România nu îşi va putea atinge obiectivele de reciclare asumate pentru anul 2020 - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

România nu îşi va putea atinge obiectivele de reciclare asumate pentru anul 2020

05 April 2018 - 11:49 AM Reciclare & Recuperare

România este țara europeană care s-a dezvoltat în cei 10 ani de la aderare aproape exclusiv ca urmare a inițiativei private. Politica de transformare a economiei europene într-una circulară în care deșeurile devin o resursă creează o serie de oportunități pentru mediul de afaceri, dar și unele obligații pentru clasa politică din România. De aceea reglementările legislative din domeniul gestionării deșeurilor trebuie să țină seama în primul rând de interesul dezvoltării economiei românești în spirit european și mai puțin de alte interese de moment. Despre economia circulară, piața deşeurilor și ultimele inițiative legislative am stat de vorbă cu Constantin Damov, cofondatorul celui mai mare grup de firme de reciclare din România, Green Group. ecologic

ecologic: Sunteți președintele Coaliției pentru Economia Circulară. Cum a apărut această organizație și care a fost scopul înființării ei?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: Într-adevăr, eu sunt primul președinte al Coaliției pentru Economia Circulară, o coaliție care s-a născut dintr-un elan al unor persoane și companii care au manifestat o atracție pentru o zonă progresistă, diferită de gândirea generală din România, și anume orientarea economiei actuale către una circulară.

Poate părea puțin surprinzător, dar aici nu este vorba despre o asociație profesională sau de o anumită ramură economică. Coaliția nu este o organizație patronală sau profesională, ci este o asociație-concept, un ONG al companiilor din toată economia, nu numai a celor care activează în domeniul gestionării deșeurilor. La Coaliție au aderat producători, designeri, instituții de cercetare, universități, retaileri, companii de transport, de gestiune a deșeurilor și reciclatori. Este un cumul al forțelor progresiste din economie pentru a transforma modul de producție, de consum și de rezolvare a problemelor legate de resurse și deșeuri.

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circularăecologic: Câți membri sunt în această coaliție?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: În momentul de față sunt 25 de membri, dar numărul lor este într-o continuă creștere, mai ales că noi ne-am înregistrat abia în decembrie 2017.

La un moment dat și-au manifestat intenția de a adera la organizație 136 de firme. În momentul de față noi suntem foarte atenți la membrii care intră în această coaliție deoarece noi nu vom reprezenta doar interese punctuale, vom reprezenta acest concept în care toți membrii se armonizează și fac să dispară eventualele conflicte sau interese dintre producători, reciclatori, designeri, transportatori, salubrişti și alții.

Practic prin această coaliție noi încercăm să instaurăm o stare de pace generală, în care să existe un acord unanim cu faptul că lucrurile trebuie să se schimbe în comportamentul economic general la nivelul întregii țări. Este un concept pe care mulți reprezentanți ai unor societăți comerciale din țara noastră l-au tratat cu neîncredere, afirmând că România nu numai că nu este pregătită, dar nu va putea niciodată să se apropie măcar de acest concept.

ecologic: Care sunt obiectivele pe termen scurt pe care vi le-ați propus?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: Primele noastre obiective sunt acelea de a realiza un schimb de informații între diferite sectoare economice. De aceea dorim să reunim la aceeași masă firme de proiectare, designeri inovatori, departamente de marketing și de producție ale producătorilor cu distribuitori, transportatori, retaileri și bineînțeles cu cei care activează în zona de management al deșeurilor, pentru a analiza punctele de întrepătrundere ale businessului fiecăruia astfel încât să putem realiza o integrare în acest domeniu. Aș vrea să menționez faptul că este important ca încă de la faza de proiectare un material trebuie gândit în așa fel încât să poată fi reciclat. De la început trebuie să stabilim niște parametri de culoare, de dimensiuni, de mixuri de materiale, astfel încât la final produsul respectiv să poată fi metabolizat cu costuri minime.

Primul pas pe care l-am făcut a fost semnarea unui protocol cu Academia de Studii Economice, pentru că aici noi nu dorim prin economia circulară să facem un rebranding al managementului deșeurilor, noi dorim un model economic cu totul nou. De aceea avem nevoie lângă noi de zona academică, de o expertiză în realizarea de studii în econometrie, de măsurători economice, de studii de impact. Toate acestea de foarte multe ori lipsesc cu desăvârșire atunci când se dorește pregătirea unei legi sau a unei noi inițiative legislative. Totodată noi sperăm ca aceste studii, pe care le vom putea face foarte bine documentate, să stea la baza corectării legislației actuale și la baza elaborării de legi noi.

ecologic: Până atunci au apărut deja inițiative legislative care vizează zona deșeurilor. Colectorii de deșeuri, care cumva stau la baza economiei circulare, își vor pierde obiectul muncii. Ce se va întâmpla în acest caz și cum vedeți dumneavoastră aceste schimbări?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: În momentul când noi avem această discuție, din păcate în România nu există eforturi la nivelul niciunei autorități locale pentru a avea un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor. Există câteva localități, însă rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor noastre. Aș spune că în peste 95% din localitățile din România sistemul nu există deloc și din păcate nici în cazul SMID-urilor nu avem o situație foarte bună.

În prezent, SMID-ul de la Sibiu este să spunem funcțional și SMID-ul din Argeș prin intermediul ADI-ului are niște rezultate, dar este mult prea puțin pentru ceea ce trebuie făcut în România. Între timp România și-a asumat responsabilitatea pentru deșeurile din ambalaje, din anvelope, electronice, baterii, fluxuri pentru care răspund producătorii. Aceștia au fost puși în fața unei piețe care nu genera practic nimic și ei aveau în același timp de acoperit niște ținte, niște cantități pe care trebuiau să le colecteze și să le raporteze anual, ținte care făceau parte din obligațiile României. Pentru că piața a fost una liberă, această oportunitate a fost imediat observată de către unii antreprenori mici și medii.

În momentul de față peste 3.000 de firme din țara noastră se ocupă de colectarea deșeurilor, atât de la companii, cât și de la persoanele fizice, cum se spune în legislație, de la generatorul individual. Această piață a colectorilor este una care funcționează legal, chiar dacă în discuții s-a sugerat că această activitate nu are o legalitate mulțumitoare. Colectorii funcționează pe baza unei autorizații emise de Agenția locală pentru Protecția Mediului și au același cod CAEN ca și firmele de salubritate. Diferența este aceea că firmele de salubritate sunt câștigătorii unei licitații pentru deșeul municipal care este predat de o persoană fizică, consumator sau cetățean, în infrastructura pusă la dispoziție de către autoritatea locală, iar din momentul acela deșeul devine unul municipal.

Colector de deşeuri

Atunci a apărut un sistem concurențial care a dezvoltat piața românească transformând-o în prezent în una competitivă și funcțională. Astfel avem de-a face cu două sisteme care lucrează în paralel și care contribuie la atingerea obiectivelor de reciclare ale României. Vorbim despre sistemul de colectare prin cumpărare de la populație și sistemul de colectare prin tarifare, un serviciu municipal asigurat prin firma de salubritate.

Depozit neconform

Odată cu introducerea mecanismelor economice financiare pe care Comisia Europeană ni le-a recomandat în permanență și care acum par a fi introduse un pic cam forțat, cum ar fi sistemul „plătești cât arunci“, răspunderea extinsă a producătorului și firește taxa de depozitare, noi credem că Ministerul Mediului, la presiunea altor ministere printre care și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, gândește o reorganizare a colectării. O reorganizare prin care toți colectorii autorizați în prezent, colectorii independenți care nu au un contract cu primăria, își vor înceta activitatea. Astfel va rămâne o singură entitate, cea coordonată de către primărie, și anume firma de salubritate proprie sau aceea care a câștigat o licitație. Aceasta este perspectiva așa cum se întrevede din primul draft al acestei ordonanțe de urgență care, din păcate, nu a venit și cu date elocvente în motivarea acestei inițiative legislative.

ecologic: Ați avut o serie de întâlniri cu reprezentanții Ministerului Mediului unde au fost discutate toate aceste aspecte. Au avut rezultate aceste consultări?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: În data de 13 martie 2018 Coaliția pentru Economia Circulară a organizat prima întâlnire cu doamna Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului. Am avut alături de noi la această întâlnire și reprezentanți ai Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (ARMD), o asociație care reunește societățile de salubrizare din România.

Mulți s-ar fi așteptat să apară între firmele de salubritate și reciclatori un mic conflict, dar nu a fost cazul. Doamna ministru a constatat cu surprindere că de fapt opiniile noastre mergeau în aceeași direcție. Realitatea este că astăzi autoritatea locală a limitat foarte mult activitatea salubriştilor, cărora nu le-a pus la dispoziție o infrastructură pentru colectare selectivă.

Primăriile nu au contracte de colectare separată cu firmele de salubritate, iar aceste firme nu pot desfășura această activitate decât într-un mod voluntar, printr-un efort propriu care la tariful actual este imposibil. Astfel, fără un tarif dife-rențiat nu se poate trece la colectare separată. Noi sperăm ca doam-na ministru Grațiela Gavrilescu să fi preluat o parte din ceea ce am propus noi în cadrul întâlnirii și anume necesitatea coexistenței celor două sisteme. Pe de o parte sistemul de salubrizare și pe de altă parte sistemul colectorilor de pe raza autorităților locale, care vor raporta cantitățile colectate de pe suprafața UAT-ului fie firmei de salubritate, fie primăriei, iar în final cele două sisteme să ducă la atingerea obiectivelor asumate de către primărie.

Cred că ar fi o greșeală uriașă să excludem colectorii care au investit și care s-au dezvoltat prin eforturi proprii și să lăsăm totul pe umerii societăților de salubrizare, care au problemele lor, în loc să punem cele două sisteme, cele două fluxuri la un loc în folosul primăriei.

Dezasamblarea aparatelor electronice

ecologic: În cadrul acestei întâlniri a participat vreun reprezentant din partea Ministerului Dezvoltării sau din partea autorităților locale?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: Nu îmi aduc aminte ca în ultimii zece ani să fi fost prezenți la o discuție tehnică reprezentanți ai autorităților locale, poate o dată sau de două ori a venit câte un secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării, dar care nu a făcut niciodată comentarii tehnice. Din păcate neimplicarea UAT-urilor în discuțiile referitoare la modificările legislative ne face să credem că în perioada următoare expertiza în acest domeniu va lipsi.

Problema deșeurilor se pare că nu este în capul listei la nivelul primăriilor, ci undeva la coadă. Fiindcă primăria are multe alte lucruri mai importante de rezolvat înainte de gestionarea deșeurilor. Era și o vorbă, un primar bun este acela care face curat în localitate, dar acum, a face doar curat nu mai este suficient. Dacă adunăm deșeurile generate de orașul în care trăim și le ducem la groapa de gunoi, acest lucru nu mai este suficient.

Economia circularăecologic: Cum comentații proiectul de modificare a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, modificare care va schimba din temelii sistemul de preluare de responsabilități din domeniu?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: Aici pot să spun că au fost multe bâjbâieli în ultimii ani, care au apărut din niște rațiuni total eronate. S-a dorit ca prin modificarea regulamentului de funcționare al organizațiilor de transfer de responsabilitate să apară și deșeurile. Ori marele adevăr este că în realitate deșeurile nu există într-o cantitate suficientă pentru a satisface nevoile organizațiilor de transfer de responsabilitate.

Avem de a face cu un sistem scăpat de sub control, un sistem în care OTR-urile sunt expuse permanent raportărilor false și greu de verificat din partea colectorilor de orice fel.

În prezent este foarte greu de verificat un munte de hârtii, în condițiile în care nu există un sistem de control al AFM, al ANPM sau al GNM. Din păcate organele de control și de reglementare ale Ministerului Mediului nu au un instrument la zi, un soft în care toate aceste date să intre de la generare și să fie prelucrate.

Așa cum există un succes la gestiunea masei lemnoase unde avem programul SUMAL, Radarul Pădurilor, în zona deșeurilor noi nu avem un radar al deșeurilor, nu avem un sistem informatic în care toate datele să fie introduse și procesate.

În timp OTR-urilor li s-au impus tot felul de transformări care sunt anticoncurențiale. De exemplu, li s-a cerut să aibă un capital minimum de 400 de mii de lei, iar acum se vorbește de un milion de lei. Se vrea acum ca acționarii să aibă un minimum de 50.000 tone în portofoliu și multe altele, măsuri care nu sunt decât niște bariere anticoncurențiale. În realitate, OTR-urile reprezintă posibilitatea ca producătorii să se organizeze, să își facă propria companie care adună de pe piață și finanțează „succesul din reciclare“. Nu ar trebui să existe limitări în ceea ce privește cantitățile pentru că astfel cei peste 25.000 de producători mici, care nu au capacitatea de 50.000 tone, care au sub o sută de tone anual, vor fi anulați din sistem. Și apoi apare o discriminare între companiile multinaționale care vor putea să își facă OTR-uri și IMM-urile sau companiile medii care nu vor putea să își înființeze astfel de organizații de transfer de responsabilitate. Eu și colegii mei credem că nu trebuie puse bariere comerciale nici la colectare, nici la OTR-uri, fiindcă dacă acestea vor fi impuse prin lege nu vor face decât rău. Ce nu înțeleg cei care reglementează acest domeniu este că o piață liberă se reglează singură, prin mecanisme și prin forțe proprii.

ecologic: Vă rugăm să ne dați un răspuns scurt. Are șanse România să își atingă obiectivele de reciclare pentru anul 2020? Dar pentru 2030?

Constantin Damov, cofondator Green Group și președintele Coaliției pentru Economia Circulară: În anul 2020 nu! În nici un caz! Este posibil în 2030, dar numai prin tratarea problemei deșeurilor ca una de interes național, prin includerea ei în primele 10 teme prioritare ale României. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare