite urbane sunt încă blocate de procedurile de eliberare a autorizațiilor de mediu.

Sălaj

SMID-ul din județul Maramureș este fazat. Adică mai are nevoie de 28 milioane de euro din fonduri europene pentru a fi finalizat. Contractul de fazare a fost semnat anul trecut, dar sunt slabe speranțe ca el să fie funcțional prea curând, fiindcă terenul pe care a fost amplasat, pe un deal, are mari probleme de stabilitate a solului. În plus, procedura de atribuire a depozitului nou a fost contestată la CNSC în primăvara anului trecut.

Tot în stadiu de fazare sunt Sistemele de Management din județele Bihor, Dolj, Brăila, Tulcea, Cluj, Caraș Severin, Călărași, Vâlcea, Suceava, Iași, Mehedinți, Vrancea, Prahova, Harghita, Constanța, Maramureș, Bihor și Dolj.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Arad este și el nefuncțional. Contractele de colectare și transport al deșeurilor în tot județul Arad nu au fost alocate decât spre sfârșitul anului trecut.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Cluj este un exemplu pentru nepăsarea de care pot da dovadă autoritățile locale în respectarea unor obligații asumate. Lucrările la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor au început în luna martie a anului 2013 și ar fi trebuit terminate în 2015. Valoarea proiectului a crescut continuu, de la 56 milioane de euro la 101 milioane de euro, prin semnarea unor contracte aiuritoare cu firme care fie erau în insolvență, fie subcontractau lucrările altor firme care aveau la rândul lor probleme. Și cu toate că în acești ani valoarea proiectului s-a dublat, lucrările sunt departe de a fi finalizate.

La Cluj sunt în prezent șase depozite neconforme care ar fi trebuit închise cu ani în urmă, dar la unele dintre ele abia au început lucrările. În consecință, delegarea serviciilor pentru depozitul nou, pentru cele 3 stații de transfer, pentru stația de sortare și pentru stația de tratare mecanobiologică nici nu avea cum să fie realizată.

În județul Olt, pentru depozitul de deșeuri, pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor și pentru patru stații de transfer de la Scornicești, Balș, Caracal și Corabia nu a fost lansat contractul de delegare a serviciilor.

Amenajarea unui SMID

Groapa de gunoi din vârf de munte e finalizată

În Caraș-Severin valoarea proiectului SMID era de aproximativ 33 milioane euro, iar contractul pentru faza a doua este de 9 milioane euro. Stația de sortare a fost delegată printr-un contract de operare, dar este nefuncțională pentru că nu a fost finalizată stația de transfer. Stația de tratare mecanobiologică nu a fost nici măcar lansată în procedură de delegare, ca și cele 8 depozite neconforme care ar fi trebuit închise. Nu mai puțin de 97 de depozite de deșeuri rurale ar trebui închise, însă procedura este contestată la Curtea de Apel încă de acum doi ani.
Situația este asemănătoare și în alte județe. În Călărași este un alt sistem fazat, iar stațiile de transfer, de sortare, de compost și centrele de colectare sunt blocate în urma descoperirii faptului că cel care a câştigat licitaţia de atribuire a folosit acte fictive.

În județul Vâlcea abia s-au inaugurat două stații de transfer - la Brezoi și la Râureni - în condițiile în care depozitul nou, stația de tratare mecanobiologică, cele 3 stații de sortare, stația de compost și lucrările de închidere a celor două depozite de deșeuri urbane neconforme nu au fost încă lansate în procedură de delegare.

În Suceava depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș, celebra groapă de gunoi din vârful muntelui, a fost finalizat în proporție de 100%, dar încă nu s-a stabilit cine se va ocupa de administrarea depozitului. Investiția a fost realizată printr-un program finanțat din fonduri europene, iar proiectul s-a ridicat la valoarea de 27,6 milioane lei. Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcționa până în anul 2037 și aici vor fi depuse 350.000 de tone de deșeuri.

Cu toate că se credea că Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Sibiu este pe deplin funcțional, are și el unele probleme. În urma unor verificări s-a constatat că toate contractele cu operatorii au fost semnate în baza unor fluxuri de deșeuri estimate care nu mai sunt actuale. În consecință autoritatea contractantă urma să analizeze dacă pot fi amendate contractele de delegare a serviciilor, o problemă minoră care sigur s-a rezolvat între timp.

Dintre cele 32 de județe în care au fost alocate fonduri europene pentru realizarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor, doar în 14 lucrările au fost finalizate, restul de 18 proiecte fiind fazate pentru actualul exercițiu bugetar (2014 - 2020). Dintre cele 14 județe în care lucrările au fost finalizate și procedurile pentru angajarea operatorilor lansate, doar în Sibiu proiectul a decurs fără întreruperi.

Sălaj

Câteva reuşite într-o mare de incomopetenţă

Sibiul este, ca și Oradea, un exemplu pentru modul în care autoritățile locale au reușit implementarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor și pentru modul în care cetățenii au putut să se implice în atingerea acestui obiectiv.

Dintre toate cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor nu funcționează în România decât două: cel din Bistrița-Năsăud și cel din Argeș.

La Bistrița-Năsăud depozitul nou este finalizat și este delegat operatorul economic care se ocupă de administrare. Cele 5 stații de transfer, stația de sortare, stația de compost, cele 5 centre de colectare și închiderea a 4 depozite urbane și a 92 de depozite rurale au fost finalizate.

Județul Argeș, orice s-ar spune, stă cel mai bine la capitolul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor. Depozitul nou este pe deplin funcțional, la fel și cele două stații de transfer, stația de sortare și cele două stații de compostare. În plus, în Argeș s-au închis și cele două depozite de deșeuri neconforme.

Punerea în funcțiune cât mai repede cu putință a celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor este prioritatea numărul 1 a Ministerului Mediului. Colaborarea celorlalte instituții implicate, a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a Ministerului Fondurilor Europene și a autorităților publice locale este esențială în atingerea acestui deziderat de care depinde acum în cea mai mare măsură evitarea sancțiunilor din partea Comisei Europene.

Creșterea profesionalismului în rândul angajaților din administrația locală, a numărului de lucrători specializați în acest domeniu și depășirea neînțelegerilor dintre membrii asociațiilor de dezvoltare comunitară, dar și informarea cetățenilor cu privire la obligațiile europene ce ne revin, implicarea lor în implementarea sistemelor de colectare selectivă sunt doar câteva dintre măsurile ce vor trebui luate în viitorul apropiat pentru trecerea la un alt nivel în gestionarea deșeurilor în România.

Autorităţile române și-au luat angajamentul de a asigura sisteme de colectare selectivă a deșeurilor municipale în toată țara până la sfârșitul anului 2015, dar până astăzi nu au făcut nimic. Dacă în România de astăzi sunt câteva oraşe şi comune unde se face selectarea deşeurilor la sursă aceasta se datorează numai edililor acelor localităţi şi nu autorităţilor administraţiei publice centrale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară. 

____________
N.R.: Toate datele provin din Situaţia SMID-urilor în luna iulie 2017.



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare