Allen Coliban: „Fără dialog nu se pot găsi soluții pentru rezolvarea problemei deșeurilor municipale“ - Reciclare & Recuperare | Ecologic

Reciclare & Recuperare

Allen Coliban: „Fără dialog nu se pot găsi soluții pentru rezolvarea problemei deșeurilor municipale“

10 May 2018 - 03:03 PM Reciclare & Recuperare

Comisia de Mediu din Senat este una dintre cele mai importante instituții cu atribuții în domeniul mediului din România. Despre activitățile acesteia, despre arii protejate, despre problemele în gestionarea deșeurilor și interesele din zona de Mediu am vorbit cu președintele Comisiei de Mediu din Senatul României, senatorul Allen Coliban.ecologic

ecologic: Care este activitatea Comisiei pentru Mediu din cadrul Senatului și care au fost temele principale abordate în ultima perioadă?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Noi, în Comisia de Mediu suntem delegați să venim cu avize sau cu rapoarte la proiectele de lege depuse la Senat și din această perspectivă trebuie să dezbatem toate temele, de la infrastructura pentru mașinile electrice la ariile protejate, la situația carnivorelor mari, la Codul Silvic, păduri și bineînțeles
gestionarea deșeurilor. Toate acestea au fost temele din ultima perioadă, la care s-au adăugat și multe inițiative pentru modificarea OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor protejate.

Referitor la subiectul ariilor protejate pot să vă spun că asupra comisiei se exercită o presiune foarte mare din partea comunităților locale, din partea primarilor unor localități, dar și din partea unor membri ai comisiei.

ecologic: Când spuneți că se fac presiuni, la ce vă referiți mai exact?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Presiunile la care mă refer sunt multele inițiative legislative depuse la nivel parlamentar prin care se solicită modificări ale regimului și suprafețelor ariilor protejate. Până în prezent, punctul de vedere al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a fost să respingă modificări în dezbateri pentru că toate erau depuse în sensul relaxării regimului de protecție pentru a permite diverse intervenții, fie că ne referim la minerit, la lucrări de infrastructură sau de utilitate publică, cum au fost ele denumite.

Zonă protejatăNu putem să avem o astfel de abordare deoarece noi trebuie să respectăm întru totul directiva europeană care impune niște restricții și niște condiții clare și un regim de derogare. Iar dacă vrem să respectăm directiva, dacă vrem cu adevărat să luăm în considerare regimul de derogare și dacă luăm în considerare și părerea specialiștilor, putem spune că se pot găsi soluții, altele decât modificarea regimului ariilor protejate. Concret, autoritatea locală în momentul în care dorește să intervină cumva într-o arie protejată poate să facă o documentație și să solicite o derogare. Se pare însă că este mai simplu să schimbi cu totul regimul ariilor protejate, să mătrășești o directivă europeană în Parlament chiar dacă acest lucru poate să ne ducă pe toți într-o situație de infringement. Trebuie să vă spun că din păcate dezbaterile din Comisie au fost în sensul acesta. De ce am avea nevoie de atâta protecție când ar trebui să simplificăm lucrurile pentru autoritatea locală?

Situațiile legate de trasarea ariilor sunt unele distincte, dar problemele apar mai ales atunci când se dorește încălcarea unor principii. Orice arie are o zonă de dezvoltare unde sunt permise anumite genuri de intervenții și zone de protecție. Am avut în dezbatere o inițiativă a domnului vicepreședinte al Comisiei, Emanoil Savin, care dorea ca pentru lucrările de utilitate publică să se poată trece pe oriunde, inclusiv prin zonele de protecție strictă, prin păduri virgine, fără să înțeleagă că o astfel de intervenție ar încălca însuși obiectul protecției.

Din fericire, până acum am reușit să blochez câteva inițiative la nivel de comisie și să conving colegii că se impune un vot negativ, iar la final ca să mai scăpăm cumva de această presiune continuă și să o orientăm într-o direcție constructivă, am solicitat ANANP și Ministerului Mediului inițierea unui grup de lucru. Între timp conducerea ANANP a fost schimbată și am stabilit cu doamna ministru începerea discuțiilor în grupul de lucru spre sfârșitul lunii aprilie. Acest grup va funcționa la Ministerul Mediului și din el vor face parte specialiști de la biodiversitate, toți parlamentarii care doresc, cu precădere toți aceia din Comisiile de Mediu ai Camerei Deputaților și Senatului. Noi vom încerca să vedem care sunt modificările care ar trebui făcute, însă fără a afecta regimul ariilor protejate.

ecologic: Ați avut consultări pe această temă și cu ONG-urile, cu Fundația ProPark, cu cei de la Conservation Carpathia?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Am primit pe adresa de e-mail a Comisiei opinii pe care le-am luat în considerare, chiar am avut un punct pe ordinea de zi din ultima săptămână a lunii martie a.c. la care inclusiv ministerul a solicitat prelungirea termenului de dezbatere cu o săptămână deoarece au existat trei opinii trimise pe adresa Comisiei de care trebuia să ținem cont. Deci da, există o relație cu ONG-urile. Cei de la Conservation Carpathia au venit la Parlament, ne-au prezentat activitățile lor și ne-au arătat proiectele pe care le derulează, iar noi le-am propus găzduirea de către Parlament a unor dezbateri publice. Acest lucru mi se pare foarte important și anume crearea unui cadru în care să fie schimbate idei și argumente, unde să fie găsit echilibrul între necesitatea protecției și interesele autorității locale. Fără un asemenea echilibru riscăm să reacționăm numai la presiuni și puncte de vedere limitate, ceea ce nu este constructiv.

SMID

ecologic: Ați avut o serie de acțiuni în privința gestionării deșeurilor. Ați făcut vizite la câteva depozite neconforme și la câteva SMID-uri. La ce concluzii ați ajuns?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Noi în Comisia de Mediu avem două feluri de activități: reactive și proactive. O parte din activitate care este oarecum reactivă este impusă de Biroul Permanent care ne dă legi la care noi venim cu avize și cu rapoarte. În zona proactivă noi am considerat că problemele mari de mediu sunt legate de modul cum se face managementul deșeurilor în România. Astfel am inițiat aceea comisie de anchetă parlamentară în cadrul Comisiei pentru Mediu. Am avut activități în toamnă și în primăvară, am vizitat zece zone din țară unde am stat de vorbă cu autoritățile locale, am fost la gropile de gunoi neconforme, unele care ard periodic. Am vizitat gropile care au ocupat prima pagină a ziarelor. În ultima perioadă am cam fost peste tot, iar autoritățile ne-au primit pentru că nu prea aveau cum să nu ne primească și în plus eu cred că este și în interesul autorităților sau al administratorilor acestor depozite să clarifice niște lucruri.

Trebuie să subliniez faptul că ancheta parlamentară nu este una prin care noi să ne dorim să stabilim cine se face vinovat de o anumită situație. Nici nu avem această competență. Noi dorim să analizăm o problemă și să solicităm documente pentru că avem această putere de a strânge informații pe care suntem obligați să le includem într-un raport ce va fi înaintat mai departe altor autorități. Noi nu spunem cine este vinovat și nici nu aplicăm sancțiuni sau amenzi. Am constatat doar niște fapte și nu ne-am concentrat doar pe aspectele negative, pe situațiile de infringement sau de neconformitate, am dorit să vedem niște SMID-uri care funcționează, am fost la Bistrița-Năsăud, am încercat să găsim și exemple de sisteme de economie circulară și de colectare selectivă, am ajuns la Târgu Lăpuș și i-am invitat pe reprezentanții autorităților locale la comisie pentru aprofundarea discuțiilor. A fost un efort amplu, concretizat într-un raport care are aproximativ 50 de pagini plus anexe, un raport destul de consistent. De asemenea, sperăm ca acesta să fie o bază de pornire pentru autorități, iar concluziile să fie preluate atât de către acestea, cât și de viitoarele inițiative legislative.

Pe terenecologic: Ați avut consultări și în cadrul Comisiei pentru Mediu cu agenții economici, cu organizațiile de transfer de responsabilitate pe tema modificărilor legislative?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Am răspuns tuturor apelurilor primite. Au fost și organizații, ONG-uri și actori din mediul economic care au venit să ne prezinte diverse probleme cu care se confruntă. Noi le-am făcut publice și asta se poate vedea în minutele din ordinea de zi a ședințelor. De exemplu, în data de 27 martie a.c. am avut o consultare cu reprezentanții unui mare producător de bere care au venit la Comisie ca să ne prezinte o parte din problemele și preocupările lor din perspectiva ambalajelor, a utilizării energiei doar din resurse regenerabile, iar acestea sunt lucruri care ne interesează pentru protecția mediului.

ecologic: Care este opinia dumneavoastră referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Sunt foarte multe lucruri la care trebuie să ne referim punctual, pentru că există acele modificări la Legea nr. 211 unde nu poți să schimbi un sistem, pentru că vorbești de niște praguri și de niște măsuri de ordin economic care ar trebui să producă niște efecte în comportamente. Nu poți să schimbi un sistem, o rotiță dintr-un angrenaj fără să te uiți la ansamblu. De aceea este foarte important faptul că există o inițiativă în direcția aceasta care a provocat și va mai provoca niște discuții foarte ample. La ora actuală noi la Comisie dorim să avem cât mai multe dezbateri, deoarece vrem să strângem toate punctele de vedere. De asemenea, am discutat despre ceea ce înseamnă garanția de 2 lei la ambalaje și dacă acest prag este ales oarecum arbitrar sau nu. Am primit tot felul de reacții, unele dintre ele chiar foarte pertinente. Cred că trebuie să analizăm cu atenție cum funcționează un astfel de sistem și să ne uităm și la alte țări care au așa ceva în funcțiune și nu trebuie să reinventăm noi roata. Trebuie doar să găsim un sistem coerent care să ajute România să își atingă obiectivele.

Sunt mai multe aspecte aici, iar unele țin de filozofie, pentru că noi prin aceste legi dăm autorităților locale puterea, proprietatea asupra deșeului. Trebuie să vedem în ce fel putem să păstrăm acest lanț, să încurajăm OTR-urile și să le facem să fie funcționale pentru a evita problemele pe care le-au avut în trecut și care au dus la blocaje în sistem. Să vedem în ce fel nu încurajăm autoritățile locale să devină OTR-uri, pentru că la un moment dat părea că în direcția aceea mergeau lucrurile, ceea ce ar duce la o concurență neloială.

ecologic: Ați fost la unul dintre cele mai mediatizate depozite de deșeuri din România, la Pata Rât. Care este părerea dumneavoastră despre ceea ce se întâmplă acolo?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: La Pata Rât a fost un prim semn că există o problemă de sistem prin faptul că nu am reușit să aducem la aceeași masă toți actorii. În momentul în care am anunțat deplasarea la Cluj, reprezentanții prefecturii și ai consiliului județean ne-au spus că ne vom întâlni. Am organizat întâlnirea la Consiliul Județean Cluj, dar prefectul nu a dorit să participe la discuții. Ori dacă nu există dialog este foarte greu să găsești soluții. Din păcate, acolo am nimerit într-un război absurd la nivel politic, un conflict din care cel care pierde este cetățeanul.

Pe terenecologic: Dar acel depozit nu poate fi închis?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Nu poate fi închis pentru că acolo se aduc deșeuri care sunt colectate în fiecare zi. S-a încercat o perioadă ca deșeurile să fie duse de la Cluj la Oradea, dar costurile cu transportul sunt foarte mari și alte gropi nu mai primesc aceste deșeuri, iar volumul de deșeuri pe care Clujul îl produce este imens.

Ne-am confruntat cu această problemă în mai multe zone unde niște rampe temporare sunt autorizate oficial și legal doar pe o perioadă de un an de zile. Aceste rampe sunt făcute în așteptarea deschiderii acelor celule conforme și problema este că acestea funcționează câte șapte-opt ani de zile, dacă nu chiar zece ani și astfel ajung să fie nu rampe ci depozite, iar dacă muți aceste deșeuri într-un depozit conform, sigur l-ai umple. De aceea era și ideea de rampă temporară pentru un an de zile și atât. Am ajuns în punctul în care autoritățile ne cer nouă soluții pentru a închide aceste rampe temporare, tot pentru că sunt neconforme. Din anul 2009, când trebuia să închidem depozitele neconforme, am ajuns să creăm încă o serie de astfel de depozite pe care nu le-am negociat cu Uniunea Europeană și evident că nu știm cum le vom închide, pentru că nimeni nu este dispus să mute acele gunoaie într-o groapă conformă; nu avem nici fondurile și nici perspectivele necesare.

ecologic: Pe de altă parte, există acele depozite, cum ar fi cel din Bucovina, de pe vârful muntelui, din Pasul Mestecăniș din comuna Pojorâta...

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Da, foarte frumos, este poarta Bucovinei… Din păcate acolo este o situație halucinantă. Am fost la Câmpulung Moldovenesc, am participat cu toții: reprezentanții consiliului județean, toate autoritățile locale și consiliul local al comunei Pojorâta. Am întrebat ce se întâmplă cu groapa aceea. Ei au absolut toate hârtiile, toate documentele sunt semnate, puse la dosar, deci din punctul de vedere al hârtiilor, totul este în regulă. De asemenea, am mers la groapă, am mers să vedem instalația de osmoză. După ce am verificat toate acestea ne-am întrebat ce se va întâmpla în caz de dezastru, iar în momentul în care tu nu îți faci o evaluare a riscurilor judicioasă și corectă, dar pe altă parte ai toate autorizațiile, când inclusiv autoritățile de mediu spun că totul este în regulă, atunci nici noi și nici Uniunea Europeană nu avem ce să facem. Comisia Europeană îți spune că ești obligat să evaluezi toate aceste lucruri, dar dacă autoritățile statului le evaluează și semnează pentru ele că nu reprezintă un pericol...

ecologic: Din datele dumneavoastră, doar două SMID-uri funcționează la ora actuală în România?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Am înțeles că Bistrița și Argeșul și mai este un al treilea care este pe drum. De exemplu, la Brașov nici măcar nu au semnat, nu au nicio perspectivă, nu au contracte. Sunt diferențe foarte mari între anumite zone. Când am discutat cu cei de la Brașov, aceștia încă mai contestau conceptul de SMID, ei spun că noi nu vrem să avem unul sau două depozite și acum fac presiuni să mai aprobăm un depozit în Țara Făgărașului. Ei vor să aibă mai multe gropi, fiecare grup de UAT-uri să aibă propriul sistem, ceea ce nu are deloc legătură nici cu PNGD-ul, nici cu viziunea europeană, nu are legătură cu nimic...

ecologic: Bucureștiul va avea unul, două sau trei incineratoare de deșeuri municipale. Ce ne puteți spune despre acest lucru?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Eu sper că nu va avea. Știu că inițial era discuția să fie un singur incinerator, am înțeles că la ultimele dezbateri doamna Firea a spus că sunt mai multe variante - cu unul, două sau trei incineratoare - dar acolo este foarte importantă fundamentarea. Trebuie să ne uităm care este capacitatea, să vedem care sunt cantitățile pentru că un incinerator înseamnă un contract în alb pe o perioadă de 30 de ani și se plătește indiferent dacă arzi sau nu. Este adevărat că din tot lanțul de deșeuri există o fracție care se pretează la incinerare. Presupunând că vom avea în București un sistem de colectare selectivă pe care noi de fapt ni l-am asumat, rămâne întrebarea dacă această fracție va fi suficientă pentru a justifica investiția într-un incinerator, în condițiile în care oricum avem coincinerare în fabricile de ciment. Având în vedere capacitățile actuale, cred că ne putem descurca foarte bine și fără incinerator, cu atât mai mult cu cât incinerarea nu înseamnă reciclare. Când ne uităm la piramida deșeurilor, ar trebui să avem în vedere primele trei niveluri, tot ceea ce este cu R: Reducere, Reciclare și Refolosire.

Depozit neautorizat

Incinerarea nu este valorificare energetică, ea este eliminare și noi, USR, propunem o taxă, așa cum este și taxa la groapă, o taxă pentru incinerare care să respecte piramida deșeurilor. Nu știu cât va fi. Probabil pentru incinerare să fie 80% din taxa la groapă și pentru coincinerare să fie 35%, dar trebuie să existe o taxă. Trebuie să facem astfel încât din perspectivă economică să nu fie rentabil să arzi, ci să reciclezi.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor a apărut pentru că era asumat în relația cu Comisia Europeană și trebuia să îl transmitem cumva, doar că mai este câte ceva de modificat. Vom vedea, fiindcă aici sunt foarte multe lupte și foarte multe interese și a fost o întreagă discuție despre ceea ce se stabilește la nivel național și ce se stabilește la nivel local, pentru că avem PNGD, dar pe lângă acesta mai avem acele planuri județene. SMID-urile trebuie să își facă propriul plan și propria strategie, iar întrebarea este cum le sincronizezi pe toate acestea. Nimeni nu a știut să îmi răspundă la această întrebare. Dacă avem un plan național care ne spune că trebuie să ajungem la niște ținte sau să avem un incinerator, atunci ce libertate îi mai dăm planului județean? Și apoi ne trezim că vine fiecare județ cu câte un incinerator și astfel ne modifică toate țintele pe care ni le-am asumat la nivel global.

ecologic: Ați fost la Green Group, cel mai mare reciclator de plastic din Europa. Ce părere aveți despre investiția de acolo?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Da, am fost, iar din discuțiile cu aceștia am rămas șocat să aflu că ei folosesc aproximativ 50% materie primă din import, deci deșeuri importate, iar ceea ce aduc din străinătate este un deșeu de o calitate mult mai bună decât ceea ce ar obține de pe piața noastră. Clar că acesta este un semnal de alarmă. Este îmbucurător că avem în România astfel de facilități și astfel de investiții. Este un exemplu foarte bun și avem nevoie un mediu privat care să fie o parte activă din tot lanțul. Dar momentan se pare că nu reușim să îl hrănim. Dacă au reușit să facă o astfel de investiție și produc valoare economică, este păcat că nu avem autorități locale care să le furnizeze deșeurile necesare.

În cadrul discuției ne-am uitat și pe cifre foarte mult, iar acest lucru ne-a oferit o perspectivă asupra necesității implementării unui sistem de trasabilitate. Pentru că în tot ceea ce înseamnă reciclare există multe nereguli. Oare de ce s-au blocat OTR-urile? Pentru că scriptic erau o mulțime de lucruri care nu se probau și în fapte. Dacă mergem spre o economie circulară unde deșeul este privit ca o resursă, trebuie să facem trasabilitatea acestei resurse. Așa cum există Inspectorul Pădurii, ar însemna să avem și un Inspector al Deșeurilor. Ar trebui să știm cât transportă camioanele, care sunt cantitățile auditabile.

ecologic: La Agenția Națională pentru Protecția Mediului se discută despre acest sistem de cel puțin șase-șapte ani de zile, în condițiile în care ei nu au publicat pe site-ul agenției lista colectorilor autorizați.

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: De acord și nu mă refeream neapărat la soft, ci la principii, pentru că înainte de a avea softul trebuie să ai câte un cântar la fiecare groapă. Este foarte important să avem toate piesele. Mi se pare admirabil să găsești un om ca primarul din Târgu Lăpuș, un Don Quijote care să își propună de unul singur să rezolve o problemă sistemică în România în microuniversul lui și mai mult: să găsească un consultant care să îl ajute, să îi facă un plan, o strategie și să investească, iar toate lucrurile acestea cumva în câteva faze să se bată cap în cap cu sistemul gândit la nivel național. Se ajunsese la situația în care SMID-ul l-a dat afară și se judecau, adică s-a ajuns la o situație halucinantă.

Am mai discutat cu câțiva primari și am găsit și în județul Brașov, la Bod, un primar care încearcă să facă colectare selectivă, să ajute cetățenii, să le ofere sacii pentru colectare. În localitatea Hărman, lângă Brașov, chiar se întâmplă toate acestea, există colectare pe două fracții, primăria îți dă saci, sunt zile și mașini diferite pentru colectare. Se pare că unii înțeleg valoarea acestui sistem, acestui proces, dar cumva când trecem la o scară macro nu reușim să implementăm un sistem coerent.

ecologic: Există corupție în acest sistem?

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: Părerea mea este că acolo unde sunt mulți bani și nu ai trasabilitatea lor și a cantităților este un mediu care încurajează corupția. Acum eu nu pot să fac o afirmație în sensul acesta, pentru că rolul meu nu este acela de a găsi vinovații și de a evalua dimensiunea acestui fenomen. Dar la câteva gropi la care am fost și am văzut probleme, autorități ale statului mi-au spus că și-au făcut treaba și că nu au ce să facă mai mult și totuși am văzut probleme care trenează de ani de zile și care afectează grav mediul înconjurător.

Când am fost la Măldărăști, acolo este o groapă neautorizată care a afectat un pârâu, fântânile din zonă nu mai au apă potabilă și autoritățile statului recunosc că nu mai este apă potabilă, dar spun că nu știu exact care este cauza. Că nu ar fi foarte clar dacă nu au apă potabilă din cauza acelui depozit uriaș care a afectat pârâul sau fiindcă oamenii au depozitat bălegarul aiurea și au afectat pânza freatică.

În momentul în care Statul îți spune că este incapabil să determine niște vinovați sau să oprească o problemă de mediu, evident că există o suspiciune mare de corupție și de problemă de sistem pe care trebuie să o rezolvăm altfel. 



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare